Contactează-ne

Actualitate

Crima de la spital, 24 de ani şi daune imense

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Dumitru Sebastian Patriche a fost condamnat la 24 de ani de detenţie pentru că şi-a ucis soţia ■ este obligat la plata unor daune de 20.000 de lei şi peste jumătate de milion de euro ■ banii ar reveni fiului şi mamei victimei ■ şi Spitalul Judeţean trebuie să achite despăgubiri ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au încheiat procesul crimei de la spital, iar uciderea Ancăi Patriche de către soţul ei, în biroul pe care victima îl avea în cea mai mare unitate spitalicească din judeţ a fost aspru pedepsită. În esenţă este vorba de 24 de ani de închisoare şi daune de peste 750.000 de euro, cele mai mari acordate vreodată de o instanţă din Neamţ într-un proces de omor.

De menţionat este faptul că o parte din suma în euro acordată cu titlu de daune morale fiului victimei şi mamei acesteia trebuie plătite de angajatorul unde şi-a găsit sfîrşitul Anca Patriche, Spitalul Judeţean. Prin sentinţa de ieri, 9 martie 2021, soţul ucigaş, Dumitru Sebastian Patriche, a fost găsit vinovat de omor calificat şi a fost condamnat la 24 de ani de închisoare.

Judecătorii l-au obligat să-i plătească fiului daune materiale pentru pierderea mamei de 10.000 de lei şi daune morale de 375.000 de euro. Aceleiaşi părţi civile, spitalul îi datorează 125.000 de euro, daune morale. Către soacra sa, Patriche este bun de plată cu daune materiale de 10.000 de lei, plus daune morale de 187.500 de euro. Şi spitalul a fost obligat la plata unor despăgubiri morale de 62.500 de lei către femeia care şi- a pierdut fiica.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. De menţionat este faptul că la data trimiterii dosarului în instanţă anchetatorii au reţinut în sarcina ucigaşului circumstanţa agravantă a premeditării. Judecătorii au „orientat“ pedeapsa privativă spre maxim, pentru că legislaţia sancţionează omorul calificat cu pînă la 25 de ani de închisoare. Victima agresiunii petrecute pe 10 ianuarie 2020, Anca Patriche, care avea 49 de ani, promovase de cîteva zile examenul pentru a deveni director de îngrijiri medicale a Spitalului Judeţean, anterior fiind asistentă şefă la Secţia Chirurgie.

După săvîrşirea crimei, autorului, care are 50 de ani, nu i-a putut fi luată o declaraţie completă, deoarece era afectat psihic, stare în care a intrat în momentul când a realizat consecinţele faptei. A fost reaudiat pe 14 ianuarie, exact în ziua când soţia era înmormântată. Din depoziţiile lui Dumitru Patriche a rezultat fără echivoc premeditarea omorului şi mobilul. Acuzatul a declarat că era invidios pe faptul că soţia se realizase profesional, victima obţinând pe 8 ianuarie funcţia de director medical şi era profesor la Şcoala Postliceală Sanitară din Piatra Neamţ.

Analizând aceste spuse, concluzia este că făptaşului s-a decis să comită crima în doar două zile, adică de la data când s- a anunţat câştigătorul examenului de conducere la spital. Alt motiv al infracţiunii a fost şi divorţul intentat de soţie, în toamna anului trecut, din cauza firii violente a bărbatului. Cu câteva luni înainte de crimă, victima plecase de acasă şi se mutase cu chirie în oraş. Cert este că se temea de el, pentru că a apelat la ajutorul unor elevi de la şcoala postliceală sanitară unde preda, rugându-i să o însoţească la cumpărături, în drum spre cursuri sau serviciu. „A recunoscut fapta reţinută în sarcina sa, iar în timpul audierilor a susţinut că nu a suportat ideea că soţia sa se realizase profesional, la fel cum nu a suportat nici ideea că ea plecase de acasă şi locuia cu chirie în oraş. Asta cu atât mai mult cu cât el avea o situaţie precară, ba lucra, ba nu lucra“, declara Stelian Olteanu, procuror criminalist în cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ.

„Filmul“ crimei

Cât despre remuşcări, Dumitru Patriche a mai relatat anchetatorilor că regretă cele petrecute, dar că acum e tardiv. De remarcat că acuzatul nu a încercat să-şi facă apărări, adică să aducă vreun argument în favoarea sa, fiind resemnat în ceea ce urma: trimiterea în judecată, procesul şi o eventuală condamnare.

„A spus că îi pare rău pentru ce a făcut, dar asta e. Îşi asumă răspunderea şi nu a formulat nici un fel de apărare, cu atât mai mult cu cât nici nu a contestat măsura arestării preventive“, a mai afirmat procurorul care instrumenta dosarul.

Totuşi, la prima audiere inculpatul a reuşit să precizeze că îşi iubea soţia şi că venise la spital în ziua omorului ca s-o felicite pentru postul obţinut. Pe parcursul anchetei, inculpatul a fost supus unei expertize medico-legale psihiatrice, care a stabilit că nu prezintă nici un fel de tulburări, având reprezentarea faptei comise când a ucis-o pe femeia cu care convieţuise 27 de ani şi cu care avea un copil, student acum.

Până prin octombrie 2019, când s-a angajat ca agent de la pază la un magazin, Patriche fusese slujitor voluntar la biserica „Întâmpinarea Domnului“ din Piatra Neamţ. Era paracliser şi pălimar, ajutând la diverse acţiuni. Preotul Ciprian Muraru nu-l credea capabil să ucidă, temându-se că era în stare să se sinucidăşi că victima era verişoara sa. „A fost voluntar la noi, la biserică. De trei luni a rupt legătura cu noi şi nu mai venea la parohie. La telefon chiar m-a repezit, spunând să-l las în pace, că acum are serviciu. Apoi, nu-mi mai răspundea la apeluri, am mers şi la el acasă, dar când auzea cine e la interfon nu deschisea uşa. Era o fire timidă şi avea momente când plângea, dar nu-mi închipuiam că o să ajungă să ucidă. Îmi făceam griji că el o să se sinucidă. Cât a fost sub puterea Bisericii, a Duhului Sfânt părea că totul e în regulă. Dar după ce a plecat s-a petrecut nenorocirea“, declara preotul Ciprian Munteanu.

Aceeaşi temere o împărtăşea şi tatăl făptaşului, după cum a afirmat procurorul Olteanu: „Tatăl lui a susţinut că se aştepta ca el să facă un gest necugetat, dar mai degrabă împotriva lui, nu a soţiei“. Pe 10 ianuarie, în jurul orei 15.30, autorul a venit la spital şi a urcat la etajul II, pe camerele de luat vederi observându-se că a mers direct în încăperea unde era biroul soţiei. Se pare că Anca Patriche venise aici pentru a-şi lua lucrurile personale, ea urmând să aibă alt birou, într-o clădire alăturată cu spitalul, pentru că luase examenul pentru funcţia de director medical. Între cei doi a fost o scurtă discuţie, după care soţul a aplicat câteva lovituri cu cuţitul, femeia rănită apucând să ţipe de două ori.

Ucigaşul a mai stat în încăpere o scurtă perioadă de timp, timp în care victima agoniza, după care a ieşit pe hol. Ţipete victimei au aletat personalul, dar nu s-a mai putut face nimic pentru salvarea acesteia. Apoi, Dumitru Petriche a stat liniştit pe o bancă, fiind imobilizat de agenţii de pază până la venirea unui echipaj de poliţie. Victima nu a avut nicio şansă de supravieţuire, chiar dacă a primit ajutor imediat după ce a fost înjunghiată. Din cele câteva lovituri aplicate cu un cuţit ce avea lama de 25 de centimetri, una a secţionat vena jugulară şi carotida.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului. Femeia şi Povestea vorbei

Știre publicată în urmă cu

în data de

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la nefericitul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai ieri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă «mai ieri» era cu noi sau, mai bine zis, „lîngă noi“. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – Cronica pisălogului – această, cu adevărat, o «Neterminată» – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neuitata suită gazetărească a urbei noastre – Gazeta de Roman – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci Cronica bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri. (Gheorghe A.M. Ciobanu – text publicat în iunie 2005).

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934-2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă nemuritoarelor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată alta dintre ele, care era intitulată Femeia şi Povestea vorbei. Cu acest titlu v-am spus totul; cele două cuvinte, vorbă şi femeie, sînt inseparabile.

Puţini din cei care au nevastă şi telefon nu şi-au dat seama de acest lucru, după avizele de plată. Să mai vorbească şi de acum încolo cui îi dă mîna! Apropo de bani: am citit într-un almanah vechi o reclamă a CEC-ului care zicea: „Şi-a luat un ban femeia?/ Nu-i nimic, ea-ţi dă o mie/ Căci femeia este cheia/ Lăzii de economie“. Şi nu-i aşa? „Nimeni nu-şi poate imagina cîţi bani încap în mîna unei femei, mai ales cu cît această mînă este mai mică“. Şi de ce? Pentru că bărbatul are voinţă – femeia are rezultate, şi de aceea un proverb rusesc spune: „Acolo unde dracul nu se simte puternic, trimiteţi nevasta!“, că „femeia judecă pe dracu şi-l scoate dator“.

Ele sînt cele care „ne duc în infern pe drumul paradisului“ şi de aici concluzia că „femeia frumoasă e belea la casă“. Se zice că, „pe o femeie să n-o atingi nici cu o floare“ şi „e nostim că din pudoare li s-a făcut o lege a femeilor, care nu preţuiesc la bărbaţi decît obrăznicia“, deşi „nimeni nu rîde de poalele ridicate, ci de poalele întinate. Dar aşa-i făcută lumea. „Şi cele dintîi fructe sînt vara mai gustoase/ Şi cele de iarnă sînt mult mai preţioase/ Femeia năzuroasă e mult mai ispititoare,/ Iar uşile deschise nu sînt atrăgătoare“, sau, cum zicem noi „muierea cu ochi frumoşi, pe toţi îi face voioşi“ şi de aceea îmi permit să zic: „nu te uita la nevasta altuia, ci supravegheaz-o pe a ta“, căci „femeiii cînd îi i-e bine caută pe dracu“, deci „muierea cît de bună să n-o slăbeşti din frîu“, iar dacă-i rea să nu uiţi: „Fiecare om poate să stăpînească o femeie rea, afară de cel care o are“. Nu vreau să zic că femeia nebătută e ca moara neferecată“, ci să-ţi dau un sfat: „Iubeşte-ţi nevasta ca pe tine însuţi şi din cînd în cînd scutur-o ca pe un pom roditor“.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Altfel de poluare în lacul Bîtca Doamnei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ resurse esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic ■ aceasta este concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a resurselor de apă dulce ale României ■ eşantioane pentru probe au fost prelevate şi din lacul Bîtca Doamnei ■

Concluzia îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul.

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul ţării.

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) – National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş – Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa – Neamţ; Dâmboviţa – Bucureşti şi Joiţa; Dunăre – Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş – Haţeg; Olt – Călimăneşti şi Islaz; Prut – Iaşi; Siret – Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic – Cluj; Parcul Natural Văcăreşti – Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ; Lacul Razim – Constanţa.

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor.

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului.

O altă recomandare este „identificarea unor mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow.

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle.

Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. „Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu – Actualitate Parlamentul European. La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Univesitatea Piteşti.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 92 cazuri noi. Naţional – 4.076 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ rata de infectare este de 1,93 la mia de locuitori ■ la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost raportate 164 decese ■

Până pe 14 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.016.449 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

920.653 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.076 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 815 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 25.605 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 13.04.2021 (10:00) – 14.04.2021 (10:00) au fost raportate 164 de decese (88 bărbați și 76 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași,  Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 20 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 51 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

153 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.  

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.360. Dintre acestea, 1.521 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.035.734 de teste RT-PCR și 737.768 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.409 teste RT-PCR (16.775 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.634 la cerere) și 10.797 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 58.453 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.599 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.088 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 131 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.549 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 593 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 13 aprilie, 5.373 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.060.850 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.501 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.118 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Citește știrea

Trending