Contactează-ne

Actualitate

Cu Gabriel Ţapu, premieră la Campionii României în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ultima acţiune organizată de Direcţia pentru Tineret şi Sport Neamţ l-a avut ca invitat pe Gabriel Ţapu, antrenorul formaţiei CSM Roman ■ „Sportul de performanţă sau doar cel de plăcere vă ajută să vă dezvoltaţi fizic şi psihic“, le-a transmis tehnicianul copiilor de la Şcoala Tămăşeni ■

Gabriel Ţapu, alături de directorul Angela Curpăn şi profesorii de sport Georgiana Lungu şi Cătălin Dumitriu

În cadrul proiectului Campionii României în Şcoală, Liceu şi Universitate, care este derulat de Direcţia pentru Tineret şi Sport Neamţ, s-a consemnat o nouă întrevedere în mediul rural. După prezenţele de la Bodesti şi Tarcău, a venit rîndul elevilor de la Şcoala Tămăşeni să primească un imbold pentru a face sport. Pentru că vremea a permis, evenimentul de la Tămăşeni a avut loc pe terenul de sport al unităţii de învăţămînt, fiind prima întîlnire înregistrată într-un astfel de cadru pînă acum. Aşadar, cu puţin înainte ca şcoala să se termine, cel care a încercat să le transmită copiilor importanţa sportului în viaţă a fost antrenorul de fotbal Gabriel Ţapu. Acesta activează ca antrenor principal la CSM Roman, echipă nemţeană care evoluează în eşalonul trei al fotbalului românesc, grupare care are în grijă şi grupe de copii şi juniori. De-a lungul carierei, Ţapu a fost jucător în Divizia B pentru Laminorul Roman, Cetatea Tîrgu Neamţ şi Relonul Săvineşti, iar în Divizia C a mai evoluat pentru ITA Piatra Neamţ şi Explorări Cîmpulung Moldovenesc. „Sportul de performanţă sau doar cel de plăcere vă ajută să vă dezvoltaţi fizic şi psihic. Un om care face mişcare des are chef de viaţă, este mai bine dispus şi mai atent la tot ce se întîmplă în jurul său. Important este să munciţi şi să fiţi serioşi“, a spus Gabriel Ţapu la începutul manifestării. Apoi, antrenorul a vrut să afle cîţi dintre elevi practică vreun sport în afara orelor de la şcoală. Multe mîini s-au ridicat, pentru că mare parte dintre baieţii şi fetele şcolii practică fotbalul la Unirea Tămăşeni, asociaţie sportivă locală ce este reprezentată în toate cele trei competiţii organizate la nivel judeţean pentru juniori, adică Juniori C (U15), Juniori D (U13) şi Juniori E (U11). Toate echipele sînt pregătite de profesorul de sport de la şcoală, Cătălin Dumitriu. De fapt, echipa de fotbal feminin a unitaţii de învăţămînt amintite a fost în 2017 la turneul final al Cupei Tymbark. De la gruparea respectivă sînt patru fete legitimate la Unirea Tămăşeni şi joacă în campionatul judeţean de băieţi, plus că unul dintre puştii profesorului Dumitriu, Alexandru Ciobanu, a terminat pe locul doi în clasamentul golgheterilor întrecerea judeţeană în sezonul 2017-2018.

„Trebuie să credeţi în voi şi să aveţi visuri mari pentru a şti unde vreţi să ajungeţi“

„Poate vă gîndiţi pe viitor să continuaţi cu sportul. Acest domeniu este vast. În sport poţi fi jucător, antrenor, arbitru, medic şi poţi ajuta sportivii ca spectator. Sportivii au nevoie de sprijinul moral al oamenilor din tribună. Poate unii dintre voi veţi ajunge la Roman, la Liceul cu Programul Sportiv şi poate mai sus. Sigur, aveţi drumul vostru în viaţă, dar indiferent de domeniu trebuie să munciţi mult. Vă trebuie ambiţie şi trebuie să faceţi totul cu plăcere. Aveţi profesori de sport buni, care ştiu ce sfaturi vă pot da“, a mai spus Ţapu. Acesta nu s-a referit numai la Cătălin Dumitriu, ci şi la profesoara Georgiana Lungu, actual arbitru în Liga Naţională de handbal feminin, alături de colega sa, Mihaela Paraschiv. Întrebaţi ce cred că le poate oferi sportul în viaţă, copiii au început să spună: bani, valoare, succes, faimă, trofee. „Ştiţi cum se poate ajunge la succes, bani şi valoare?“, a fost următoarea întrebare pentru elevi, la care unul dintre ei, Rareş Boboc, a răspuns: „Prin muncă“. Acelaşi puşti de clasa a V-a a precizat apoi: „Acasă muncim pentru a avea ce mînca, la şcoală muncim pentru a avea un viitor“. Şi antrenorul de la CSM Roman a completat: „La şcoală învăţaţi litere şi cifre, iar apoi repetaţi pentru a forma cu ele propoziţii, pentru a înţelege ce vi se predă şi pentru a rezolva probleme la matematică. Prin comparaţie, în fotbal, aceste litere şi cifre sînt exerciţiile de bază, adică preluarea, pasarea şi şutul. Controlul mingii vă duce mai apoi la scheme de joc şi la combinaţii care ne ajută să cîştigăm meciuri“. Apropiaţi mai mult de fotbal, copiii i-au identificat pe Cristinao Ronaldo şi Lionel Messi drept cei mai buni din lume. Ştiau de finala Ligii Campionilor şi că în vara acestui an va fi turneul final al Campionatului Mondial de fotbal din Rusia. „Îmi place că ştiţi toate astea, dar cei mai buni sînt aşa pentru că în fiecare zi sînt dedicaţi sportului. Banii sînt importanţi, dar sigur munca vă va fi răsplătită. Gîndurile voastre nu trebuie să fie doar la bani. Cei mai buni jucători ar putea sta la umbră, pe plajă, la cîţi bani au. Dar ei fac totul cu plăcere şi continuă să joace pentru glorie şi pentru suporteri“, a opinat tehnicianul. Le-a transmis apoi copiilor să fie conştiincioşi şi ambiţioşi pentru a reuşi şi în sport. Asta deoarece Federaţia Română de Fotbal a obligat cluburile din ţară să acorde o mai mare atenţie tinerilor care termină junioratul. „La nivel de Liga 3 este nevoie de trei jucători care nu au împlinit vîrsta de nouăsprezece ani, aşa că dintre voi poate va reuşi vreo unul să ajungă să-l antrenez la Liga 3. Apoi, şi la Liga 2 şi Liga 1 se cer jucători tineri şi foarte tineri. Federaţia Română de Fotbal vrea să dea şanse mai mari copiilor noştri pentru ca mai apoi aceştia să devină jucători la echipele bune ale României. Trebuie să credeţi în voi şi să aveţi visuri mari pentru a şti unde vreţi să ajungeţi“, le-a mai spus copiilor Gabriel Ţapu. (Marcel MIHALCEA – DJST Neamţ)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – trei cazuri noi. Naţional – record negativ de 614 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional au fost confirmate 30.789 cazuri, 1.834 decese, 20.969 vindecări

Până pe 9 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.789 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.574 au fost externate, dintre care 20.969 de pacienți vindecați și 1.605 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Până astăzi, 1.834 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 08.07.2020 (10:00) – 09.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 17 decese (13 bărbați și 4 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Dâmbovița, Galați, Gorj, București, Tulcea și Vrancea.

Dintre acestea, 1 deces a fost întregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 5 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 4 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 4 decese la persoane de peste 80 de ani.

16 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru 1 deces nu au fost raportate comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 614 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 240 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 809.663 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 395 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.176 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 1.025 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 174.950 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.104   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 115 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Grecia  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor, scrisoare deschisă către CSM

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România, judecător Viorica Costiniu a formulat o scrisoare deschisă către membrii Consiliului Superior al Magistraturii în care vorbeşte răspicat despre ceea ce se întîmplă în Justiţie.

“Modificările legislative din 2004 au asigurat parcursul ascendent al democratizării justiţiei din România. Existenţa unui CSM cu atribuţii sporite în garantarea independenţei sistemului judiciar, al judecătorilor, al statutului procurorilor într-un stat de drept a constituit un aport consistent, fundamental în integrarea României în marea familie europeană.

În evoluţia sa, CSM a traversat multiple etape, iar membrii aleşi şi-au pus  amprenta personalităţii, a profesionalismului, a înţelepciunii, a maturităţii şi a capacităţii manageriale. Preocupat de ocrotirea statutului judecătorului, a procurorului faţă de vicisitudinile vremurilor, CSM s-a străduit să facă faţă provocărilor politicului interesat de supremaţia puterii. Şi nu numai! Frecventele modificări legislative au deturnat intenţiile iniţiale şi multe dintre problemele justiţiei s-au acutizat şi încă îşi aşteaptă rezolvarea.

Derapajele inerente sunt tot atâtea exemple că tânăra noastră magistratură este într-o perpetuă efervescenţă în parcursul ei evolutiv. Şansa justiţiei este că între judecătorii şi procurorii sistemului sunt mulţi care, devotaţi principiilor, susţin o justiţie independentă, puternică, democrată. “Corpul magistraţilor” salută cu respect pe judecătorul, procurorul care, în afara străduinţelor lor de a desăvârşi actul de justiţie la cote de reală valoare, au puterea să sesizeze şi să clameze public neajunsurile ce daunează sistemului, ţinute la sertar.

Curajul, încă vorbim din păcate de curaj, de a recunoaşte public problemele grave din sistem este o dovadă a maturităţii şi a experienţei acumulate în vâltoarea încrâncenată a atacurilor nedrepte îniţiate de politic indiferent de ideologii sau vremuri, ori de trădari dinlăuntrul justiţiei pentru funcţii şi jilţuri  fără de preţ. Asistăm cu stupoare la incitarea opiniei publice împotriva judecătorilor şi procurorilor care se află doar sub paza legii, făăa vreun tratament preferenţial (nimeni nu este deasupra legii).

Guvernul îndeamnă la nerespectarea legilor, a hotărârilor judecătoreşti. În aceste momente, CSM are obligaţia constituţională şi legală de a lumina întunericul în care se zbate Executivul şi de a-l readuce în matca atribuţiilor sale menite să guverneze în temeiul LEGII. Şi CSM ce face? De 6 luni încearcă să lămurească un judecător din Neamţ că atunci când sesizează CSM  este absolut necesar să cunoască şi legea, să acţioneze în sensul ei. Nu în ultimul rând, tot în condiţiile legii, dacă o cunoaşte, judecătorul din Neamţ  trebuie să se decidă când şi cum spune legea, care este obiectul sesizării ce nu poate fi versatil modificat după împrejurări, doar doar să iasă ceva ce se urmăreşte  să aibă un rezultat şi cât mai public.

Iniţial s-a cerut apărarea reputaţiei profesionale a corpului de magistraţi/judecători, apoi s-a cerut prin concluzii scrise apărarea propriei reputaţii profesionale, ca după ce i s-a respins ca inadmisibilă sesizarea, ca un judecător competent (petent) să ceară în aceeaşi cauză cercetarea disciplinară a doamnei judecător Gabriela Baltag, membru ales CSM care prin discursul său cu ocazia bilanţului de la Tribunalul Caraş ar fi adus  ” ofensă imaginii justiţiei”.

Motivul: doamna judecător Baltag a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, ce înlăuntrul sistemului se cunosc şi a căror rezolvare se aşteaptă nu în ultimul rând din partea CSM. Oare unii dintre noi au totuşi proprietatea temenilor (!?) Hotărârea nr 808 din 4.06.2020 a Secţiei pentru judecători, explicită şi pentru novicii care nu cunosc legile, îndeamnă la reflexie şi la cunoaşterea legilor inclusiv de către judecătorul din Neamţ nehotărât în demersurile sale care nu-i onorează defel reputaţia şi nici nu aduce servicii imaginii justiţiei ce îl preocupă în subsidiar. Multe semne de întrebare se ridică! Oare de ce intrigă adevărurile din justiţie “ascunse sub preş de ochii soacrei” cum spune povestea, adică în termeni moderni – publicul larg, cetăţeanul care se loveşte zilnic de neajunsurile din justiţie, de conduite neadecvate şi limbaj reprobabil?

Câtă vreme NU avem curajul să le recunoaştem, să ni le asumăm, NU vom găsi nici soluţii şi lucrurile se vor perpetua în aceeaşi măsură, consolidând neîncrederea în actul de justiţie, întâi prin noi şi faptele noastre şi apoi, mai ales faţă de cei care le cunosc şi nu le rezolvă. Nu puneţi pumnul în gura celui care cu bună-credinţă grăieşte cu durere despre aspecte care ruşineaza sistemul judiciar, poate nu atât prin ele însele, cât prin faptul ca ele sunt ascunse şi-i ascunde şi pe alţii şi mai ales nu există voinţa ca ele să se rezolve. Evident, oprobiul public nu va viza pe cei care întreprind un act de curaj, semnalând cu sinceritate şi responsabilitate atitudini, practici care nu fac în niciun caz faima justiţiei.

Colegii din Caraş au apreciat laudativ discursul doamnei judecător Baltag şi alţi judecători şi procurori au achiesat la mesajul sincer, responsabil, asumat, exprimat liber de un membru al CSM care se bucură de RESPECT şi CONSIDERAŢIE,  de credibilitate, cu un renume consolidat prin eforturile sale de apărare a independenţei judecătorului, a magistraturii, a drepturilor de care azi se bucură, cu un zâmbet larg şi pe facebook judecătorul din Neamţ. Discursul doamnei judecător Baltag este al unui judecător care chiar cunoaşte problemele justiţiei, pentru care a propus multiple soluţii şi a luptat pentru ele în timp ce alţii şi-au văzut de cariere şi statutul de judecător le-a fost cartea de vizită pentru alte cariere ce pentru unii au devenit, în timp, prioritare funcţiei generatoare de beneficii carieristice.

În opinia multor colegi-judecători şi procurori în activitate şi retired people, mesajul doamnei judecător Baltag este un BONUS pentru justiţie în faţa opiniei publice care se simte mai în siguranţă dacă justiţia, ea însăşi, prin organismele sale, acţiuni întemeiate pe lege, îşi foloseşte mecanismele pentru a găsi soluţii legale în a anihila neajunsurile inerente în loc  să le ignore cu bună- ştiinţă, să dea bine, eventual, la un bilanţ profesional formal. Profesionalismul, devotamentul pentru edificarea unei justiţii drepte, parcursul carierei nu  se clamează public, cu CV-ul pe facebook şi cu bucuriile maritale împărtăşite la vedere pentru a-ţi câştiga o bună reputaţie profesională şi nu numai.

În anonimat, judecătorul clădeşte adevărul judiciar, are conştiinţa actului său, transformă noaptea în zi, se instruieşte în tăcere pentru ca hotărârea lui să vorbească pentru el. Dar ca în orice domeniu şi în justiţie sunt excepţii, doar purtători de robă fără vocaţie, pentru că şi judecătorii şi procurorii provin din aceeaşi societate românească bulversată, iar hotărârile acestora nu sunt decât oglinda fidelă a acesteia.

“Sistemul are pârghiile legale să înlăture pe cei ce nu-i fac cinste”

În lumea politică, adversităţile, limbajul licenţios, habarnismul legislativ, desconsiderarea principiilor fundamentale ce stau la baza drepturilor cetăţenilor, clamate pentru publicul larg, dar strivite de ignoranţa şi reaua-credinţă a politicienilor de toate culorile, sunt o realitate ce nu poate fi contestată. Aceste “obiceiuri”, “practici” translate însă în peisajul judiciar reprezintă o gravă problemă pentru că “divide et impera” este apanajul celor care vor să destructureze soliditatea, consistenţa sistemului judiciar, al corpului de judecători şi procurori. Sistemul are pârghiile legale să înlăture pe cei ce nu-i fac cinste şi trebuie utilizate cu bună-credinţă faţă de cei care se înscriu în aceşti parametrii.

Nu eşti însă TU, ca membru CSM, indrituit, ca folosindu-te de o demnitate pasageră, să uzezi de  aceste pârghii pentru satisfacerea unor orgolii, vanităţi, veleităţi mai mult sau mai puţin personale, profesionale, interesate sau comandate. Cum bine a evidenţiat doamna judecător Gabriela Baltag, cetăţeanul, beneficiar al actului de justiţie are DREPTUL la abordarea cu sinceritate a nevolniciilor din sistem, să se cuantifice prejudiciile aduse adevărului prin necunoaşterea legii ori aplicarea ei speculativă pentru că adevărurile nespuse sau ascunse, în şi de sistem, nu pot fi definite altfel decât cum s-a afirmat. Câtă vreme judecătorul din Neamţ, nici nu contează numele, nu este lămurit el însuşi, în propria-i sesizare, de care reputaţie profesională este mai interesat – a corpului de magistraţi ori a propriei sale reputaţii, câtă vreme nu a identificat în ce constă părerea publică şi cum a devenit ea din “favorabilă” în “defavorabilă” după discursul de la Caraş, cum a fost afectată credibilitatea şi siguranţa în exercitarea profesiei, a autorităţii opiniilor profesionale ori care este imaginea creată în conştiinţa colectivă referitor la cum îşi exercită magistraţii funcţia, conţinutul sesizării sale, respinse “de pe scaun” ca inadmisibilă cuprinde doar vorbe goale, teorisme de circumstanţă ori o nevoie de publicitate gratuită.

Subiectul, fiind ca în toate timpurile, la Ordinea zilei, indiferent de proceduri şi speculaţii regulamentare (practici guvernamentale luate fără titlu), după votul de respingere ca inadmisibilă a sesizării judecătorului nehotărât din Neamţ, prinzând din zbor “ideea” reformată, asistăm la preocuparea singulară dar aparent la fel de nehotărâtă de a se cerceta o eventuală atingere a independenţei judecătorilor adusă de doamna judecător Baltag în discursul de la Caraş, pentru ca în final să se cerceteze la cererea doamnei judecător Chiş atingerea adusă independenţei autorităţii judecătoreşti. Toate aceste solicitări sunt, până la acest moment, fundamentate pe argumentaţia din sesizarea judecătorului nehotărât de la Neamţ, apreciată  fiind de membrul judecător CSM nehotărât, bună pentru orice variantă: reparare reputaţie, atingere independenţa judecătorilor, atingere independenţa autorităţii judecătoreşti.

“E de notorietate că pe şoselele României ursul se plimbă liber şi acum îl plimbăm şi de la Secţie la Plen?!”

Dragi colegi, membrii aleşi şi din oficiu ai CSM, pe acest din urmă aspect nu putem să gândim cu glas tare şi hârtia să îndure greutatea vorbelor ce ne-ar trece prin cap, într-un duel verbal de excepţii şi reguli pentru că nu am respecta norme pe care le pretindem altora. Dar, în timp ce instanţele, parchetele se zbat să răzbată coordonatele timpului şi să accelereze activităţile judiciare cu un personal redus, cu mijloace logistice deficitare, CSM plimbă sesizari, unele deja soluţionate, de la Secţia de judecători la Plen de parcă ar duce lipsă de activitate şi o lucrare copy- paste este întoarsă şi pe dungă, doar s-ar alege ce s-a urmărit.

E de notorietate că pe şoselele României ursul se plimbă liber şi acum îl plimbăm şi de la Secţie la Plen?! Stimularea învrăjbelii gratuite, între, despre, cu privire la judecători, procurori, este o ţintă atinsă fără efort de POLITIC căruia îi prieşte o putere judecătorească sleită de propriile fricţiuni. Gâlcevile interne din sistem, din instituţiile sale înnobilate de calitatea de garant al independenţei justiţiei sunt în defavoarea imaginii acesteia. Imaginea justiţiei suntem fiecare din noi, deci şi CSM  care nu strică (!?) dar nici n-adaugă la imaginea ei. Judecători şi procurori (inclin să cred că şi staff-ul din CSM şi din Inspecţia judiciară) se-ntreabă: când justiţia se confruntă cu atâtea probleme ce aşteaptă rezolvări presante; când justiţiabilii va sesizează cu aspecte care ruşinează mai întâi pe cei care au puterea şi nu le rezolvă şi apoi pe cei care nu ştiu ce-i ruşinea, care priorităţi se evidenţiază pentru membrii CSM: cele ale sistemului sau cele personale?

Am convingerea fermă că responsabilizaţi fiind, preocupările dumneavoastră, asemeni doamnei judecător Gabriela Baltag, vor viza situaţia justiţiei în concret, promovarea încrederii cetăţeanului în actul de dreptate, consolidarea unui corp de magistraţi integri, devotaţi profesiei, cu o conduită demnă care să se manifeste în solemnitatea sălilor de şedinţă a instanţelor şi nu pe trepte cu plăcuţe pentru identificare. Apăraţi valorile reale din justiţie ca să producă valori, nu pe cele create artificial care caută faimă deşi îi lipseşte fondul! Aşa că este firesc judecători şi procurori să ne alăturăm colegilor de la Caraş care au salutat mesajele onorante ale doamnei judecător Gabriela Baltag, prezentă trup şi suflet în realitatea factuală a aspectelor ce vizează justiţia cu plusurile şi minusurile în ansamblul ei.

P.S.: Oare fiecare dintre dvs ce mesaje aţi transmis în şedintele de bilanţ în care aţi participat de nu a reţinut atenţia unuia sau altuia să le facă publice?! Întrebare retorică cu răspuns la purtător.

Cu deosebită consideraţie măsurată cât toate beneficiile aduse justiţiei de fiecare dintre dvs care temporar o slujiţi din jilţ de CSM, judecător Viorica Costiniu, preşedinte de onoare al AMR.

 

Citește știrea

Actualitate

Frați întru pictură, la Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ EXPOZIȚIA ”ÎNTÂLNIRE”-Muzeul de Artă Piatra Neamț, 10 - 30 Iulie 2020

Ce se întâmplă într-un simpozion de pictură? Se întâmplă să fie puși laolaltă o mână de oameni legați de profesiunea de pictor. În cazul acestui simpozion de pictură, petrecut în preajma piscului de piatră al Muntelui Rarău, s-a întâmplat ca pictorii invitați să nu fie legați între ei numai de meșteșug, ci și de o caldă prietenie și, mai cu seamă, de râvna de a fi și de a lucra împreună. Expoziția de față este rezultatul acestei întâmplări întru frumos: „Iată, ce bine și ce frumos este să locuiască frații împreună!”. (Psalmii 133:1-3 )

 

Maria Pașc – istoric de artă

Citește știrea

Trending