Contactează-ne

Actualitate

Cultul personalităţii la CJ Neamţ, plătit scump şi ilegal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acestea sunt concluziile Curţii de Conturi ■ 104.087,50 lei au fost cheltuiţi ilegal pentru articole şi producţii TV şi realizarea de fotografii pentru un beneficiu de imagine al preşedintelui CJ ■ "întreţinerea" paginii de Facebook a CJ a costat 70.000 de lei ■

175.000 de lei. Sau un miliard şapte sute cincizeci de milioane de lei vechi. Sau 36.000 de euro. Aceasta este suma despre care inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat un control la Consiliul Judeţean Neamţ pentru anul 2019, spun că a fost cheltuită ilegal în principal pentru a aduce un beneficiu de imagine preşedintelui CJ Neamţ, Ionel Arsene.

Banii, publici evident, au fost cheltuiţi în principal pentru a crea o imagine pozitivă preşedintelui CJ, spun cei de la Curtea de Conturi.

Astfel, aceştia concluzionează că „valoarea erorii constatate este de 104.087,50 lei reprezentând cheltuieli efectuate de entitate cu nerespectarea prevederilor legale, astfel: suma de 69.819,50 lei pentru articole de presă şi producţii TV; suma de 34.268 lei pentru servicii profesionale de fotografie”. Aproape 3.500 de fotografii, apropos.

Alte vreo 70.000 de lei au fost scoşi din bugetul „nemţenilor mei” pentru plata serviciilor de externalizare a întreţinerii şi actualizării paginii entităţii pe reţeaua de socializare Facebook. Cum s-ar zice, dai un ban, dar ieşi în faţă… pe Facebook.

Dar să cităm din „Decizia nr.28 din 11.09.2020 privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit nr. 20- 14956 din 10.07.2020, încheiat în urma acţiunii de audit financiar al contului de execuţie bugetară pe anul 2019 la nivelul Unităţii Administrativ Teritoriale Judeţul Neamţ”.

„Urmare a verificărilor efectuate la categoria de operaţiuni „Cheltuieli cu reclamă şi publicitate”, în valoare totală de 178.536 lei, s-a constatat că, pe întreg parcursul anului 2019, entitatea verificată a efectuat plăţi din buget, cu nerespectarea prevederilor legale, pentru cheltuieli reprezentând contravaloarea articolelor de presă, materiale cu referire la promovarea, prin preşedintele CJ Neamţ, a realizărilor proprii, a realizărilor consiliului judeţean privind investiţiile, a vizitelor efectuate de miniştri în judeţ, inclusiv declaraţiile acestora, a inaugurării unor clădiri, precum şi reportaje difuzate prin intermediul televiziunilor”. Deci plăţi făcute cum? Cu nerespectarea prevederilor legale.

Pentru ce? Aflăm imediat: „Informaţiile publicate în mass-media (online, tiparită, posturi TV locale), în baza comenzilor făcute de UATJ Neamţ, cum ar fi spre exemplu: anunţarea realizărilor autorităţilor locale prin demnitarii săi, vizitele miniştrilor în judeţul Neamţ, inclusiv declaraţiile acestora, inaugurarea unor clădiri cu orice scop, diverse evenimente prin care reprezentanţii autorităţii locale urmăresc publicitatea proprie pe seama fondurilor publice, nu reprezintă informaţii pentru a căror transmitere se impune a se efectua plăţi din bugetul unităţii administrativ teritoriale”.

Fotografii de zeci de mii de lei

Tot în documentul menţionat se mai precizează: „Pe parcursul anului 2019, UATJ Neamţ a utilizat fonduri bugetare aferente categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii, paragraful 51.02.01.03 – „Autorităţi executive”, alineatul 20.01.30 – „Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”, pentru activităţi care nu sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute de actele normative, respectiv de cele care îi reglementează activitatea. Astfel, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 34.268 lei reprezentând contravaloare servicii de fotografie. (…)

În baza rapoartelor de activitate (nedatate şi fără numere de înregistrare), aferente celor două contracte, au fost predate responsabilului mass-media din cadrul CJ Neamt un număr total de 3.489 fotografii. Având în vedere că în referatele de necesitate s-a menţionat că scopul fotografiilor profesionale este acela de a însoţi informaţiile difuzate către mijloacele de informare mass-media, de a fi distribuite pe reţelele de socializare, pe site-ul oficial al instituţiei sau pe alte portaluri, este foarte puţin probabil ca fiecare fotografie din cele 3.489 de bucăţi să fi fost şi utilizată în scopul declarat. De menţionat este că, de regulă, articolele publicate în presa online şi tipărită sunt însoţite de fotografii care îl plasează pe preşedintele CJ Neamt în diverse momente, de cele mai multe ori. (…)

S-a procedat la vizualizarea fotografiilor predate CJ Neamţ, ocazie cu care s-a constatat că au fost fotografiate diverse întîlniri ale reprezentanţilor CJ Neamţ, diverse evenimente organizate de CJ, obiective de investiţii, inclusiv prezenţa preşedintelui CJ la inspecţia acestor obiective, dar şi şedinţe de consiliu judeţean, evenimente ca Ziua Comunei Piatra Şoimului, Zilele Comunei Borleşti, petrecerea personalului CJ Neamţ. (…) Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Neamţ, Biroului Guvernanţă Corporativă, Comunicare şi Imagine îi revine sarcina de a realiza materiale de prezentare şi imagine a Consiliului Judeţean Neamţ şi materiale foto-video, care urmează a fi puse la dispoziţia mass-media, a altor persoane fizice sau juridice interesate sau publicului larg, prin postarea pe site-ul entităţii şi pe reţelele de socializare.

Avînd în vedere cele descrise se concluzionează că materialele difuzate prin mijloacele mass-media (presa scrisă tipărită, online şi producţii TV difuzate pe posturile locale de televiziune) au avut ca scop nedeclarat conturarea vizibilităţii publice în favoarea unor persoane prin promovarea unor activităţi ale instituţiei, cum ar fi cea de investiţii”.

Şi concluzia care descrie clar că a fost vorba despre bani cheltuiţi pentru cultul personalităţii: „Astfel, plăţile constatate ca prejudiciu de echipa de audit nu au fost efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, deoarece materialele publicate în presa online, ziare tipărite şi producţii TV au avut scopul de promovare a unei imagini pozitive a demnitarului – preşedintele CJ Neamţ, prin redarea declaraţiilor acestuia, prin anunţarea realizărilor autorităţilor locale, în special pe linie de investiţii, a vizitelor de miniştri şi a altor diverse evenimente prin care s-a urmărit publicitatea proprie pe seama fondurilor publice”.

Dar pagina de Facebook nu „merită” 70.000 de lei?

Ş ca să fie treaba, treabă, cei de la Curtea de Conturi vorbesc şi de două contracte de 35.700 lei fiecare pentru pagina de Facebook. Şi spun aşa: „Prin urmare, deşi la nivelul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Neamţ existau compartimente funcţionale cu atribuţii clar definite în regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a autorităţii deliberative privind activităţile de comunicare, promovare a imaginii prin actualizarea, administrarea, întreţinerea şi dezvoltarea paginii web găzduite pe reţeaua de socializare Facebook, entitatea auditată a contractat şi a plătit un terţ operator economic pentru prestarea unor activităţi care se regăsesc în fişele de post ale personalului din cadrul Direcţiei de Dezvoltare Turistică şi Guvernanţă Corporativă şi Compartiment Baze de Date. (…)

De asemenea, este de notorietate faptul că atât crearea, cât şi actualizarea, administrarea, întreţinerea şi dezvoltarea unei pagini pe reţeaua de socializare Facebook sunt gratuite şi la îndemâna oricărui utilizator de internet, cu atât mai mult cu câ la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ, pe baza cerinţelor specifice posturilor din domeniul comunicăriişi imaginii, a fost recrutat şi angajat personal calificat şi apt să asigure ducerea la îndeplinire a acestor cerinţe.

În loc de final

În concluzie: bani mulţi pentru imaginea domnului preşedinte, bani mulţi pentru servicii pe care CJ le putea obţine de la proprii angajaţi, pe care oricum îi plătea tot din banii noştri. Chiar când se pregătea toată şmecheria cu banii de publicitate, acum vreo doi ani, Monitorul de Neamţ a scris mai multe articole pe această temă. Unul din ele cu titlul „Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi pupaţi în fund?”. Link aici: http://monitorulneamt.ro/cit-sint-dispusi-sefii-cj-sa-plateasca-pentru-a-fi-pupati-in-fund-banii-de-reclama-sau-toate-site-urile-sa-apeleze-la-mine/ Iată că ne spune acum Curtea de Conturi cât au fost dispuşi să plătească.

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. legio

    2 octombrie 2020 at 10:23 AM

    Marsavul acesta de presedinte al consiliului judetean ,pur si simplu isi bate joc de populatia si localitatile acestui judet(cu parere de rau spun ,un judet din care fac si eu parte ,plin pana la refuz de prosti ,vorba aia ,,multi ,multi dar prosti ”) , inainte de vot a inceput manevre cu utilaje pe drumuri , camioane ,miscare iar dupa alegeri s-a linistit tot si pulimea (vorba unui detinut politic in viata ) asteapta asfaltarea drumului ,mergeti si vedeti ce a facut pe DJ 159A de la avicola Racova prin satul Izvoare Comuna Bahna si legatura cu E-85, de-a mai mare rasul ,DJ respectiv este asfaltat cat este pe raza jud Bacau de zeci de ani iar Jud Neamt este rasul curcilor , ca ultima ulita dintr-un catun . Aflati ca toata populatia din zona s-a bucurat ca vor avea asfaltat acest drum si cred ca au votat cu acest lingurar ajuns valutist si pulitician dar au facut zgomot niste utilaje inainte de vot si gata ! Asta a fost culmea nesimtirii acestui personaj ,care mai are si fraiele financiare ale acestui judet !

  2. Linuxian

    3 octombrie 2020 at 10:31 PM

    As fi curios cat si-a bagat in buzunar negriciosul ala de Iosub R. de pe carca lui Arsene, ca tot ii face lobby de ceva vreme

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bursuc de la bloc, eliberat pe Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Bursucul care a fost capturat la subsolul unui bloc din Piatra Neamţ, pe 19 aprilie 2021, şi-a recăpătat libertatea după două zile. „Pe 20 aprilie, bursucul a fost eliberat în siguranţă în habitatul său natural de pe muntele Cozla, în prezenţa specialiştilor şi a poliţiştilor din cadrul Biroului pentru Protecţia Animalelor“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Sălbăticiunea a primit îngrijiri la cabinetul veterinar Inovet Care, partener de specialitate al poliţiştilor în operaţiuni de relocare a animalelor sălbatice. Pe 19 aprilie, animalul a ajuns, nu se ştie cum, în subsolul unui bloc, locatarii cerînd sprijinul cadrelor de la Biroul pentru Protecţia Animalelor de la Poliţia Neamţ. La scurt timp, echipa operativă formată din poliţişti şi jandarmi s-a deplasat la faţa locului, prinzînd bursucul.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului: Eminescu era de aceeaşi părere

Știre publicată în urmă cu

în data de

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934- 2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă unor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, „Gazeta de Roman“. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată o altă „cronicuţă“ intitulată „Eminescu era de aceeaşi părere“, o bijuterie alcătuită din tot soiul de pilde, unde în final este invocat marele poet cu al său rechizitoriu din „Scrisoarea a III-a“, făcut unei societăţi corupte ca şi cea de astăzi. Poemul culminează în final cu o sentinţă necruţătoare. Întebarea retorică şi acuzatoare: „Cum nu vii tu, Ţepeş, Doamne/ Ca punînd mîna pe ei/ Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei?…“ are o singură soluţie, radical dată de poet: „Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“. Cît adevăr, cîtă actualitate în „rechizitoriul“ lui Mihai Eminescu, „Luceafărul… florilor de tei“.

Înlătură cauza şi va dispărea efectul! Dar înainte de a o înlătura trebuie să o descoperi, să o cunoşti. Herodot, părintele istoriei, spunea despre strămoşii noştri că erau cei mai viteji şi mai cinstiţi dintre traci. Şi atunci, din care cauză avem atîtea secături? Păi, s-o cutăm! Să ne fi corcit? Om fi luat deprinderi rele de la nemţii care au stat, în cantonament, în timpul războiului şi ne-au dictat pînă în 1944, sau de la cei care ne-au dictat după aceea?

Să fi fost colonizată Dacia şi cu cîţiva derbedei care, venind la noi din cine ştie ce colţ al Imperiului au schimbat numai clima nu şi năravul? Că- zic eu – cei care ne-au lăsat limba care o vorbeşte un continent şi jumătate nu cred să fi lăsat şi vorbe de batjocură care nu se întîlnesc în nici o altă ţară latină. Deci aceştia ies din „competiţie“. Grecia a fost cea mai civilizată ţară a antichităţii şi nu cred că răul să-l fi adus boierii din Fanar, mai ales dacă au venit cu slugi educate. Să poarte oare vina vorbitorii vechii sanscriţi care au umplut Europa odată cu venirea hoardelor mongole? Ce să zic? Cunosc dintre ei ingineri, preoţi, parlamentari, angrosişti, ba chiar şi muzicanţi.

Să fi fost evrei? Nu, ei nu furau ci făceau comerţ, ceea ce nu-i chiar acelaşi lucru. Să ne fi lăsat năravuri rele turcii cînd veneau să ne ia aurul birului? Tătarii, ungurii, leşii, cumanii gepizii, goţii, ostrogoţii? O fi de vină literatura străină şi autohtonă cu romanele ei decandente şi cu filmele din care rău- făcătorii au învăţat întotdeauna o mulţime de „tehnici“? „Printre noi sunt multe secături dar cine e de vină că unii dintre cei care ar trebui să pună lucrurile la punct mai mult încurcă iţele, dovedind o dată în plus, că „peştele de la cap se împute?“ Străinii? Nu! Noi? Nu! Atunci cine?

Legile domnule, legile care nu ţin cont de faptul că ciobanul căruia îi e milă de lup, face o mare nedreptate oilor. Cineva spunea că am putea trăi mult mai bine dacă n-am săvîrşi noi, înşine, ceea ce reproşăm altora. Dacă am face aşa ceva am dovedi că sîntem urmaşi ai celor de care vorbea Herodot. Răul are rădăcini adînci dar poate fi smuls. Soluţia e cunoscută: „La boli rele, leacuri tari“. Am spus şi m-am răcorit. Întrebarea e cine mă aude? Sunt de acord cu leacuri tari, dar în ceea ce priveşte legea mă abţin, pentru că „Zalecus, legiuitorul Locrilor“ spunea că legile sunt la fel ca pînza de păianjen: dacă nimereşte în ea o muscă sau un ţînţar se prinde, iar dacă e viespe sau o albină o rupe şi zboară.

Tot astfel, dacă nimereşte în legi, un sărac e prins, iar dacă-i unul bogat şi iscusit la vorbă, le desface şi scapă. Bine, domnule, atunci de ce nu se dă o lege care… Nu de legi avem nevoie! „Cu cît un stat“ e mai corupt, cu atîta are mai multe legi!… Ne trebuie un Vlad Ţepeş. Eminescu era de aceeaşi părere. Apropo, ai citit „Scrisorile?“. Nu… că mi-au furat lacătul de la cutie.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Chefuri cu droguri, detalii de anchetă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au pus ochii pe afacerile ilicite încă din februarie 2021 ■ la una din petrecerile cu vreo 50 de invitaţi au fost şi investigatori sub acoperire ■ au obţinut înregistrări audio şi video ■ unii dealeri erau ţepari, fiind refuzaţi de clienţi ■ ori cereau prea mult pe droguri, ori vindeau cantităţi mai mici decît cele promise ■

Referatul întocmit de procurorii DIICOT Neamţ pentru arestarea preventivă a celor 10 inculpaţi din dosarul drogurilor de la cele două cluburi de fiţe din Piatra Neamţ, Jazz City Cafe (fostul Tonique) şi Chaplin’s, scoate la iveală elemente interesante.

De ceva vreme, petrecerile private cu droguri aveau loc săptămînal, în fiecare noapte de sîmbătă. La unul din localuri totul avea loc la etaj, iar invitaţilor li se deschidea uşa după un „bip“ tefefonic. Ancheta a mai relevat că unii dealeri erau ţepari şi cereau prea mulţi bani pentru marfa ilicită, fie cantităţile vîndute erau mai mici decît gramul promis.

În fine, unii dintre vînzători refuzau uneori să aducă droguri, temîndu-se să nu fie opriţi pe stradă de poliţiştii, iar alţii ascundeau stupefiantele în mai multe locuri, pentru a nu pierde tot în cazul unor descinderi. Din referatul prin care s-a cerut arestarea celor 10 inculpaţi, procurorii DIICOT au arătat că urmărirea penală a început pe 1 februarie 2021.

Anchetatorii au aflat că unul dintre traficanţi a abordat un consumator, oferindu-i spre vînzare circa 10 grame cocaină cu 100 euro gramul şi 30 comprimate ecstasy cu preţul de 50 euro bucata. Pretinsul vînzător i-a comunicat cumpărătorului că, după primirea banilor, trebuie să se deplaseze într-o locaţie necunoscută, pentru a intra în posesia drogurilor. Practic, cel puţin din ianuarie şi pînă pe 18 aprilie, la localurile cu pricina au avut locuri petreceri private cu droguri, cu invitaţi aleşi pe sprînceană.

„Administratorul acestui local îşi anunţă prietenii apropiaţi şi-i invită la petreceri unde vin mai mulţi dealeri de droguri. Ca mod de lucru, invitaţii la petrecerile private urcă la etajul pub-ului unde, în jurul orelor 24:00 – 01:00 sînt chemaţi mai mulţi dealeri de droguri care-şi comercializează marfa către consumatori. Inculpatul (…) este cel care strînge sumele de bani de la consumatori după care contactează dealerii în funcţie de tipul de droguri pe care vor aceştia să-l achiziţioneze.

La petrecerile organizate în pub-ul menţionat participau, de regulă, circa 40 – 50 persoane, majoritatea dintre acestea fiind consumatoare de droguri. După achiziţionarea drogurilor consumatorii se retrăgeau în spaţiile puse la dispoziţie de inculpatul (…) şi consumau parte din substanţele interzise“, au arătat procurorii DIICOT Neamţ.

Petreceri după ora 22:00

Petrecerile aveau loc săptămînal, în noaptea de sîmbătă spre duminică, după orele 22:00, în spaţiul de la etajul pub-ului. Invitaţii îl contactau pe patron, acesta cerîndu-le să-i dea un „bip“ cînd ajungeu pentru a le deschide uşa din spatele clădirii ca să poată intra. Una din orgii a avut loc în noaptea de 6/7.03.2021, fiind prezenţi circa 50 de invitaţi.

La un moment dat, doi inculpaţi au scos mai multe tipuri de droguri pe care le-au comercializat. Petreceri cu cocaină şi ecstasy au avut loc şi în nopţile de 13/14 martie, 20/21 martie de această dată vînzîndu-se în pub MDMA cu 400 de lei ţipla. Deşi cîştigurile erau uriaşe, uneori dealerii refuzau participarea din cauza filtrelor nocturne.

„Este de menţionat că, în jurul orelor 01:30 consumatorii solicitîndu-i inculpatului (…) să le mai facă rost de droguri pentru consum, acesta l-a contactat pe coinculpatul (…) şi i-a solicitat să se deplaseze la pub-ul (…) pentru a comercializa ectsasy şi MDMA însă acesta a refuzat motivat de faptul că erau foarte multe patrule de poliţie pe stradă şi nu vroia să fie prins cu droguri asupra sa“, se arată în acelaşi document. Un alt chef a fost în noaptea de 10/11 aprilie, cînd unul din cei circa 40 de invitaţi era investigator sub acoperire.

„În noaptea de 10/11 aprilie 2021 la pub- ul menţionat a avut loc o petrecere la care au participat circa 35 – 40 persoane, printre aceştia fiind şi investigatorul autorizat cu numele de cod *** . În baza autorizaţiei provizorii de interceptare în mediul ambiental, investigatorul a înregistrat audio – video tranzacţiile cu droguri de mare risc dintre dealer şi consumatori.

Conform acestor înregistrări şi a datelor puse la dispoziţie de către investigator, a rezultat faptul că, în noaptea de 10/11.04.2021, la ora 22:30 invitaţii la petrecere au urcat la etajul vilei unde inculpatul (…) a strîns sumele de bani de la consumatori după care l-a contactat pe dealer şi l-a chemat la pub. În jurul orelor 1:30 la locaţia menţionată a venit o persoană cunoscută cu apelativul «Chelu» care a vîndut droguri la 30 consumatori, cu aproximaţie o cantitate de circa 50 – 60 grame droguri de mare risc cu suma de 350 lei gramul“, conform referatului. A urmat petrecerea fatală din noaptea de 17/18 aprilie, cînd anchetatorii au intrat în unul din cluburi şi au dat de voie bună, cannabis şi substanţe cu efect psihotrop.

Farfurii de porţelan alb pentru prizat

Cu ocazia flagrantului, asupra unui inculpat s-au găsit 28 grame pulbere care conţine cocaină. „Administratorul acestui local, inculpatul (…) permitea accesul în incinta clubului a consumatorilor de droguri şi a unor dealeri pentru a efectua tranzacţii. Drogurile erau consumate în incinta localului, cu acceptul expres al inculpatului.

Ca mod de lucru consumatorii mergeau la bar şi solicitau să le fie puse la dispoziţie farfurii în vederea consumului de droguri. După ce primeau farfurii de porţelan, de culoare albă, consumatorii reveneau la mese şi puneau drogurile pe acele farfurii de unde erau prizate, fumate sau inhalate, în funcţie de tipul acestora. Toate aceste activităţi se făceau la vedere şi sub directa supraveghere a inculpatul (…), care stătea în local şi avea control pe tot ceea ce se întîmpla“, au arătat procurorii DIICOT. În noaptea fatidică la petrecere au fost circa 50 de persoane, iar la verificările oamenilor legii în club, pe jos au fost găsite aruncate mai multe tipuri de droguri.

„Este de menţionat faptul că inculpatul (…), pe lîngă distribuţia de droguri în pub-ul (…), a încercat să intre şi pe piaţa de la (…) privitor la distribuţia de droguri. Prin intermediul unui prieten inculpatul a mers la pub-ul (…) la data de 06/07.03.2021, împreună cu alte persoane de etnie rromă, ocazie cu care a distribuit MDMA. Datorită comportamentului neadecvat cît şi reclamaţiilor din partea clienţilor, inculpatului nu i s-a mai permis accesul în pub-ul respectiv“, spun anchetatorii, însă erau alţi dealeri care vindeau în ambele cluburi.

Au fost şi dealeri care au dat chix deoarece erau prea scumpi, ori marfa era măsluită. „Este de precizat faptul că, în noaptea de 10/11.04.2021 (…) s-a deplasat la pub-ul (…) şi a intenţionat să comercializeze cocaină către consumatori însă aceştia l-au refuzat deoarece solicita 500 lei pentru un gram, un preţ prea mare în accepţiunea lor. De asemenea consumatorii l-au refuzat pe inculpatul (…) întrucît acesta îi ducea în eroare cu privire la cantitatea de droguri şi natura acestora.

El le spunea că vinde doze de 1 gram de cocaină deşi în realitate comercializa doze de 0,50 grame dar MDMA“, se mai arată în acelaşi referat. Şi investigatorii sub acoperire au cumpărat ţiple ce conţineau drog, în cantităţi mai mici de un gram şi au dat 400 sau 500 de lei pe 0,60 sau 0,78 grame. S-a mai achitat suma de 300 de lei pentru 2 comprimate unul avînd logo-ul „Batman“, iar altul „Casa de Papel, ce conţineau Methylenedioxymetamfetamine (MDMA). Alte 9 comprimate de diferite forme şi culori, costau 1.600 de lei, fiind vorba de MDMA şi cocaină.

Stupefiante de la Braşov, la 10 zile

Parte din droguri erau aduse de la Braşov, de la doi fraţi pietreni care se mutaseră acolo. Erau contactaţi cam la zece zile, iar unul din inculpaţi cumpăra ecstasy şi MDMA.

„La revenirea din Braşov, inculpatul (…) a depozitat o cantitatea mai mare de droguri de mare risc într-un autoturism parcat pe un teren aparţinînd coinculpatului (…) iar necesarul pentru cîteva zile era ţinut într-un autoturism parcat în curtea locuinţei bunicilor inculpatului (…) sau într-o dubiţă de la locuinţa lui (…).

Din datele de anchetă, rezultă că inculpatul (…) a decis să ţină drogurile în mai multe locaţii, pentru a nu fi găsită toată cantitatea de către organele judiciare în eventualitatea unor percheziţii“, mai arată anchetatorii.

La descinderile care au avut loc la domiciliile şi reşedinţele inculpaţilor, au fost găsite şi ridicate mai multe substanţe a căror deţinere este interzisă. Este vorba de diverse droguri ţinute de dealeri în comode tv, 56 ţiple erau în torpedoul unei maşini demontate dintr-o hală industrială, 43 pastile şi 3 fragmente de pastile de culoare verde de formă rotundă cu diametrul de 11 mm au fost găsite găsite în interiorul unui VW Passat parcat într-o curte.

La finalul deliberărilor judecătorii au dispus privarea de libertate a celor doi patroni, Constantin Cuejdianu şi Cristian Valentin Dobrea, precum şi celebrul Paul Bumberică, zis Ordando, acuzat de multe hoţii în oraş de pe vrmea cînd era minor. Au mai ajuns după gratii Claudiu Constantin Enea, Mihai Pavel, Ştefan Gabăr, Cipria Motoi, Florin Nicolae Rusu, Ioan Stan şi Alin Alexandru Chiuariu. Infracţiunile reţinute în sarcina lor sînt pedepsite de la 5 la 12 ani de închisoare.

Citește știrea

Trending