Contactează-ne

Actualitate

Cronica pisălogului: Noi, Cilibi şi sărăcia

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934 – 2000), scriitor, pictor, caricaturist, autor al „Cronicii pisălogului“, scria, în urmă cu două decenii şi ceva, o tabletă intitulată sugestiv „Noi, Cilibi şi sărăcia“. Bun cunoscător şi admirator necondiţionat al negustorului ambulant de la Focşani, Cilibi Moisă, pe numele său adevărat Froim Moise (1812 – 1870) , Constantin  Bîrjoveanu îi foloseşte pildele moralizatoare în mai multe din tabletele sale umoristice. Mai actuală ca oricînd, cronica de astăzi este pretextul de a discuta despre sărăcie, ca fenomen social generalizat al societăţii, pentru care „Pisălogul“  foloseşte multe din vorbele de duh ale negustorului ambulant moldovean. Concluzia tabletei este  necesitatea contemporană de a avea sau inventa un Cilibi Moisă, pentru a rezolva multe din problemele societăţii noastre confruntată cu lăcomie, necinste,corupţie,  dorinţa de înavuţire imediată şi fără scrupule.

Motto: „Cîte necazuri s-ar rezolva dacă am avea azi un Vodă ca Ion Caragea şi un Esop ca Cilibi Moise!“

Cilibi Moise, filosoful ovrei, cunoscut în toată Ţara Românească, pînă şi de Vodă, a scris în veacul trecut de parcă s-ar inspira din zilele noastre. Ca să vă conving voi cita cîteva din apropourile sale: „Aud că ne spun doctorii în medicină, cine mănîncă mult se îmbolnăveşte. Eu ştiu mulţi care au mîncat milioane şi nu s-au mai îmbolnăvit“. Sau „Bogatul se gîndeşte la anul care vine, iar săracul  la ziua de mine“, constatare făcută pe pielea lui că – zicea el – „Cilibi Moisă a păţit o mare ruşine: l-au călcat hoţii şi n-au avut ce să-i ia“, că  „…se roagă de sărăcie de vreo cîţiva ani să iasă din casă  numai pînă se îmbracă“.

Cîţi din noi nu se roagă ca Cilibi, mai ales, în ultima vreme cînd sărăcia ori spectrul ei s-au instalat de-a binelea, mai cu seamă cînd preţurile sar ca iepurii, iar veniturile cresc ca ciupercile la vreme de secetă? Cînd se mai  adaugă şi boală, atunci e vai şi-amar! După părerea lui „sînt trei feluri de boli pe lume: la creier, la trup şi la pungă“. În zilele noastre, ultima din ele a devenit cronică şi catasatrofală ca o molimă, dar nu e cel mai rău, că – tot aşa – „la 8 decembrie 1866 Cilibi Moise s-a îmbolnăvit foarte rău, s-au apucat sărăcia cu boala la luptă şi a biruit sărăcia“ – zicea el.

Filosoful sugera un procedeu de a scăpa de sărăcie: să fie dusă la boiangerie şi să fie lăsată acolo sub pretext că s-a pierdut bonul de depunere, ştiind că eliberarea mărfii nu se poate face decît în schimbul acestui act.

Aveţi dumneavoastră altă metodă? Muncind? Unde? Că şi Cilibi Moisă zicea că „sînt patru lucruri (de) care nu este omul sigur cu ele: avere, suflet, judecată şi slujbă“. Am dreptate cînd spun că filosoful s-a inspirat din zilele noastre? Amu tot el îmi zicea: „De două lucruri îmi pare rău în lumea asta: cînd Dumnezeu ia o mumă de lîngă copiii ei şi cînd stăpînirea ia o slujbă de la acel ce crede numai într-însa“. Of, stăpînirea! Tot vorbele lui: „Sînt unii oameni care atunci cînd intră în Ţara Românească sărută bariera fiindcă vin cu fracuri fără coadă, cizme fără tălpi, pălării fără fund şi peste şase ani se fac bancheri şi proprietari“. Ce lent se îmbogăţeau unii pe vremea aceea în comparaţie cu zilele noastre!

Dar asta e situaţia: acum  ca şi atunci „Norocul este ca frigurile nu apucă pe toţi că s-a fudulit,  trage numai la case mari“. Vedeţi cît adevăr veşnic e în filosofia lui Cilibi Moisă, a acestui negustoraş care, în literatura noastră e un al doilea Anton Pann? Şi mare hîtru mai era! În „Curierul“ ( nr.1474) este redată o întîmplare de natură esopică: în Bucureşti era mare lipsă de petrol şi sare. Cilibi s-a prezentat la Vodă, care-l cunoştea şi simpatiza. Dar cînd domnul  şi-a luat mai bine seama a observant că „bocceagiul“ are hainele întoarse pe dos şi a cerut lămuriri.

Cilibi i-a explicat că neavînd combustibil pentru  opaiţ – a îmbrăcat pe întuneric şi în consecinţă şi-a luat hainele pe dis. Vodă a rîs şi a dat ordinele necesare pentru aprovizionarea populaţiei cu petrol, dar l-a invitat pe Cilibi să spună o glumă. Acesta a spus că el face numai glume sărate şi negăsind sare în Bucureşti, glumele lui nu mai au haz. Iar vodă a dat ortdinele potrivite pentru aprovizionarea populaţiei cu sare.

Cîte necazuri s-ar putea rezolva dacă am avea azi un  Vodă ca Ion Caragea şi un Esop ca Cilibi Moisă!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Culmea filantropiei politice sau cum ne “învaţă” un politician să fim omenoşi de Crăciun

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

De obicei nu critic iniţiativele nimănui, chiar dacă mi se par, unele dintre ele, de-a dreptul penibile. Vorba domnului profesor Nae Ionescu, “omul e singurul animal care se poate rata”, inclusiv, zic eu, prin iniţiative idioate, deci să-i respectăm omului, fie el şi animal politic, această “calitate”.

Dar de această dată am să-mi permit să comentez, evident răutăcios, că nu văd altfel cum, iniţiativa unui om (aşa simte nevoia să se prezinte în primul rând), dar în paralel şi politician, care a reuşit să mă înfurie maxim.

Omul e mai puţin important cum se numeşte sau ce funcţie politică are, iniţiativa e “Nimeni singur de Crăciun”. Şi, în rezumat, la finalul postării puteţi vedea în integralitate mesajul omului cu pricina, spune că ar fi “cel mai frumos cadou” ca de Crăciun să mai facem loc la masa noastră pentru un om singur, citez, “un vecin, un prieten, o rudă”.

Asta-i marea iniţiativă şi chiar nu ştiu cum să o cataloghez: puerilă spre cumplit de idioată sau chiar… o înjurătură pe care omul, în plan secund şi politician, ne-o trânteşte de la obraz.

Adică, mă iertaţi, ce să înţelegem: că noi, românii, suntem, de obicei, nişte nemernici care mâncăm pe “întuneric”, “ascunşi” în casele noastre de Crăciun, Paşte şi… în fiecare zi, şi era nevoie de (i)luminatul om, în plan secund şi politician, ca să ne “gândim” să chemăm pe cineva la masa noastră?!

Nu domnule om, în secundar şi politician, românii nu au nevoie de politicieni, în plan secundar şi oameni, să vină cu astfel de iniţiative. Românii, mereu, au pus un scaun în plus la masă, mereu au pus în plus un blid de mâncare pentru oricine le-a trecut pragul. Şi de Crăciun, şi de Paşte, şi… în fiecare zi.

Aşa-zisa dumneavoastră iniţiativă e de fapt, cel puţin pentru mine, o insultă. Pentru că dumneavoastră se pare că nu ştiţi că românul e omenos de felul lui, nu trebuie să-i ceară nimeni, mai ales un politician, să fie aşa.

Şi vă mai spun ceva: românul pentru care aveţi dumneavoastră această “iniţiativă” face în mod firesc şi repetat ceea ce dumneavoastră “cereţi” acum, fără să se fudulească, fără să ceară ajutor de la presă să-l popularizeze cum a descoperit el “gaura de la covrig”, fără… să mizeze că măreaţa “iniţiativă” îi va mai aduce nişte voturi.

Românul, vă repet că poate înţelegeţi de ce m-aţi necăjit aşa de tare cu “iniţiativa”, a avut mereu o strachină de borş şi o bucată de mămăligă pentru românul de lângă el. Chiar dacă borşul era de lobodă şi.. atât, în vremuri de restrişte.

Asta în vreme ce politicienii, ca dumneavoastră, n-au avut de dat nicio firmitură din cozonacul pe care întingeau ca nişte hapsâni caviarul cumpărat din dările plătite de mâncătorii de mămăligă şi borş de lobodă.

Aşa că domnule politician, iniţiativa dumneavoastră de a ne împărţi noi borşul de lobodă în speranţa că veţi mai primi dumneavoastră nişte voturi ca să aveţi în continuare acces la caviar e chiar insultă. Vă rugăm să vă vedeţi de caviarul dumneavoastră şi să nu îndrăzniţi să ne suflaţi în borşul nostru. Măcar atât.

În rest, puteţi, pentru dumneavoastră, să aveţi iniţiativa de a chema vreun sărac singur la masa dumneavoastră. Şi dacă vreţi măcar să mimaţi că sunteţi sincer şi mai ale demn, nu vă mai fuduliţi prin presă cu “iniţiativa” dumneavoastră.

Că noi, aştia fără iniţiative, rămânem la fel de oameni cum am fost dintotdeauna. Şi la masa noastră are loc mereu oricine. Că, vorba românului, de dinainte de “iniţiativa” dumneavoastră, “unde mănâncă doi, mai poate mânca şi al treilea”.

Chiar, ştiaţi că românii au avut “iniţiativa” asta chiar de dinainte de vă naşte dumneavoastră? Nu v-au aşteptat pe dumneavoastră să-i şcoliţi într-ale omeniei.

 

N.R.: “INIŢIATIVA” în integralitatea ei

 

„NIMENI SINGUR DE CRĂCIUN -o inițiativă a omului Daniel Vasilică Harpa De sărbători, darurile pentru cei dragi sau donațiile pentru cei necăjiți vin în mod natural. Anul acesta, vă propun ă â ț ș îș ă . Fiecare dintre noi are un vecin, un prieten, o rudă pe care o știe singură. Vă rog… să lăsăm de o parte ambițiile, adversitățile sau micile conflicte, și să încercăm, si să reusim, noi, nemțenii, să fim o familie. Ă Ș Ă și să aducem alături de noi un om singur, care i-a pierdut pe cei dragi, care-i are la depărtare sau care poate că nu a știut niciodată ce înseamnă să ai o familie sau prieteni alături. Vă asigur că ar fi – . Haideți să facem fiecare în dreptul nostru ce putem ca nimeni să nu stea singur de Crăciun în acest an. Și să mulțumim lui Dumnezeu că noi… nu suntem singuri pe lume”.

 

Citește știrea

Actualitate

Tânără accidentată în timp ce traversa prin loc nepermis

Știre publicată în urmă cu

în data de

O tânără ce s-a aventurat să traverseze DN 15, dar nu pe o trecere pentru pietoni, a fost victima unui accident rutier, produs miercuri, 7 decembrie. Nedoritul incident a avut loc în localitatea Gâdinţi, iar şoferul implicat, un bătrân de 80 de ani, este anchetat pentru vătămare corporală din culpă.

„La data de 7 decembrie, în jurul orei 12:30, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Roman au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, pe Drumul Național 15 D, în localitatea Gâdinți.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un bărbat, de 80 de ani, din județul Iași, conducea un autoturism pe sectorul de drum anterior menționat, ar fi acroșat o tânără de 19 ani, din Gâdinți, ce se afla angajat în traversarea străzii, prin loc nepermis.

În cauză, polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul rutier”, a declarat subinspector Ramona Ciofu, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Dăruind vei dobândi – Și eu sunt voluntar pentru Sfântul Nicolae. Daruri pentru copiii internați

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ personalul SMU Roman și liceenii voluntari de la Seminarul Melchisedec Ștefănescu, la inițiativa preotului unității sanitare, Silviu Petrea, au cumpărat cadouri pentru copiii pe care sărbătoarea Sfântului Nicolae i-a găsit internați

Ziua de Moș Nicolae nu a trecut neobservată de copiii internați în secțiile de Pediatrie și Chirurgie-Ordopedie de la Spitalul Municipal de Urgență Roman, angajații unității și elevii Liceului Teologic Episcop Melchisedec Ștefănescu devenind Moșul cel darnic.

„Îngerii în halate albe, fie ei medici, asistenți, infirmieri sau personal auxiliar, s-au alăturat într-un gest de omenie, călăuziți de preotul Silviu Petrea, slujitor al capelei spitalului și în același gând bun cu elevii Liceului Teologic Episcop Melchisedec, coordonați de cadre didactice – monahia profesor Olimpiada Goga, profesor Felicia Arcana și profesor Mădălina Bozieanu, au făcut pachete.

În ele au fost dulciuri, fructe și jucării, acțiunea având loc în cadrul proiectului Dăruind vei dobândi – Și eu sunt voluntar pentru Sfântul Nicolae. Toate acestea au adus zâmbete pe chipurile copiilor internați în Spitalul Municipal de Urgență Roman pe Secțiile Chirurgie-Ortopedie infantilă și Pediatrie. Gestul a avut efectul scontat și, preț de câteva clipe, durerea a dispărut de pe chipurile copiilor internați în spital, lăsând loc bucuriei“.

Acestea sunt precizările făcute de Andreea Trifan, purtătorul de cuvânt al unității, care a mai adăugat că, pe lângă dăruirea cu care își fac zilnic meseria, omenia este o altă calitate a colectivului spitalului. Aceasta a ținut să mulțumească elevilor că s-au alăturat personalului sanitar pentru acest act caritabil. Cele câteva zeci de copii aflați pe patul de suferință au primit 55 pachete de la angajații spitalului și 60 de la voluntari.

.

Citește știrea
Advertisement








Trending