Contactează-ne

Actualitate

Cronica pisălogului – O nouă maladie: Răul de muncă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934 – 2000), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu vreo două decenii, unor apreciate tablete umoristice, publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi, iată o nouă cronicuţă în care, cu ironia fină ce-l caracteriza, satirizează cotidianul mărunt, de care fiecare dintre noi se loveşte de la ieşirea din casă şi pînă la întoarcerea de la treburile zilnice. În acestă tabletă vorbeşte despre un fenomen social post-decembrist, acela al apariţiei unei categorii sociale „la modă“ – lumea celor cărora nu le mai place munca şi preferă să trăiască fie din mila altora, fie din mila statului, în cazul celor protejaţi de Legea 416 a venitului minim garantat. Din păcate şi cei din prima categorie şi cei din a doua sînt mulţi. Chiar foarte mulţi.

„Misionarii spanioli s-au trudit multă vreme să-i convingă pe băştinaşii din America de Sus să nu lucreze duminica, dar, pînă la urmă, s-au convins că ei nu lucrau nici în celelalte zile!“. (Anatole France). Cu riscul de a fi socotit un citatoman am să vă spun ce a scris Eminescu în unul din articolele sale politice: „Munca este legea lumii moderne, ce nu are loc pentru leneşi… Temeiul unui stat e munca…Bogăţia unui popor nu stă nici în bani, ci iarăşi în muncă…Fiecare, şi mare şi mic, datoreşte un echivalent în muncă societăţii în care trăieşte”. Nu vreau să zic că guvernanţii ar trebui să mediteze asupra acestui lucru, ci să vă reamintesc de cerşetorul de la Timişoara, care, la premiera unui spectacol de teatru a fost văzut în primele rînduri, îmbrăcat la marea durere.

Azi vă voi vorbi despre un cerşetor de la noi, despre care am aflat că are o boală mai puţin cunoscută, dar foarte frecventă. Iată despre ce e vorba. Un prieten de-al meu l-a văzut jerpelit( ca să impresioneze), dar voinic, cu trăsături frumoase la faţă, cu mîinile îngrijite, şi nu a vrut să-l umilească dîndu-i de pomană ca unui milog de rînd, ci i-a zis: Vrei să-mi lucrezi o oră pentru zece mii de lei? Cum să nu? Zise cerşetorul. De cînd caut eu ceva de lucru!

Şi l-a luat acasă. Pe drum, din vorbă în vorbă, a aflat că e romaşcan get-beget, că a stat pe lîngă Bancă şi nu mai are casă, că a făcut liceul la Cluj şi altele. A ajuns acasă, unde prietenul meu l-a tratat cu varză călită şi slănină şi i-a arătat ce are de făcut:să-i adune, grămadă, o roabă de prundiş pe care-l împrăştiaseră găinile şi să măture trotuarul din faţa casei, cît ţine gardul, după care l-a lăsat în seama mamei sale şi a plecat unde i-au dictat nevoile. După un ceas, se întoarce să-i plătească omului, conform convenţiei, dar ia-l de unde nu-i! Plecase, chipurile, să-şi cumpere ţigări. Şi… dus a fost.

A doua zi, pe înserate, îl întîlneşte în faţă la Marom. Cerşea. De ce n-ai terminat treaba, dom’le? Îţi strica un zece mii de lei? Ador munca… Cred, i-a tăiat-o prietenul meu, crezînd că vrea să-l citeze pe un filozof francez. Cred. Te poţi uita ceasuri întregi la un om care lucrează. Ador munca, dar, să spun drept, mi s-a făcut rău; n-am mai muncit de 8 ani. Aici am vrut să ajung. A apărut o nouă maladie: RÃUL DE MUNCÃ. Ce-aş propune eu:după cercetări temeinice să se stabilească dacă erşetorii apţi de muncă au cont în bancă, mulţi bani la CEC, hîrtii de valoare, firme rentabile pe numele altcuiva, etc. şi, dacă nu au, să li se dea o autorizaţie din care să reiasă că au voie să cerşească, dar, din cînd în cînd, să li se găsească ceva de lucru.

Şi dacă se constată la ei simptome ale bolii mai sus amintite, să li se retragă autorizaţia de cerşit şi să vedeţi dumneavoastră cum scapă de boala asta, pînă capătă o nouă autorizaţie de cerşit, că s-ar putea cerşi şi la negru. Şi, după cîte am auzit, cu bani poţi înălbi şi un harap. Oricum, peste mîna lor întinsă, necunoscîndu-le necazurile şi nevoile, nu putem trece. Dumnezeu ne judecă şi pe noi, şi pe ei. Se spune că cine pe sărac ajută, pe Dumnezeu împrumută. Cum putem şti dacă sînt cu adevărat săraci şi nu au, într-adevăr, unde să lucreze? Nu ştiu-şi nici nu ştiu cine ar putea răspunde. Săraci vor fi cît lumea. De-ar fi locuri de muncă pentru şomeri, ca cerşetorii să nu întindă mîna la pomană !

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului PNL, Eugen Nazarie Ţapu

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Actualitate

Stimulente financiare pentru nou-născuţi, episodul pe Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un grup de şapte consilieri locali a depus un proiect de hotărîre de interes social ■ ei propun acordarea din bugetul local a unor indemnizaţii pentru nou-născuţi ■ acestea ar urma să stimuleze natalitatea şi aşa scăzută la Roman ■

Grupul de consilieri PSD, consilierul Pro România Dragoş Barcă şi colegul lor consilierul Dragoş Viorel Moroşanu (PPU-SL) au iniţiat şi depus, luni, 20 septembrie, la Biroul Unic un proiect de hotărîre referitor la acordarea, începînd cu luna noiembrie 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi.

„Ştiut fiind faptul că declinul demografic afectează întreaga Europă, dar cu preponderenţă statele slab dezvoltate, state între care se regăseşte, evident, şi România, politicile publice ar trebui să se axeze pe politici economice, de ocupare a forţei de muncă şi de protejare a familiei. Mă refer aici la adoptarea unor politici publice care să fie un cadru stabil pentru deciziile privind maternitatea şi să contribuie la asigurarea securităţii sociale pentru numărul crescut de mame singure, respectiv să asigure diverse facilităţi în îngrijirea copiilor.

În acest context, chiar dacă la noi, în România, actuala coaliţie de guvernare nu a avut nici voinţa şi nici putinţa de a găsi banii necesari pentru mărirea alocaţiilor copiilor, pentru a se ajunge la un cuantum decent, măcar pe plan local să încercăm să încurajăm şi să stimulăm natalitatea. Fideli ideii de politică bazată pe principii social-democrate, grupul consilierilor locali PSD format din consilierii: George-Alexandru Bălan, Andreea-Alexandra Broască, Ionuţ-Liviu Ciocoiu, Radu-Cătălin Curpăn, Iulia Havrici Tomşa (PSD), alături de Dragoş Viorel Moroşanu PPU-SL, împreună cu George-Dragoş Barcă, Pro România, am înregistrat astăzi la Biroul Unic referatul de aprobare privind acordarea unui stimulent financiar pentru nou-născuţi, însoţit de metodologia privind acordarea acestui stimulent” a precizat liderul consilierilor PSD, George Bălan.

Proiectul presupune acordarea, începînd cu luna noiembrie anul 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi, cuantumul acestuia fiind stabilit după cum urmează: pentru primul născut – 1.000 lei net; pentru al doilea născut – 1.200 lei net; pentru al treilea sau următorii născuţi – 1.500 lei net, cu menţiunea că este necesar a fi îndeplinite obligatoriu o serie de condiţii, stipulate de altfel în documentele elaborate.

Iniţiatorii speră ca propunerea lor legislativă să fie materializată într-un proiect de hotărâre ce se va regăsi pe ordinea de azi a proximei şedinţe ordinare a Consiliului Local Roman, rămînînd la latitudinea şi conştiinţa celor 21 aleşi locali să voteze proiectul sau nu. Aleşii PSD şi ai celorlalte două formaţiuni speră însă ca proiectul lor să obţină sprijinul consilierilor avînd în vederea că majoritatea sînt părinţi, indiferent de înregimentarea lor politică. De spus că un proiect identic a fost votat în CL Piatra Neamţ, dar nu este încă aplicabil pentru că secretarul municipiului reşedinţă de judeţ nu a contrasemnat de legalitate şi se aşteaptă în prezent o decizie a Prefecturii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Nici 500 de cereri de personal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare ■ la polul opus se află Tîrgu Neamţ şi localităţile limitrofe ■

Piaţa muncii nu dă semne de redresare nici în ultima decadă a lunii septembrie, iar angajatorii au raportat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ un număr total de 485 de job-uri. În continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare, iar pe piaţă sînt 269 de locuri de muncă vacante.

Descrescător, urmează zona Piatra Neamţ, cu 178 de oportunităţi de angajare, iar la Tîrgu Neamţ pot obţine un contract de muncă doar 38 de persoane. Trebuie spus faptul că personalul de înaltă calificare nu are prea multe oportunităţi, iar în principal se caută ingineri.

Astfel, la Piatra Neamţ se recrutează, dacă s-ar găsi, un proiectant inginer construcţii, mai este de lucru pentru un inginer zootehnist, precum şi un economist sau doi directori de vînzări. În rest, ar fi nevoie de 6 persoane calificate ca şi lăcătuş mecanic, mai este nevoie de 7 lucrători comerciali, se mai recrutează 15 manipulanţi mărfuri, ori 10 montatori pereţi şi plafoane din gips-carton.

Pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt pe piaţă 17 posturi, dar alte 9 posturi sînt pentru operator prelucrare mase plastice, 6 şoferi, 6 sudori sau 8 tîmplari şi 12 zidari. Mai multe relaţii despre cererea de personal din zona reşedinţei de judeţ pot fi obţinute la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ.

La Roman este nevoie de mai mulţi ingineri, între care 4 specializaţi în electrotehnică, un inginer responsabil vînzări, la care se mai adaugă cîte un post pentru un inspector măsură contor gaz natural, un inspector resurse umane sau un inspector specializat în sănătatea şi securitatea în muncă. La polul opus, pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt libere 74 de posturi din care cele mai multe în industria uşoară.

Alte 34 de job-uri sînt pentru cei care pot presta ca şi confecţioneri – asamblori articole textile, dar s-ar mai putea angaja în această săptămînă 4 faianţari şi tot atîţia fierari – betonişti, 8 persoane calificate ca lăcătuş mecanic, 6 manipulanţi mărfuri sau 10 operatori producţie ceramişti. În multe alte calificări sînt mai puţine cereri de personal. La Tîrgu Neamţ este numai un post pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inginer constructor. Mai este de lucru pentru bucătari, cameriste, confecţioneri textilişti, gaterişti, muncitori necalificaţi, ospătari sau sudori.

Citește știrea

Trending