Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Coruptie versus marketing

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sîmbãtã, la ora 15, presedintele Traian Bãsescu a fost prezent la conferinta „Anticoruptia la zi. Statul si societatea civilã“, organizatã de Ministerul Justitiei, SAR si Freedom House România. Mã tem cã trebuie sã fiu de acord cu presedintele Bãsescu. (Sã adaug cã e nesãnãtos sã fii de acord cu un om aflat la putere, asta îti poate distruge credibilitatea fiindcã Puterea are un imens potential de seductie). Sînt de acord cu Traian Bãsescu în punctul în care vine, ca invitat la o conferintã anti-coruptie, si spune cã e bine cã societatea civilã se strãduie sã gãseascã puncte de impact anti-coruptie. Societatea civilã si nu politicul: „Abordarea problemei e importantã, nu declaratia politicã, declaratia distruge credibilitatea mesajului“, avea spunã presedintele. Cu toate acestea, în contextul în care Parlamentul UE ne întoarce la raportul de tarã pe 2004 – cu pedala pe anti-coruptie – ceva trebuie fãcut. Nici nu stiu cum ar trebui sã apreciem faptul cã negocierile dure pe bugetul UE au dus la un 29 de miliarde de euro pentru tara noastrã în urmãtorii 7 ani. Interventii SUA? Importantã geo-strategicã? Mult? Putin? Lucruri pe care nu le controlãm „în scurt“. În scurt, pînã în aprilie-mai 2006 trebuie sã fim ultra-atenti cu imaginea României. Atunci vom fi evaluati dacã avem sau nu sanse de integrare la 1 ianuarie 2007. Fiindcã, deseori, imaginea nu a coincis cu ceea ce sîntem de fapt (nu mã refer aici doar la lobby-ul unguresc, cîstigãtor, de data asta, la Bruxelles, vizavi de „autonomia culturalã“. Si subliniez cã autonomia culturalã este numai o idee, o indicatie a Parlamentului European, nicidecum o obligatie legalã a Statului Român, autonom, unitar si independent). Depinde numai de valoroasele „balls“ ale politicienilor nostri sã-si vadã de treabã ori ba. Conferinta de la City Bank Bucuresti, Sala Jad, a avut multe puncte importante. În primul rînd, a fãcut ceea ce Ministerul de Justitie tot face de un an încoace: a adunat reprezentanti din politie, parchet, vãmi, asociatii ale magistratilor, gardã financiarã, minister, presã, ambasade (SUA, Anglia, Olanda), Phare, Alianta Civicã, ziaristi. Conferinta a constituit suportul pentru ca presdintele Bãsescu, proaspãt revenit de la Bruxelles, si ministrul Justitiei, Monica Macovei, sã lanseze anumite mesaje. Un prim mesaj, fondul de fapt, i-a apartinut presedintelui: „Nu-mi voi încheia mandatul spunînd: «M-au învins structurili!» a spus el, parafrazîndu-l sarcastic pe Emil Constantinescu. Tot presedintele Bãsescu a precizat cã, în acest moment, conform unui „martor international“, raportul BERD – Bancã Mondialã privind nivelul comisioanelor acordate de firme pentru contractele de la stat (a se citi spãgi), stãm mai bine în 2005 fatã de 2002: de 2,75% din veniturile realizate de firme la 0,7%, în conditiile în care media spãgilor, în UE, este de 0,5%. „Nivelul acesta nu perturbã consistenta mediului de afaceri. Sper ca la anul sã fim sub media UE“. Dacã e sã ne luãm dupã cifre, progresul e spectaculos. Dacã e sã ne luãm dupã ceea ce crede populatia, perceptia este doar cã lucrurile „s-au întins“ dintr-o guvernare într-alta. De aici nevoia ca populatia sã perceapã si ceea ce percep firmele: „E o asteptare extraordinarã a populatiei ca sã fie pedepsiti cei care au fraudat economia. Nu pot spune exact cine a fraudat, dar organismele statului trebuie sã avanseze fãrã manejamente în investigarea unor dosare suspecte de mare coruptie, pentru a da acel semnal cãtre populatie, cã se întîmplã ceva“. Cred cã nu e important nici faptul cã presedintele avea nevoie de minim 1-2 dosare de mare coruptie: „Sînt îmbunãtãtiri în sistem, acoperite de perceptia cã marii rechini sînt bine, se promoveazã în propria presã, sînt la TV. Dar mai e o sperantã pentru cei care cred cã, la sfîrsit de mandat, voi spune cã m-a învins sistemul. Voi corecta sistemul!“. Iar ministrul Justitiei a declarat ceva greu de digerat pentru magistrati în genere: anume cã magistratura este un sistem închis. Închis atît la auto-reglare, a spus Monica Macovei, cît si la eventualele critici. Ar trebui ca sistemul de filtrare sã fie mult mai drastic, a replicat Asociatia Magistratilor din România. Corect. Dar totul e chestiune de timp. Si de deschidere. România trebuie sã probeze cã înseamnã altceva pe harta luptei anti-coruptie. Mai ales dupã ce un om informat a lansat, ca „scenariu negru“, intrarea României si a Bulgariei în UE, urmate de activarea clauzei de salvgardare si „aruncarea“ noastrã afarã, motivul posibil fiind coruptia generalizatã. Nu conteazã, într-un astfel de scenariu, cum sîntem sau cum am fi; importante în acest cadril politic par sã fie interesele geo-strategice si imaginea noastrã. Si, dacã sîntem destepti, marketingul de tarã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending