Contactează-ne

Actualitate

“Cravata Galbenă”, filmat şi la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acesta este cel de al doilea film de lung metraj despre viaţa lui Sergiu Celibidache ■ filmările ar urma să se realizeze în primăvara-vara anului 2022 ■ imobilul în care s-a născut compozitorul este încă în ruină ■

A devenit de notorietate faptul că în 2022 se va filma coproducţia româno-britanică “Cravata Galbenă” ce va fi realizată la Oblique Media şi Celi Films, în regia lui Serge Ioan Celibidache, fiul marelui compozitor Sergiu Celibidache. Născut la Roman, în 28 iunie 1912, muzicianul a murit în Franţa, în 14 iulie 1996.

Filmul va fi produs de Adela Vrînceanu Celibidache, Cristina Dobriţoiu, Titi Rădoaie şi James Oliver. Cum viaţa compozitorului va trebui prezentată, începînd cu momentele din copilăria şi tinereţea sa, este logic că o parte dintre filmări se vor desfăşura la Roman. Numai că reabilitarea casei memoriale este un proces dificil, care a bătut timp de nouă ani pasul pe loc, din lipsa fondurilor.

Predată de CL Roman Consiliului Judeţean în 2018, casa din strada Veronica Micle a obţinut o finanţare de la Compania Naţională de Investiţii, în valoare de 4.424.695 lei, fără TVA. Conducerea CJ a anunţat începerea lucrărilor încă din 10 martie 2021. Deşi au trecut 7 luni de la acest anunţ, firma Robu Construct Roman care a cîştigat licitaţia în asociere cu Consalting Grooup Expert nu a demarat încă lucrările.

Cum anunţul despre film a stîrnit în rîndul nemţenilor un interes enorm au reapărut şi legendele despre marele compozitor şi dirijor. Preşedintele Societăţii Culturale “Urbana”, dr. în muzică Ovidiu Trifan, este depozitarul unor informaţii interesante despre biografia marelui muzician.

“Este foarte bine că fiul marelui dirijor, talentatul regizor Serge Ioan Celibidache are intenţia să toarne un nou film în memoria tatălui său. Ar fi un al doilea lung metraj după filmul << Octav>> cu Marcel Iureş în rolul principal. Din cîte am văzut acum rolul lui Sergiu Celibidache va fi interpretat de John Malkovich, un iubitor al muzicii clasice, care îl va juca pe Celibidache în anii maturităţii.

Nu ştiu însă în ce condiţii se vor realiza filmările ţinînd cont de starea de degradare avansată a imobilului. Sergiu Celibidache era extrem de zgîrcit cu informaţile despre viaţa sa. Întrebat într-un interviu despre ceea ce ar trebui să mai ştie lumea despre el, compozitorul a răspuns sec: Nimic. Şi aşa lumea ştie prea multe. Din motive personale nu vroia să se afle prea multe din biografia sa” a declarat Ovidiu Trifan.

“Păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei”

Romaşcanii se mîndresc cu faptul că marele muzician s-a născut la Roman, în casa în care a funcţionat mulţi ani Şcoala de Muzică, ce îi poartă numele.

“Multe dintre legendele urbane care s-au ţesut de-a lungul timpului în jurul numelui său nu sînt adevărate. Una dintre acestea e că Sergiu Celibidache nu ar fi recunoscut că e român. Nimic mai fals. Într-un interviu acesta spune că poporul român e unul dintre cele mai talentate naţii ale lumii, pe care le-a cunoscut.

În 2012 la deschiderea primei şi ultimei ediţii a Festivalului Internaţional ce a purtat numele marelui muzician, fiul său, regizorul Serge Ioan Celibidache, mărturisea că tatăl său a păstrat tricolorul românesc în casă pînă la moarte. Nu era o declaraţie gratuită. Nici afirmaţia potrivit căreia compozitorul nu ar fi recunoscut că s-a născut în casa de la Roman nu e adevărată. Cu prilejul turneului făcut de corala Cantores Amicitiae a Conservatorului din Iaşi, în 1995, maestrul Nicolaie Gîscă, dirijorul corului, i-ar fi luat un interviu.

Cu haz Sergiu Celibidache povesteşte o serie întreagă de amintiri din copilăria şi tinereţea sa. Spre sfîrşitul acestei întîlniri unul din studenţi îl întreabă şi despre casa natală. Atunci Sergiu Celibidache a spus explicit că şi-ar fi dorit să facă din aceasta un centru muzical, care să-i poarte numele, dar că nu a reuşit acest lucru pentru că s-ar fi lovit de un păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei din Roman. Nu ştiu ce a vrut să spună marele muzician, dar ceea ce ştiu e faptul că, la un moment dat un avocat a venit la Roman şi a trecut şi pe la şcoala noastră. După vizita din Primărie nu a mai revenit”, a mai spus Ovidiu Trifan.

Contactat telefonic directorul de atunci al Şcolii de Muzică, Viorel Vanzariuc, a confirmat această vizită dar a spus că de problemele cu retrocedarea clădirii s-a ocupat primăria, care a avut şi un proces cu moştenitorii compozitorului: o soră de la Galaţi şi cu fiul compozitorului. Ex- primarul Dan Ioan Cărpuşor a confirmat interesul primăriei pentru acest imobil de patrimoniu, dar a negat afirmaţiile făcute de marele compozitor cu puţin înainte de a muri.

Un alt mit demontat de profesorul Ovidiu Trifan este cel legat de faptul că Sergiu Celibidache ar fi urmat Colegiul Naţional “Roman-Vodă” afirmînd cu argumente faptul că un cercetător din Munchen (Germania) spune că muzicianul a terminat Liceul Internat din Iaşi, în 1931. “Muzicologul nostru, Octavian Lazăr, afirmă că Celibidache a fost un pom plin cu roade în care <>. Toate aceste legende sînt ţesute fie din ignoranţă, fie din răutate. Dar aceste lucruri contează mai puţin acum.

Ceea ce contează este ce a lăsat această personalitate omenirii: o operă unică, pentru că pînă la el nu s-a mai ocupat nimeni de fenomenologia sunetului, care nu poate fi redusă la două dimensiuni. Pînă la el nu a fost nimeni care să fi spus că înregistrările nu pot reda esenţa muzicii (motiv pentru care există puţine înregistrări ale concertelor sale n.r)”. Mai reamintim că filmul va fi regizat de către Serge Ioan Celibidache, după un scenariu propriu la care a contribuit şi James Olivier.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Corina Chiriac soseşte la Piatra Neamţ pentru „Minuni trăite“. Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

Citește știrea

Actualitate

Surpriză în cazul tonelor de motorină furate din rezervoarele unor camioane. A fost depistat încă un făptaş

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Citește știrea
Advertisement








Trending