Coruptie versus marketing

Sîmbãtã, la ora 15, presedintele Traian Bãsescu a fost prezent la conferinta „Anticoruptia la zi. Statul si societatea civilã“, organizatã de Ministerul Justitiei, SAR si Freedom House România. Mã tem cã trebuie sã fiu de acord cu presedintele Bãsescu. (Sã adaug cã e nesãnãtos sã fii de acord cu un om aflat la putere, asta îti poate distruge credibilitatea fiindcã Puterea are un imens potential de seductie). Sînt de acord cu Traian Bãsescu în punctul în care vine, ca invitat la o conferintã anti-coruptie, si spune cã e bine cã societatea civilã se strãduie sã gãseascã puncte de impact anti-coruptie. Societatea civilã si nu politicul: „Abordarea problemei e importantã, nu declaratia politicã, declaratia distruge credibilitatea mesajului“, avea spunã presedintele. Cu toate acestea, în contextul în care Parlamentul UE ne întoarce la raportul de tarã pe 2004 – cu pedala pe anti-coruptie – ceva trebuie fãcut. Nici nu stiu cum ar trebui sã apreciem faptul cã negocierile dure pe bugetul UE au dus la un 29 de miliarde de euro pentru tara noastrã în urmãtorii 7 ani. Interventii SUA? Importantã geo-strategicã? Mult? Putin? Lucruri pe care nu le controlãm „în scurt“. În scurt, pînã în aprilie-mai 2006 trebuie sã fim ultra-atenti cu imaginea României. Atunci vom fi evaluati dacã avem sau nu sanse de integrare la 1 ianuarie 2007. Fiindcã, deseori, imaginea nu a coincis cu ceea ce sîntem de fapt (nu mã refer aici doar la lobby-ul unguresc, cîstigãtor, de data asta, la Bruxelles, vizavi de „autonomia culturalã“. Si subliniez cã autonomia culturalã este numai o idee, o indicatie a Parlamentului European, nicidecum o obligatie legalã a Statului Român, autonom, unitar si independent). Depinde numai de valoroasele „balls“ ale politicienilor nostri sã-si vadã de treabã ori ba. Conferinta de la City Bank Bucuresti, Sala Jad, a avut multe puncte importante. În primul rînd, a fãcut ceea ce Ministerul de Justitie tot face de un an încoace: a adunat reprezentanti din politie, parchet, vãmi, asociatii ale magistratilor, gardã financiarã, minister, presã, ambasade (SUA, Anglia, Olanda), Phare, Alianta Civicã, ziaristi. Conferinta a constituit suportul pentru ca presdintele Bãsescu, proaspãt revenit de la Bruxelles, si ministrul Justitiei, Monica Macovei, sã lanseze anumite mesaje. Un prim mesaj, fondul de fapt, i-a apartinut presedintelui: „Nu-mi voi încheia mandatul spunînd: «M-au învins structurili!» a spus el, parafrazîndu-l sarcastic pe Emil Constantinescu. Tot presedintele Bãsescu a precizat cã, în acest moment, conform unui „martor international“, raportul BERD – Bancã Mondialã privind nivelul comisioanelor acordate de firme pentru contractele de la stat (a se citi spãgi), stãm mai bine în 2005 fatã de 2002: de 2,75% din veniturile realizate de firme la 0,7%, în conditiile în care media spãgilor, în UE, este de 0,5%. „Nivelul acesta nu perturbã consistenta mediului de afaceri. Sper ca la anul sã fim sub media UE“. Dacã e sã ne luãm dupã cifre, progresul e spectaculos. Dacã e sã ne luãm dupã ceea ce crede populatia, perceptia este doar cã lucrurile „s-au întins“ dintr-o guvernare într-alta. De aici nevoia ca populatia sã perceapã si ceea ce percep firmele: „E o asteptare extraordinarã a populatiei ca sã fie pedepsiti cei care au fraudat economia. Nu pot spune exact cine a fraudat, dar organismele statului trebuie sã avanseze fãrã manejamente în investigarea unor dosare suspecte de mare coruptie, pentru a da acel semnal cãtre populatie, cã se întîmplã ceva“. Cred cã nu e important nici faptul cã presedintele avea nevoie de minim 1-2 dosare de mare coruptie: „Sînt îmbunãtãtiri în sistem, acoperite de perceptia cã marii rechini sînt bine, se promoveazã în propria presã, sînt la TV. Dar mai e o sperantã pentru cei care cred cã, la sfîrsit de mandat, voi spune cã m-a învins sistemul. Voi corecta sistemul!“. Iar ministrul Justitiei a declarat ceva greu de digerat pentru magistrati în genere: anume cã magistratura este un sistem închis. Închis atît la auto-reglare, a spus Monica Macovei, cît si la eventualele critici. Ar trebui ca sistemul de filtrare sã fie mult mai drastic, a replicat Asociatia Magistratilor din România. Corect. Dar totul e chestiune de timp. Si de deschidere. România trebuie sã probeze cã înseamnã altceva pe harta luptei anti-coruptie. Mai ales dupã ce un om informat a lansat, ca „scenariu negru“, intrarea României si a Bulgariei în UE, urmate de activarea clauzei de salvgardare si „aruncarea“ noastrã afarã, motivul posibil fiind coruptia generalizatã. Nu conteazã, într-un astfel de scenariu, cum sîntem sau cum am fi; importante în acest cadril politic par sã fie interesele geo-strategice si imaginea noastrã. Si, dacã sîntem destepti, marketingul de tarã.