Criminaliştii, profesioniştii din cîmpurile infracţionale

- anul trecut, criminaliştii nemţeni au avut peste 4.100 de deplasări în teren - au fost căutate, identificate şi ridicate 19.347 urme şi mijloace de probă - dintre acestea, 1.718 au fost papilare, 586 înscrisuri, 231 microurme şi 1.317 biologice - în 88 de cazuri au fost folosiţi cîinii poliţişti - într-un caz de crimă probele au dus la o condamnare de 18 ani -

Din interior, munca poliţiştilor criminalişti este una extrem de minuţioasă pentru cei care o fac, domeniul fiind fascinant şi captivant pentru cei din exterior, mulţi dintre noi delectîndu-ne în timpul liber cu cărţi sau filme de gen. Cu toţii am încercat măcar o dată să dăm de urma infractorului încă de la începutul poveştii din carte sau din film. În realitate, această activitate este una complexă, ştiinţifică şi se bazează pe multă trudă. Concret, criminalistica este ştiinţa care elaborează mijloace şi metode tehnico-ştiinţifice, precum şi procedee tactice destinate descoperirii, fixării, ridicării, examinării şi interpretării probelor judiciare, efectuării expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice, în scopul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, identificării făptuitorilor şi administrării probelor necesare aflării adevărului în procesul judiciar.

“Principalele atribuţii ale structurilor de criminalistică sînt cele privind efectuarea cercetării la faţa locului, examinarea probelor în laborator, efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice, a expertizelor criminalistice, precum şi cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicativă. Ofiţerii şi agenţii criminalişti din cadrul Poliţiei Neamţ contribuie la identificarea autorilor de infracţiuni şi la probarea, în multe situaţii cu un rol determinant, a activităţii acestora, atît printr-o cercetare de calitate a locului faptei, cît şi prin valorificarea profesionistă a urmelor ridicate din cîmpul infracţional. Un segment important al activităţii criminalistice e reprezentat de investigarea tehnico-ştiinţifică a locului faptei. În 2017, din cele peste 4.100 de deplasări în teren, 2.674 au fost efectuate pentru cercetarea locului faptei. În urma acestor activităţi au fost căutate, identificate şi ridicate 19.347 urme şi mijloace materiale de probă, dintre care 1.718 papilare, 586 înscrisuri, 231 microurme şi 1.317 biologice. La 88 dintre cercetările la faţa locului au fost folosiţi cîinii de serviciu, în 23 de cazuri rezultatele fiind pozitive”, a declarat Elena Bulgărea, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Valorificarea urmelor ridicate se realizează prin laboratoarele proprii, cît şi prin cele ale Institutului Naţional de Criminalistică al Poliţiei Române sau Institutul Naţional de Expertize Criminalistice. La nivel local, valorificarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă se face prin Sistemul Automat de Identificare a Amprentelor Papilare (AFIS), prin interogarea bazei de date a Sistemului Naţional de Identificare Biometrică (NBIS) şi prin expertiză. Operaţional de la finele anului 2016, NBIS este un sistem ce răspunde cerinţelor de interes judiciar ale structurilor operative ale Poliţiei prin implementarea şi furnizarea datelor de identificare ale persoanelor condamnate (date despre amprente papilare, profil ADN, fotografii de semnalmente etc.), necesare examinării şi identificării criminalistice a persoanelor, autorilor de infracţiuni, cadavrelor sau persoanelor cu identitate necunoscută, dispăruţi sau victime ale dezastrelor naturale. În ce priveşte activitatea de expertiză şi constatare criminalistică, specialiştii întocmesc lucrări în domenii cum ar fi dactiloscopie, grafoscopie, traseologie şi balistică judiciară. În anul precedent au fost întocmite 202 astfel de rapoarte, fiind supuse examinării 2.071 de probe. Avînd în vedere finalitatea judiciară, ca fiind indicatorul macro al eficienţei în oricare dintre ariile de activitate ale Poliţiei Române, identificarea prin mijloace specifice în 2017 a 475 de persoane şi obiecte evidentiază aportul structurilor criminalistice la efortul general de identificare a autorilor şi de probare a faptelor antisociale. Munca specialiştilor a fost de mare folos în cazul unui tînăr de 19 ani, din Bîrgăuani, suspectat că pe 11 ianuarie 2017 a ucis un consătean. Pe baza probelor strînse de criminalişti, Ionuţ Rândaşu a fost condamnat la Tribunalul Neamţ la 17 ani şi 8 luni de închisoare. În acest caz cercetările au stabilit că ar fi responsabil de moartea unui bărbat de 72 de ani faţă de care avea o datorie. Din acest motiv, între cei doi erau relaţii tensionate mai ales după ce victima îl reclamase. Pe 11 ianuarie a trecut prin faţa porţii bătrînului şi fără nici un fel de avertisment a sărit gardul luîndu-l la pumni, apoi l-a lovit cu un topor pînă l-a ucis.