De ce creșterea impozitului pe venit ar putea adânci criza economică din România

Creșterea impozitului pe venit este măsura fiscală cu cele mai nocive efecte asupra economiei, avertizează economistul Iulian Lolea din cadrul Confederației Patronale Concordia, într-o analiză publicată de StartupCafe.ro. În loc de majorări de taxe, Concordia propune eficientizarea colectării TVA, reforme structurale și optimizarea cheltuielilor publice.

Risc major pentru economie

Potrivit Confederației Concordia, România se află într-un moment critic și trebuie să decidă între două direcții: majorarea taxelor, inclusiv creșterea impozitului pe venit, sau reforme structurale sustenabile. Economistul Iulian Lolea avertizează că „soluțiile fiscale tradiționale” ar putea transforma actualele dificultăți bugetare într-o criză economică profundă.

Conform unui studiu realizat împreună cu Academia de Studii Economice (ASE), creșterea TVA sau a impozitului pe venit poate încetini semnificativ ritmul de creștere a PIB real, cu până la 0,8 puncte procentuale. Însă cea mai nocivă măsură, arată analiza, este creșterea impozitului pe venit, din cauza impactului psihologic negativ și a efectului de frânare asupra economiei.

Colectarea TVA – problema reală, nu nivelul taxelor

Concordia subliniază că România are cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană – peste 30%. Practic, unul din trei lei care ar trebui colectați la buget din TVA nu ajunge în visteria statului. În aceste condiții, o creștere a cotei de TVA ar avea efecte minime, dacă nu este însoțită de măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale.

„Problema nu este cota, ci colectarea. Dacă am rezolva această problemă, deficitul bugetar s-ar putea încadra în țintele asumate pentru următorii doi ani”, spune Lolea.

Soluții alternative: reforme, audit și concesionări

În locul unor majorări de taxe, Concordia propune:

• Eficientizarea aparatului bugetar și auditarea cheltuielilor publice, inclusiv ale programului Anghel Saligny.
• Reducerea dobânzilor prin creșterea încrederii statului pe piețele internaționale – o economie potențială de 0,5% din PIB.
• Eliminarea unor sporuri nejustificate pentru bugetari.
• Concesionarea unor elemente de infrastructură, pentru reducerea cheltuielilor cu mentenanța și creșterea veniturilor.

Materialul integral, AICI