Contactează-ne

Actualitate

Cronica pisălogului: Scrisoare deschisă către domnul care a vorbit despre Partidul proştilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934 – 2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice, care au fost publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o altă „cronicuţă“, intitulată „Scrisoare deschisă“, în care autorul ia cu subtilitate peste picior modul de a face politică în România post decembristă, cînd cei „proşti da’ mulţi“ sînt ademeniţi la vot doar pentru interesele electorale ale tuturor formaţiunilor politice. Apoi, promisiunile de campanie sînt uitate a doua zi după scrutin, fără cea mai mică remuşcare din partea vreunui politician cocoţat în fruntea formaţiunilor apărute după Revoluţie, ca ciupercile după ploaie.

Stimate Domn, După cum glăsuieşte un proverb arab, prost este cel care nu ştie că nu ştie. Întrucît eu mai ştiu cîte ceva, înseamnă că nu-s prost de-a binelea, dar asta nu mă împiedică să dau recomandări favorabile cîtorva romaşcani – puţini la număr – care ar solicita intrarea în partid, că – vedeţi dumneavoastră – se pot strecura elemente dubioase, proşti care o fac pe deştepţii, printre aceştia numărîndu- se şi cei care aspiră la o funcţie pe care nu o merită, precum şi deştepţi care o fac pe proştii, cum sînt cei care îţi refuză, fără nici un motiv, un drept pe care îl meriţi.

Dacă nu vă este cu bănat, v-aş propune ca pe cei care nu ştiu, dar ştiu că nu ştiu, să nu-i primiţi în partid, că nu sînt proşti, ci oameni simpli, iar dacă totuşi îi primiţi, să- i prostiţi, zicîndu-le că cel care ar trebui declarat membru postmortem a fost iubit de toată lumea, inclusiv de cei cărora le-a dărîmat casele şi bisericile şi îi mai poţi prosti zicîndu-le că întotdeauna calculul care se face pentru plata întreţinerii la bloc este precis şi că nimeni nu plăteşte nici un şfanţ în plus.

Totuşi, în caz excepţional, ar putea fi primiţi şi deştepţii care promit marea cu sarea pînă se văd mari, iar după aceea îi lasă memoria (afară de cazul cînd medicina îi consideră amnezici). Dacă în conducerea partidului vor intra „cei mai cei“, adică cei ce dau în gropi, va trebui multă vigilenţă, pentru că multe străzi din Capitală şi din provincie sînt pline de gropi şi s-ar putea să se strecoare în rîndurile partidului elemente care nu merită. Poate că în organele de conducere vor fi puşi cei mîndri, că şi proverbul zice că „Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul!“ că şi măgarul e încredinţat că el conduce turma şi că ciobanul e argatul lui.

Vă asigur că dacă Serviciul Propagandă nu va acţiona cu seriozitate, partidul se va duce de rîpă, pentru că mulţi proşti vor rămîne independenţi. Aţi vorbit despre platforma program a partidului, dar nu aţi pomenit nimic despre îndatoririle şi drepturile membrilor. Aşa, bunăoară, va exista o protecţie a prostului? Întreb asta pentru că am văzut un flăcău de la ţară, care a pierdut în piaţă 16.000 de lei la alba – neagra, după care scamatorul, chipurile mărinimos, i-a înapoiat 2.000 lei pentru drum.

Poate că veţi spune că dacă-i prost să stea acasă! Păi, dacă proştii stau acasă, cum îşi mai ţine partidul şedinţele? Şi încă ceva: cei care rabdă prea mult şi prea multe, cei care rîd de proşti, cei care îşi pun mintea cu prostul, cei care murdăresc pereţii în fel şi chip, cei care distrug bunuri care nu sînt ale lor, cei care aruncă gunoiul în faţa uşii ori se balegă pe cărare pot fi primiţi în partid?

Pînă mai zilele trecute aş fi putut avea şi eu „înalta cinste“ de a îngroşa rîndurile partidului, dar între timp mi-a venit mintea la cap. Marele meu merit ar fi fost că am socotit drept bine intenţionaţi pe cei care au hotărît o amendă de 5.000 de lei, pentru o fraudă de 100.000 de lei, adusă avuţiei naţionale.Cineva trebuie să fie prost ca să nu-şi dea seama cît este de ridicol. Dintre aceştia – zic eu – ar trebui recrutate cadrele de conducere ale partidului.

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul Cabinetului parlamentar al senatorului PNL, Eugen Nazarie Ţapu

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bugetarii, cu salariile la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ listele trebuie publicate pînă la finalul lunii septembrie ■ în caz contrar, amenzile pot ajunge pînă la 10.000 de lei ■

Potrivit normelor legale în vigoare, respectiv art. 33 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, toate autorităţile şi instituţiile publice trebuie să publice, la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecarui an, o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota procentuală, valoarea bruta a sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie, precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora; orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial, precum şi baza legală a acestora.

Verificarea respectării acestei obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Cine nu respectă toate aceste obligaţii poate fi sancţionat cu amenzi ce ajung pînă la 10.000 de lei. „Nerespectarea prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“, conform unui comunicat al Inspectoratului teritorial de Muncă Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

„Cravata Galbenă”, filmat şi la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ acesta este cel de al doilea film de lung metraj despre viaţa lui Sergiu Celibidache ■ filmările ar urma să se realizeze în primăvara-vara anului 2022 ■ imobilul în care s-a născut compozitorul este încă în ruină ■

A devenit de notorietate faptul că în 2022 se va filma coproducţia româno-britanică „Cravata Galbenă” ce va fi realizată la Oblique Media şi Celi Films, în regia lui Serge Ioan Celibidache, fiul marelui compozitor Sergiu Celibidache. Născut la Roman, în 28 iunie 1912, muzicianul a murit în Franţa, în 14 iulie 1996.

Filmul va fi produs de Adela Vrînceanu Celibidache, Cristina Dobriţoiu, Titi Rădoaie şi James Oliver. Cum viaţa compozitorului va trebui prezentată, începînd cu momentele din copilăria şi tinereţea sa, este logic că o parte dintre filmări se vor desfăşura la Roman. Numai că reabilitarea casei memoriale este un proces dificil, care a bătut timp de nouă ani pasul pe loc, din lipsa fondurilor.

Predată de CL Roman Consiliului Judeţean în 2018, casa din strada Veronica Micle a obţinut o finanţare de la Compania Naţională de Investiţii, în valoare de 4.424.695 lei, fără TVA. Conducerea CJ a anunţat începerea lucrărilor încă din 10 martie 2021. Deşi au trecut 7 luni de la acest anunţ, firma Robu Construct Roman care a cîştigat licitaţia în asociere cu Consalting Grooup Expert nu a demarat încă lucrările.

Cum anunţul despre film a stîrnit în rîndul nemţenilor un interes enorm au reapărut şi legendele despre marele compozitor şi dirijor. Preşedintele Societăţii Culturale „Urbana”, dr. în muzică Ovidiu Trifan, este depozitarul unor informaţii interesante despre biografia marelui muzician.

„Este foarte bine că fiul marelui dirijor, talentatul regizor Serge Ioan Celibidache are intenţia să toarne un nou film în memoria tatălui său. Ar fi un al doilea lung metraj după filmul << Octav>> cu Marcel Iureş în rolul principal. Din cîte am văzut acum rolul lui Sergiu Celibidache va fi interpretat de John Malkovich, un iubitor al muzicii clasice, care îl va juca pe Celibidache în anii maturităţii.

Nu ştiu însă în ce condiţii se vor realiza filmările ţinînd cont de starea de degradare avansată a imobilului. Sergiu Celibidache era extrem de zgîrcit cu informaţile despre viaţa sa. Întrebat într-un interviu despre ceea ce ar trebui să mai ştie lumea despre el, compozitorul a răspuns sec: Nimic. Şi aşa lumea ştie prea multe. Din motive personale nu vroia să se afle prea multe din biografia sa” a declarat Ovidiu Trifan.

„Păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei”

Romaşcanii se mîndresc cu faptul că marele muzician s-a născut la Roman, în casa în care a funcţionat mulţi ani Şcoala de Muzică, ce îi poartă numele.

„Multe dintre legendele urbane care s-au ţesut de-a lungul timpului în jurul numelui său nu sînt adevărate. Una dintre acestea e că Sergiu Celibidache nu ar fi recunoscut că e român. Nimic mai fals. Într-un interviu acesta spune că poporul român e unul dintre cele mai talentate naţii ale lumii, pe care le-a cunoscut.

În 2012 la deschiderea primei şi ultimei ediţii a Festivalului Internaţional ce a purtat numele marelui muzician, fiul său, regizorul Serge Ioan Celibidache, mărturisea că tatăl său a păstrat tricolorul românesc în casă pînă la moarte. Nu era o declaraţie gratuită. Nici afirmaţia potrivit căreia compozitorul nu ar fi recunoscut că s-a născut în casa de la Roman nu e adevărată. Cu prilejul turneului făcut de corala Cantores Amicitiae a Conservatorului din Iaşi, în 1995, maestrul Nicolaie Gîscă, dirijorul corului, i-ar fi luat un interviu.

Cu haz Sergiu Celibidache povesteşte o serie întreagă de amintiri din copilăria şi tinereţea sa. Spre sfîrşitul acestei întîlniri unul din studenţi îl întreabă şi despre casa natală. Atunci Sergiu Celibidache a spus explicit că şi-ar fi dorit să facă din aceasta un centru muzical, care să-i poarte numele, dar că nu a reuşit acest lucru pentru că s-ar fi lovit de un păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei din Roman. Nu ştiu ce a vrut să spună marele muzician, dar ceea ce ştiu e faptul că, la un moment dat un avocat a venit la Roman şi a trecut şi pe la şcoala noastră. După vizita din Primărie nu a mai revenit”, a mai spus Ovidiu Trifan.

Contactat telefonic directorul de atunci al Şcolii de Muzică, Viorel Vanzariuc, a confirmat această vizită dar a spus că de problemele cu retrocedarea clădirii s-a ocupat primăria, care a avut şi un proces cu moştenitorii compozitorului: o soră de la Galaţi şi cu fiul compozitorului. Ex- primarul Dan Ioan Cărpuşor a confirmat interesul primăriei pentru acest imobil de patrimoniu, dar a negat afirmaţiile făcute de marele compozitor cu puţin înainte de a muri.

Un alt mit demontat de profesorul Ovidiu Trifan este cel legat de faptul că Sergiu Celibidache ar fi urmat Colegiul Naţional „Roman-Vodă” afirmînd cu argumente faptul că un cercetător din Munchen (Germania) spune că muzicianul a terminat Liceul Internat din Iaşi, în 1931. „Muzicologul nostru, Octavian Lazăr, afirmă că Celibidache a fost un pom plin cu roade în care <>. Toate aceste legende sînt ţesute fie din ignoranţă, fie din răutate. Dar aceste lucruri contează mai puţin acum.

Ceea ce contează este ce a lăsat această personalitate omenirii: o operă unică, pentru că pînă la el nu s-a mai ocupat nimeni de fenomenologia sunetului, care nu poate fi redusă la două dimensiuni. Pînă la el nu a fost nimeni care să fi spus că înregistrările nu pot reda esenţa muzicii (motiv pentru care există puţine înregistrări ale concertelor sale n.r)”. Mai reamintim că filmul va fi regizat de către Serge Ioan Celibidache, după un scenariu propriu la care a contribuit şi James Olivier.

Citește știrea

Actualitate

Undă verde în procesul unui traficant de arme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii nemţeni au pus punct procedurii de Cameră preliminară, iar judecata intră în linie dreaptă ■ inculpatul a scos la vînzare un Kalaşnikov, muniţie şi o grenadă pentru 1.500 de euro ■ el ascunsese totul într-o groapă, la Cluj, dar nu a mai găsit locul ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au pus punct procedurii de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului în care Gheorghiţă Purice, de 28 de ani, din Borleşti, a fost inculpat pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

„În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. 51/D/P/2020 din 16.07.2021 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul P G pentru săvîrşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor în formă continuată, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi art. 35 Cod penal (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (2 fapte). Dispune începerea judecăţii în dosarul nr. 1729/103/2021, privind pe inculpatul P G.“, conform instanţei.

Cercetările în acest caz au stabilit că bărbatul a intrat în posesia unei arme Kalaşnikov (AK 47), două încărcătoare, 63 de cartuşe şi o grenadă defensivă, undeva în perioada 2012 – 2013. Le-ar fi achiziţionat de la Bucureşti, iar de acolo s-a deplasat la Cluj, cu marfa la el, a ales un teren viran, a săpat o groapă, ascunzînd arma, încărcătoarele, cartuşele şi grenada. O vreme nu s-a mai întîmplat nimic, dar la începutul lunii august 2020, Purice a plecat la Bucureşti. A căutat un cumpărător, l-a găsit, dar era un investigator sub acoperire, înţelegîndu-se pentru 1.500 de euro.

Pe 16 august 2020, nemţeanul a mers la Cluj, iar la adăpostul întunericului a căutat locul unde îngropase „comoara“, dar se pare că între timp peisajul s-a schimbat şi nu a mai dat de groapa în care avea marfa. Aceasta a fost decoperită recent de un clujean, a fost predată autorităţilor, astfel că ancheta s-a finalizat cu punerea sub acuzare. Pe 27 mai 2021 a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, măsură care a fost admisă, ulterior fiind prelungită succesiv.

Purice nu este uşă de biserică, în mai 2009, cînd avea numai 17 ani, fiind condamnat la 4 ani de închisoare pentru omor. Fapta a avut loc pe 16 octombrie 2008. Minorul locuia sub acelaşi acoperiş cu părinţii, sora mai mare şi soţul acesteia, Constantin Marin, care avea 43 de ani. Între adolescent şi cumnat exista o stare conflictuală mai veche legată de faptul că Marin stătea în casa socrilor şi nu fusese în stare să aibă propria lui locuinţă. În ziua crimei a izbucnit iar un scandal, Purice reproşîndu-i din nou cumnatului că nu are grijă de sora lui, că el este „măritat“ şi nu însurat atît timp cît stă în casa lor. Marin a abandonat cearta şi s-a dus la culcare. Viitorul criminal a rămas în bucătăria de vară cu tatăl lui.

La o vreme cei doi s-au luat la ceartă, din cauza faptului că tatăl nu-l lăsase să-i arate cumnatului unde îi este locul. Marin s-a trezit din cauza gălăgiei şi a ieşit să vadă ce se întîmplă. A mers în bucătăria de vară, iar cînd minorul a dat cu ochii de el şi-a amintit de vechile animozităţi. A înşfăcat un cuţit şi l-a lovit o singură data, în zona toraco-abdominală, victima decedînd în scurt timp. Înainte de venirea oamenilor legii Purice a spus că pleacă să se predea, dar s-a oprit la un bar, acolo unde a şi fost găsit de anchetatori.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending