Crucea pandemiei, sfinţire la Bîrgăuani

■ „Cine va privi spre cruce, se va vindeca!“, spune parohul care, în urmă cu câţiva ani, a avut ideea construirii impunătoarei cruci ■ la sfinţire au participat conducerea Episcopiei Romano-Catolice Iaşi, credincioşi şi oficialităţi locale ■

O iniţiativă a parohului Iosif Gârleanu, din comuna Bârgăuani, judeţul Neamţ, s-a materializat la începutul acestei luni, când, în prezenţa conducerii Episcopiei Romano-Catolică Iaşi, a credincioşilor şi a unor oficialităţi locale, a fost sfiinţită ceea ce s-a spus că este „prima cruce a pandemiei“.

Ceremonialul religios a avut loc pe 3 decembrie, pe dealul Chiciura, unul care străjuie localiatea atestată documentar de câteva secole, la el participând Preasfinţitul Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi, preot Egidiu Condac, vicar general al Diecezei de Iaşi, preoţii Iosif Gârleanu, Cătălin Farcaş şi Petrică Dăncuţ (decan de Piatra Neamţ).

Ideea înălţării unei cruci a fost aparţinut, în urmă cu mai bine de doi ani, părintelui Gârleanu, care a atras de partea sa oficialităţi şi simpli credincioşi, În primă fază se dorea un monument al eroilor cu ocazia Centenarului Marii Unirii.

„Pentru că, între timp au apărut alţi «eroi neprogramaţi», am hotărât să închinăm această cruce victimelor pandemiei (peste 11.000, la 1 decembrie), în special celor 15 care au decedat după nefericitul accident de la Spitalul din Piatra Neamţ (incendiul de pe 14 noiembrie 2020 – n. red.). Pe de altă parte, am vrut să fie un semn de speranţă şi de vindecare pentru toţi cei afectaţi de această pandemie, fizic sau psihic. Crucea rămâne obiectul mântuirii şi salvării omenirii în toate încercările vieţii, dar mai ales în timpul de astăzi! «Cine va privi spre cruce, se va vindeca!»“, explică parohul ideea sa, pe site-ul Episcopiei Romano-Catolică Iaşi, www.ercis.ro.

Prezent în mijlocul enoriaşilor din localitatea nemţeană, episcopul Iosif Păuleţ a vorbit enoriaşilor despre speranţă în aceste vremuri tulburi cauzate de epidemia de coronavirus, i-a încurajat, a sfinţit o capelă de la Biserica Sfânta Maria Magdalena, după care a urmat ritualul de la crucea metalică de aproximativ zece metri de pe dealul ce domină Bârgăuaniul.

„Ne rugăm bunului Dumnezeu să-i răsplătească pe toţi cei care au contribuit la realizarea acestei cruci. Iar cei afectaţi de pandemie să se îndrepte spre jertfa lui Cristos de pe cruce pentru a fi vindecaţi. Mulţumim din inima Preasfinţitului Iosif Păuleţ, părintelui Egidiu Condac, vicar general şi tuturor participanţilor la acest eveniment istoric, spre mai marea glorie a lui Dumnezeu!“, a transmis preotul Iosif Gârleanu.

Despre Bârgăuani se ştie încă de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun (1401-1432), numele aşezării provenind de la un răzeş bogat, Petru Bârgău, altă teorie fiind că ar apărut prin emigrarea unei părţi a populaţiei din Bârgăul Transilvaniei, în timpul împărătesei austriece Maria Tereza (1740- 1780). Datorită încorporărilor masive în armată după ocuparea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, în urma tratatului de la Karlowitz (1699), mulţi români transilvăneni, mai ales greco-catolici şi ortodocşi, se refugiază în Moldova pe vremea împărătesei menţionate şi a fiului ei Iosif al II-lea.

După cum se menţionează pe www.ercis.ro, prefectul Misiunii Catolice din Moldova, preot Iosif Cambiolli, la 9 aprilie 1762, spunea că la o jumătate de oră de mers pe jos spre apus de Talpa (după unii, cea mai veche parohie catolică din Moldova), se află o grupare de 12 case cu 55 de credincioşi catolici, numită Bargavani. Un an mai târziu, în 1763, acelaşi prefect, într-o informare pe care o făcea către Scaunul Apostolic şi Papei Clement al XIII-lea, preciza că populaţia creşte mereu cu emigranţii sosiţi din Ardeal.

Într-un studiu al preotului Iulian Pascaru, credincioşii parohiei au participat alături de conaţionalii români la mari evenimente istorice. Catolicii din Bârgăuani sunt menţionaţi în oastea lui Tudor Vladimirescu, participanţi la revoluţia din 1848, la adunările Ad-hoc pentru Unirea Principatelor din 1859, au luptat în timpul Războiului de Independenţă şi în cele două conflagraţii mondiale.

De Bârgăuani se leagă şi un episod nefast a ceea ce a însemnat procesul de colectivizare a României după încheierea celui De-al Doilea Război Mondial. Ca peste tot în ţară, autorităţile comuniste au decis înfiinţarea cooperativelor agricole, ţăranilor fiindu-le confiscate terenurile, animalele şi mijloacele cu care lucrau pământul. Pe 25 iunie 1950, în comuna din Neamţ era stabilit să aibă loc deschiderea Gospodăriei Victoria Socialismului, la manifestare fiind chemaţi şi muncitori de la fabricile din Piatra Neamţ, dar lucrurile s- au terminat prost.

Sătenii s-au revoltat împotriva cooperativizării, camioanelor cu care veniseră „oaspeţii“ li s-au tăiat cauciucurile, lumea strângându-se în centrul satului, pentru a protesta. Ca şi în alte cazuri, a intervenit Miliţia şi Securitatea, zile în şir fiind arestări, iar mulţi dintre răsculaţi au ajuns în închisorile regimului.