Contactează-ne

Actualitate

Cronica pisălogului: Fondul de rulment

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934 – 2000), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronicuţă, în care, pornind de la fapte mărunte, inspirate din cotidianul mărunt, cu ironia care-l caracteriza, persiflează realităţi lumeşti, cum ar fi prevederile Legii asociaţiiilor de proprietari, ca fiecare dintre noi să plătească acel fond, care trebuie să acopere cheltuielile de întreţinere medii ale unei luni. Cu o doză de sarcasm specifică, inimitabilului său condei, Pisălogul de serviciu, cum îl numeau colegii pe Constantin Bîrjoveanu, ironiza faptul că el, cetăţeanul obişnuit, care îşi plăteşte conştiincios, pînă la ultimul şfanţ, datoriile, nu trebuie jăcmănit pentru că alţii nu fac acelaşi lucru. La începutul cronicuţei vorbeşte şi de obiceiul de a economisi „bani albi pentru zile negre“, folositori la „o adică“.

Termenul este relativ nou. Bunicul nu auzise de el, cînd, după ce îşi vindea produsele, făcea uitate cîteva parale la chimir, ori în buzunarul de la jiletcă, să aibă pentru cheltuieli neprevăzute. El le zicea bani de buzunar, dar, în fond, era tot un fel de fond de rulment. Şi banii tăi, puştiule, restul de la pîine, pe care ai uitat să-l dai mamei şi îl păstrezi ca să cumperi o gumiţă, ori dacă eşti mai mărişor, două ţigări Carpaţi, tot un fel de fond de rulment e.

Iar matale, nea Cutare, care îi spui soţiei că numai atît ai primit la lichidare, şi-ţi păstrezi restul pentru un şpriţ, ceea ce ţi-a rămas în buzunar tot fond de rulment se cheamă, chiar dacă a doua zi cumperi din aceşti bani ceva pentru casă şi-ţi e lehamite să-i spui nevestei să ţi-i deconteze. Într-un fel, ai încercat să aduni bani albi pentru zile negre. Un asemenea fond de rulment este bine să-l ai la tine, că, ba găseşti ceva convenabil la basarabeni, ba calci – cine ştie cum – pe bec şi plăteşti vreo amendă, ba cu te miri ce şi mai nimic poţi cumpăra ceva sustras dintr-o întreprindere, ba dai peste un tecucean care dă gogoşarii numai cu 300 lei kila, ba găseşti la cineva cauciucuri de bicicletă românească după care umbli de trei ani cu limba scoasă şi pentru care eşti gata să dai cît nu face şi cîte şi mai cîte.

De fapt şi de drept, fondul de rulment, de-i mai zice şi „mijloace circulante“ nu-i altceva decît totalitatea resurselor materiale şi băneşti de care dispune o întreprindere. Hopa! Cum adicătelea? Eu, care stau la bloc, să dau bani la asociaţie cu care să cumpere benzină pentru maşina care ar putea să ne ducă gunoiul? Ca ce chilipir? Primesc vreo dobîndă ca să dau bani? Că, la urma urmelor, nu sînt cămătar, dar nici fecior de bani gata nu-s. Aţi întîlnit d-voastră vreun ţăran sau zarzavagiu care în primăvară să-ţi ceară bani ca să-şi are ogorul ori grădina pentru a veni la toamnă la piaţă să-ţi vîndă oarece făină pentru mămăligă sau mărar de pus în murături?

Unde s-a pomenit ca o mamă să-ţi pretindă gologani ca să-şi crească şi să-şi educe fetiţa abia născută, ca la majorat să o dea de nevastă fiului tău? N-ar fi absurd? Şi atunci de ce nouă ni se cere fond de rulment? Cînd am întrebat-o pe doamna de la asociaţie ce se face cu banii care mi se impun, mi-a zis că, în cazul în care nu voi putea plăti luna viitoare, să aibă de unde să mi se reţină. Aud? Mie, mie care îmi plătesc cu regularitate datoriile să mi se ceară fond de rulment (în viziunea doamnei de la ghişeu)?

Şi atunci stau şi vă întreb şi pe d-voastră, care-i raţiunea de a li se cere fond de rulment celor care nu şi-au achitat întreţinerea de ani de zile, datorii ce totalizează zeci, ba chiar sute de mii de lei? În socialism oamenii mai vorbeau pe la colţuri, dar acum îşi varsă amarul pe unde apucă şi mulţi dintre ei, în frunte cu subsemnatul, sînt de părere că acest fond de rulment, noi, nevinovaţii, îi plătim pentru alţii, ca şi cum n-ar fi suficient că plătim adesea apa care nu curge şi căldura care nu se simte. Da, se poate?

N.R.: Rubrică realizată cu sprijinul Cabinetului parlamentar al senatorului PNL, Eugen Nazarie Ţapu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Actualitate

Stimulente financiare pentru nou-născuţi, episodul pe Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un grup de şapte consilieri locali a depus un proiect de hotărîre de interes social ■ ei propun acordarea din bugetul local a unor indemnizaţii pentru nou-născuţi ■ acestea ar urma să stimuleze natalitatea şi aşa scăzută la Roman ■

Grupul de consilieri PSD, consilierul Pro România Dragoş Barcă şi colegul lor consilierul Dragoş Viorel Moroşanu (PPU-SL) au iniţiat şi depus, luni, 20 septembrie, la Biroul Unic un proiect de hotărîre referitor la acordarea, începînd cu luna noiembrie 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi.

„Ştiut fiind faptul că declinul demografic afectează întreaga Europă, dar cu preponderenţă statele slab dezvoltate, state între care se regăseşte, evident, şi România, politicile publice ar trebui să se axeze pe politici economice, de ocupare a forţei de muncă şi de protejare a familiei. Mă refer aici la adoptarea unor politici publice care să fie un cadru stabil pentru deciziile privind maternitatea şi să contribuie la asigurarea securităţii sociale pentru numărul crescut de mame singure, respectiv să asigure diverse facilităţi în îngrijirea copiilor.

În acest context, chiar dacă la noi, în România, actuala coaliţie de guvernare nu a avut nici voinţa şi nici putinţa de a găsi banii necesari pentru mărirea alocaţiilor copiilor, pentru a se ajunge la un cuantum decent, măcar pe plan local să încercăm să încurajăm şi să stimulăm natalitatea. Fideli ideii de politică bazată pe principii social-democrate, grupul consilierilor locali PSD format din consilierii: George-Alexandru Bălan, Andreea-Alexandra Broască, Ionuţ-Liviu Ciocoiu, Radu-Cătălin Curpăn, Iulia Havrici Tomşa (PSD), alături de Dragoş Viorel Moroşanu PPU-SL, împreună cu George-Dragoş Barcă, Pro România, am înregistrat astăzi la Biroul Unic referatul de aprobare privind acordarea unui stimulent financiar pentru nou-născuţi, însoţit de metodologia privind acordarea acestui stimulent” a precizat liderul consilierilor PSD, George Bălan.

Proiectul presupune acordarea, începînd cu luna noiembrie anul 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi, cuantumul acestuia fiind stabilit după cum urmează: pentru primul născut – 1.000 lei net; pentru al doilea născut – 1.200 lei net; pentru al treilea sau următorii născuţi – 1.500 lei net, cu menţiunea că este necesar a fi îndeplinite obligatoriu o serie de condiţii, stipulate de altfel în documentele elaborate.

Iniţiatorii speră ca propunerea lor legislativă să fie materializată într-un proiect de hotărâre ce se va regăsi pe ordinea de azi a proximei şedinţe ordinare a Consiliului Local Roman, rămînînd la latitudinea şi conştiinţa celor 21 aleşi locali să voteze proiectul sau nu. Aleşii PSD şi ai celorlalte două formaţiuni speră însă ca proiectul lor să obţină sprijinul consilierilor avînd în vederea că majoritatea sînt părinţi, indiferent de înregimentarea lor politică. De spus că un proiect identic a fost votat în CL Piatra Neamţ, dar nu este încă aplicabil pentru că secretarul municipiului reşedinţă de judeţ nu a contrasemnat de legalitate şi se aşteaptă în prezent o decizie a Prefecturii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Nici 500 de cereri de personal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare ■ la polul opus se află Tîrgu Neamţ şi localităţile limitrofe ■

Piaţa muncii nu dă semne de redresare nici în ultima decadă a lunii septembrie, iar angajatorii au raportat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ un număr total de 485 de job-uri. În continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare, iar pe piaţă sînt 269 de locuri de muncă vacante.

Descrescător, urmează zona Piatra Neamţ, cu 178 de oportunităţi de angajare, iar la Tîrgu Neamţ pot obţine un contract de muncă doar 38 de persoane. Trebuie spus faptul că personalul de înaltă calificare nu are prea multe oportunităţi, iar în principal se caută ingineri.

Astfel, la Piatra Neamţ se recrutează, dacă s-ar găsi, un proiectant inginer construcţii, mai este de lucru pentru un inginer zootehnist, precum şi un economist sau doi directori de vînzări. În rest, ar fi nevoie de 6 persoane calificate ca şi lăcătuş mecanic, mai este nevoie de 7 lucrători comerciali, se mai recrutează 15 manipulanţi mărfuri, ori 10 montatori pereţi şi plafoane din gips-carton.

Pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt pe piaţă 17 posturi, dar alte 9 posturi sînt pentru operator prelucrare mase plastice, 6 şoferi, 6 sudori sau 8 tîmplari şi 12 zidari. Mai multe relaţii despre cererea de personal din zona reşedinţei de judeţ pot fi obţinute la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ.

La Roman este nevoie de mai mulţi ingineri, între care 4 specializaţi în electrotehnică, un inginer responsabil vînzări, la care se mai adaugă cîte un post pentru un inspector măsură contor gaz natural, un inspector resurse umane sau un inspector specializat în sănătatea şi securitatea în muncă. La polul opus, pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt libere 74 de posturi din care cele mai multe în industria uşoară.

Alte 34 de job-uri sînt pentru cei care pot presta ca şi confecţioneri – asamblori articole textile, dar s-ar mai putea angaja în această săptămînă 4 faianţari şi tot atîţia fierari – betonişti, 8 persoane calificate ca lăcătuş mecanic, 6 manipulanţi mărfuri sau 10 operatori producţie ceramişti. În multe alte calificări sînt mai puţine cereri de personal. La Tîrgu Neamţ este numai un post pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inginer constructor. Mai este de lucru pentru bucătari, cameriste, confecţioneri textilişti, gaterişti, muncitori necalificaţi, ospătari sau sudori.

Citește știrea

Trending