Contactează-ne

Actualitate

Credinţe şi obiceiuri de Sărbătorile de Iarnă

Știre publicată în urmă cu

în data de

În al său „Dicţionar geografic asupra judeţului Neamţ“ (1890), eruditul profesor de geografie de la Gimnaziul Petru Rareş, C. D. Gheorghiu redă şi unele credinţe şi obiceiuri ale fetelor din zonă cu ocazia Sărbătorilor Crăciunului şi din Ajunul Sfântului Vasile, culese după mărturisirea bătrînilor învăţători după care a fost alcătuit amintita lucrare.

Astfel, de Sărbătorile Crăciunului, în aceasta zonă a ţării sunt amintite nişte „jocuri – comedii (numite în judeţele din Muntenia, Breazae), cari sunt privite cu cel mai mare interes plin de evlavie: cine nu o va pune să-i joace (irozii, steaua, sorcova etc.) ori nu o va privi, jucîndu-se, nu va putea reuşi în întreprinderile sale“.

În Ajunul Sfîntului Vasile, „fetele mari (de măritat) merg la vreme de noapte, în ocolul porcilor şi zic: Ho! acum… Ho! la anul… şi dacă porcul grohăie la cea de întîiu huiduitură, fata crede, că se va mărita, în gîşlegile acele, (perioade de până în postul Paştelui, n.n.), la a doua la anul; la a treia, la celălalt an ş.a.m.d. Mai departe se mai spune că tot astfel fac cu vitele mari dacă stau culcate lovindu-le cu piciorul ca să se scoale: cu oile, repezindu-se în turmă şi numai cînd apucă un berbece scot concluziuni favorabile; în oglindă (sau fîntînă) se caută noaptea pe la doisprezece ore singură fiind (e vorba de fete, n.n.) cu două lumînări ne arse decît la înviere, îmbrăcată în alb, şi cînd se arăta aievea persoana dorită“.

Un alt obicei era cel cu parii (e vorba, de lemnele de la gard, n.n.). Cu acest prilej se dezbracă fata, se despleteşte şi cu ochii închişi începe a număra parii din gard de la unul pînă la nouă; pe cel de-al nouălea îl legă c-o şuviţă de păr din capu-i şi a doua zi vede dacă parul e drept, fără cioturi, atunci şi bărbatul care o va lua, va fi frumos, tînăr şi vice-versa, cînd parul va fi noduros şi strîmb. Alt obicei era şi acela că se strângeau mai multe fete la un loc şi „făcîndu-şi cîte o grămăjoară de grăunţe în dreptul fiecăreia dau apoi drumul unui cocoş ţinut de cu ziua anume pentru această trebuinţă şi din care grămadă va mînca el, acea fată ce stă în dreptul grămezii se va mărita întîiu“.

Tot în ajunul Anului Nou, se punea un pahar cu apă aproape plin pe masă (sub icoane) şi a doua zi cînd se scoală dacă-l găsesc cu promoroacă (rouă), zic c-o să aibă noroc; „sau de cu seară pun pe potecile drumurilor, a munţilor, diferite semne şi a doua zi după felul urmei (şi a dobitocului care a făcut-o), scot concluziuni asupra viitori consorţi (soţi – n.n.)“. Interesant era şi obiceiul de a se lua două fire de păr egale în lungime, pe care le pun alăturate pe o vatră încălzită şi dacă ele se despart ori se împleticesc din căldură, deduc urmări defavorabile sau priincioase destinului lui. Se mai amintea că seara Anului Nou fetele făceau calendarul timpului de peste an.

„Ia o ceapă şi dezghioacă în 12 găoci (după numărul lunilor), pe care le înşiră pe o masă, în fiecare găoace pune puţină sare măruntă şi a doua zi vede care găoace (a cîta) e umedă şi care e uscată (acele umede arată prevestirea lunii bune, iar acele uscate arată seceta, şi se cunosc după număr, de exemplu: a cincia (Maiu), a şaptea (Iulie)“.

În sfârşit, în noaptea Ajunului Bobotezei, fetele fac priveghere: pentru a li se arăta deschiderea cerurilor şi a vedea pogorîrea Sf. Duh; asemenea fac în seara Învierei. Totodată se spunea ca în ziua Botezului (de Bobotează, n.n.) e bine (pentru fete, n.n.) de scăldat în locul de unde popa a scos crucea de sub gheaţă; pentru ca să se tămăduiască de toate bolile; asemenea, în Vinerea Mare din înaintea Paştelui.

Oamenii meleagurilor lui Creangă, Hogaş, Ion Ionescu de la Brad, C. I. Istrate, Panait Muşoiu au păstrat prin furtuna veacurilor datini şi obiceiuri care reprezintă, aşa cum afirma Alexandru Epure, istoric literar, fiu al Romanului, „lanţuri ale solidarităţii cu trecutul şi ale frăţiei“. Presa acestor locuri de la începutul secolului trecut este plină de informaţii privind tradiţia de Anul Nou în această parte a Moldovei. Astfel, profesorul Epure de la Liceul Roman Vodă din Roman, consemna la 17 decembrie 1934, într-un ziar local, în articolul intitulat „Datini de Anul Nou“, obiceiurile prilejuite cu ocazia acestui eveniment în cuprinsul judeţului nostru.

Poporul român cu toate vijeliile prin care a trecut în decursul vremurilor, nu se putea lipsi de petrecerile şi distracţiile legate de Anul Nou. Seara de Anul Nou era, considerată pe aceste meleaguri drept cea mai bogată în datini şi credinţe, cea mai misterioasă şi totodată una dintre cele mai plăcute pentru întreaga suflare omenească. Între acestea, cea mai frumoasă şi mai veche datină românească a rămas Pluguşorul, care ne înfăţişează în culori aşa de vii îndeletnicirea principală a poporului nostru, fiind o pildă vie a vieţii noastre plugăreşti. Se aminteşte în acest sens nemuritoarea urătură:

S-a sculat mai an / Bădia Traian / şi a încălecat / Pe un cal învăţat. Pluguşorul era însoţit de buhaiu – sugerând răgetul sau mugetul animalelor care trag brazda şi de clopot sau talangă. Presa care apărea atât la Piatra Neamţ, cât şi la Roman consemna obiceiuri de Anul Nou, în afară de Pluguşorul, ţurca sau capra, ursul, sămănatul, sorcova, jocul păpuşilor.

Toată presa amintită îndemna la iubirea datinilor strămoşeşti, întrucât ele formează legătura între generaţiile care au dispărut şi cele ce au venit după dînsele. Îndemnul este spre a asigura dăinuirea neamului nostru în lume, a glorificării celor ce au apărat independenţa şi libertatea, gloria şi faima poporului român. Nu lipsesc nici epigramele, aforismele şi glumele hazlii, care satirizează lenea, neînţelegerea între soţi, viciile vieţii, prostia ş.a.

Exemplificăm în acest sens cu numai două sugestive epistole apărute în presa de altădată. „La Capşa unde vin toţi seniorii / Locul cu două mari despărţituri: / Într-una se mănîncă prăjituri / şi într-alta se mănîncă …scriitorii. Vă dă un sfat un poliţist, / Trecători tăceţi din gură, / Aici doarme un gardist / Să nu-l deşteptaţi… că-njură.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare (PNL): ”Măsuri concrete de sprijin pentru locuitorii din zonele montane”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Comisia pentru antreprenoriat și turism, din Senatul României, a avizat favorabil o serie de măsuri pentru încurajarea înființării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui, fructelor de pădure, ciupercilor, plantelor medicinale și aromatice. Aceste măsuri au ca principale obiective dezvoltarea localităților rurale, crearea de noi locuri de muncă și stoparea migrației populației către zone mai dezvoltate. Promovarea unui lanț alimentar este, de asemenea, un alt obiectiv bine definit.

Termenul final până la care se aplică schema de ajutor este 31 decembrie 2022, iar plățile aferente vor fi efectuate până la 29 decembrie 2023.

Pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui, bugetul alocat schemei de ajutor, pentru anul 2022, este 60 de milioane euro. Beneficiarii programului pot primi maximum 40% din cheltuielile necesare înființării de centre de colectare, iar ajutorul poate ajunge la 50% în cazul înființării și componentei de prelucrare.

Pentru fermierii care doresc să înființeze centre de colectare și prelucrare primară a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor medicinale și aromatice, bugetul total este 65,5 de milioane euro, iar valoarea ajutorului acordat este de maxim 40% din totalul cheltuielilor eligibilepentru înființarea de centre de colectare și de maxim 50% pentru prelucrarea primară a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor medicinale și aromatice.

Valoarea ajutorului oferit poate crește până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile în cazul tinerilor fermieri, a investițiilor colective (asociative) și a investițiilor realizate în zone cu constrângeri naturale.

Eugen Țapu-Nazare, președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism, din Senatul României

Citește știrea

Actualitate

Sistemul de management inteligent al traficului – de ce avem mai multe semafoare în oraş?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Piatra Neamţ se implementează un proiect de management adaptiv al traficului, care are o valoare de 35 de milioane de lei ■ până la finalizarea lui vor funcţiona vechile semafoare, iar la final vor rămâne doar cele noi ■

În vederea menţinerii unei fluenţe a circulaţiei pentru vehiculele private, asigurarea priorităţii pentru vehiculele de transport public la trecerea prin intersecţiile semaforizate, precum şi pentru creşterea siguranţei deplasărilor pentru toate tipurile de participanţi la trafic (şoferi, pietoni, biciclişti), se implementează un proiect de management adaptiv al traficului.

Acesta vine în completarea proiectelor de modernizare a principalelor artere din oraşul nostru şi asigură eficienţa lor. Valoarea totală a proiectului este de 35 de milioane de lei, iar implementarea lui se va realiza corelat cu celelalte proiecte de mobilitate urbană aflate în execuţie.

Străzile care sunt cuprinse în proiect sunt următoarele: Bd. Decebal, Piaţa Mihail Kogălniceanu, Bd. Traian, Bd. 9 Mai, str. Dimitrie Leonida, str. Mihai Viteazu, str. Petru Rareş, reprezentând un total de 53 intersecţii înfiinţate sau modernizate. Sistemul de gestiune inteligentă a traficului este implementat pentru a îndeplini următoarele funcţii importante:

  1. Asigurarea priorităţii pentru vehiculele de transport public în intersecţiile semaforizate şi a adaptării în timp real a ciclurilor de semaforizare în funcţie de informaţiile referitoare la poziţia vehiculelor de transport public.

  2. Asigurarea unui management adaptiv al traficului prin capacitatea de modificare a timpilor de semaforizare în funcţie de informaţiile în timp real asupra traficului; 3. Monitorizarea video în locaţiile semaforizate, în vederea creşterii siguranţei pentru toţi participanţii la trafic; 4. Oferirea de informaţii relevante pentru şoferi, cu efectul alegerii unor rute optime.

„În acest moment, sunt montate în paralel atât semafoarele vechi, cât şi cele noi. Până la finalizarea proiectului vor funcţiona vechile semafoare, iar la final vor rămâne în funcţiune doar cele noi, care fac parte din sistemul de management inteligent al traficului. Important de menţionat este şi că nu toţi stâlpii montaţi în prezent sunt pentru sistemul de semaforizare, ci pentru mai multe echipamente: camere, radare şi panouri de informare“, se arată într- un comunicat al Primăriei Piatra Neamţ.

Pentru asigurarea funcţionării optime a sistemului de management al traficului este necesară şi controlarea trecerilor de pietoni dintre intersecţiile semaforizate, astfel încât sistemul să poată calcula cu o predictibilitate suficientă corelarea semafoarelor din locaţii aflate în apropiere una de alta.

Trecerile de pietoni sunt prevăzute cu butoane de cerere pentru pietoni/biciclişti, după caz, astfel încât acestea să poată fi corelate cu diagramele de semaforizare din intersecţiile alăturate şi să asigure o perturbare cât mai mică a fluxului de vehicule, dar şi o traversare în condiţii de siguranţă de către pietoni.

În mod similar, pentru intersecţiile cu străzi laterale cu trafic redus, sistemul va asigura un timp de verde pentru ieşirea de pe străzile laterale doar în momentele în care sunt sesizate vehicule care vor să execute această mişcare. Prin aceste funcţionalităţi, fluxul de vehicule de pe direcţia principală va fi oprit în locaţiile respective doar dacă este sesizată o cerere din partea pietonilor sau a vehiculelor de pe străzile laterale.

Creşterea vitezei de circulaţie în special pentru transportul public şi respectarea graficelor de circulaţie sunt corelate cu alte măsuri de promovare a acestui mod de transport: achiziţia de vehicule ecologice şi implementarea de staţii inteligente de transport, care să permită planificarea călătoriei, comunicarea în timp real a momentului sosirii în staţie a vehiculelor de transport public, precum şi un confort sporit al aşteptării.

Toate acestea sunt măsuri care au rolul de a creşte gradul de utilizare a transportului public, prin renunţarea la deplasările cu vehicule personale. Scăderea traficului pe principalele artere rutiere ale municipiului şi implementarea sistemului adaptiv de management al traficului vor conduce la menţinerea unei fluenţe bune a circulaţiei pentru traficul general, conducând astfel la reducerea poluării, a gazelor cu efect de seră şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor municipiului.

Citește știrea

Actualitate

Investiții în rețeaua de apă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la Roman se lucrează, de zor, la înlocuirea conductelor din str. Anton Pann ■ viceprimarul și-ar dori plecarea Romanului de la ApaServ ■ el critică lentoarea celorlate investiții asumate de municipalitate, făcînd supoziția că se vrea finalizarea lor înainte de viitoarea campanile electorală, din 2024 ■

După scandalul imens din această vară legat de avariile repetate care au lăsat Romanul fără apă zile întregi, după furnizarea în continuare a apei potabilie în regim de oprire a acesteia pe timp de noapte, la presiunile Primăriei Roman s-a trecut la programul de schimbare a rețelelor de apă, în zonele unde acestea au și cea mai mare vechime. Viceprimarul Radu Samson a anunțat că în aceste zile se lucrează la schimbarea conductelor de aducțiune în cartierul cel mai vechi al municipiului, pe strada Anton Pann.

”În octombrie 2021 am participat la o negociere între Primărie și ApaServ, unde am stabilit cine și ce își asumă dintr-o listă de probleme urgente. Noi, Primăria, ne-am asumat un proiect de sectorizare a rețelei de apă, adică să construim 8 cămine noi de sectorizare și să montăm debitmetre la cele 6, care deja există. Totodată, am agreat să reparăm rezervorul care este nefuncțional, respectiv cel de la autogară. Celelalte puncte din listă au fost asumate de ApaServ. Din primăvară, de cînd coordonez activitatea de furnizare a apei, am avut, periodic, discuții cu reprezentanții tehnici și conducerea companiei ApaServ, despre soluțiile optime și despre stadiul proiectelor”. “Contrar unor opinii, activitatea mea nu se rezumă la a-mi face poze lîngă gropile de la avarii”, spune viceprimarul Radu Samson, ca răspuns la admonestările unor romașcani, de pe paginile de socializare, cînd a fost ironizat că-i place să se fotografieze lîngă locurile în care se lucrează la remedierea avariilor.

Edilul șef adjunct trece apoi în revistă investițiile în rețeaua de apă a municipiului, cu referire la cele de la Stația de captare Pildești, de înlocuire în acestă vară a 360 metri de conductă în zona de captare pentru eliminarea pierderilor din acest sector. „Punctele 4 și 5 vizează înlocuirea conductelor de transport a apei, pe străzile Anton Pann și Libertății. Conductele mari de transport duc apa din rezervoare în diferite zone ale orașului, iar din acestea apa trece în conductele mai mici, de distribuție, la care sînt branșate casele noastre. Majoritatea conductelor de transport au între 30 și 100 de ani vechime și se sparg frecvent. Săptămîna trecută a început lucrarea de înlocuire a conductei de transport pe strada Anton Pann, cu foraj orizontal dirijat. Se fac găuri la distanță de 180 de metri, se execută forajul și apoi se introduce conducta. Curat, eficient și modern, fără să întoarcem strada pe dos. În maxim 3 săptămîni va fi gata lucrarea de pe Anton Pann (720 metri), după care utilajele se mută pe Libertății”, a mai spus viceprimarul Radu Samson.

Acesta nu ezită însă să critice lentoarea cu care se derulează celelalte investiții asumate de Primărie. ”Sub coordonarea domnului primar abia s-au montat 2 debitmetre și se lucrează la al 3-lea. Despre cămine pentru sectoare noi nu există nicio discuție. Pentru rezervor abia e gata studiul de fezabilitate și e aprobată finanțarea lucrării cu fonduri de la Guvern, mai urmează, proiect, avize, autorizație, licitație și apoi execuție. Adică o să-l termine domnul primar de reparat aproape de alegerile din 2024, numai bun de o inaugurare electorală. Sau poate domnul primar consideră că dacă dumnealui nu face mare lucru în legătură cu problema apei mă sabotează politic pe mine. Dacă aș avea ocazia să votez plecarea de la ApaServ, încă aș vota cu două mîini PENTRU. Părerea mea rămâne neschimbată pînă cînd o să avem apă non-stop, echipă de mentenanță și intervenții destinată doar municipiului Roman, nu întregii zone de operațiuni (Roman + 9 comune),” mai spune Radu Samson.

Citește știrea
Advertisement









Trending