Coruptia, un fenomen cunoscut si recunoscut

• dupã mai bine de 15 ani în care a fost dezbãtutã pînã la abstractizare, lupta împotriva coruptiei a primit o solutie prezidentialã • presedintele Bãsescu le-a cerut celor 22 milioane de români sã se solidarizeze în a nu mai da spagã timp de un an • prin diverse institutii nemtene, fenomenul este cunoscut si recunoscut • unii cred cã mesajul presedintelui va avea efect, altii cã nu •

„Este momentul ca România sã scape de eticheta de tarã coruptã“, a declarat, recent, presedintele Traian Bãsescu la Conferinta „Networking Europe“, Conventia Nationalã Bucuresti, organizatã de cãtre Delegatia Comisiei Europene din România. În ultimii ani, atitudinea fatã de coruptie a celor care au detinut frîiele Puterii nu a depãsit semnificativ stadiul declarativ, nuantele discursurilor politice, cu care alesii tãrii au iesit în fata populatiei, oscilînd de la îndemnuri energice, pînã la recunoasterea neputintei în fata acestui fenomen. Coruptia a devenit mai mult un termen abstract, iar lupta împotriva sa – un deziderat inclus în platformele program ale partidelor politice, prezentate în perioadele de campanie electoralã. Acum, presedintele Traian Bãsescu s-a reorientat cãtre baza piramidei. El a fãcut un apel cãtre cei 22 milioane de cetãteni ai României, cerîndu-le, timp de un an, „sã refuze sã mai dea la institutiile statului acea pãcãtoasã spagã care a devenit sport national“. A fost, în fapt, o recunoastere a neputintei de a lupta cu coruptia din institutiile statului, motiv pentru care le-a cerut românilor sã facã un prim gest de solidarizare împotriva spãgii: „Actul medical, serviciul vamesului, al profesorului, al oricãrui functionar public sînt garantate prin lege si trebuie sã fie prestate cãtre orice cetãtean. Din acest motiv, vã invit sã facem primul pas cãtre solidaritate în lupta contra coruptiei si sã cerem acestor functionari sã respecte legea“. Rãmîne de vãzut ce mutatii va produce discursul sãu în mentalitatea omului de rînd care a fost împins de nevoie sã „plãteascã“ pentru a-si rezolva problemele în relatiile cu institutiile statului. Dar, pasarea responsabilitãtii pe umerii populatiei poate fi interpretatã ca o recunoastere a incompetentei, ori a lipsei de preocupare a functionarilor din structurile care detin instrumentele necesare si care sînt plãtiti cu bani grei scosi din buzunarele contribuabililor.

Reprezentantii administratiei publice nu cred în efectele apelului prezidential Va avea efect îndemnul presedintelui Traian Bãsescu asupra nemtenilor? Redactorii ziarului „Monitorul de Neamt“ au încercat sã afle rãspunsul la aceastã întrebare de la cei aflati în fruntea administratiei publice locale, ca si de la sefii institutiilor descentralizate. Unul dintre cei intervievati, Gheorghe Stefan, primarul municipiului Piatra Neamt, crede în corectitudinea atitudinii adoptate de cãtre seful statului: „În opinia mea, la nivel national, coruptia s-a mai diminuat comparativ cu perioada în care PSD s-a aflat la guvernare. Mi se pare corectã pozitia presedintelui Traian Bãsescu, aceea de a apela la cetãteni în a nu participa la actul de coruptie, atunci cînd au de rezolvat o serie de probleme. Mi se pare normal ca, atunci cînd solicitãrile lor nu capãtã o rezolvare, sã apeleze la calea legalã“. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a sugerat cã demersul presedintelui Traian Bãsescu va avea efectul unui apel, populatia neavînd puterea de a schimba ceva. „Este bine sã se implice si cetãtenii în aceastã problemã, dar, pe de altã parte, deciziile avînd ca scop eradicarea coruptiei institutionale trebuiau luate cu mult timp în urmã, în toate institutiile în care se pot petrece asemenea lucruri. Sînt institutii în care se practicã atentiile, dar nu vreau sã dau exemple“, a subliniat prefectul Toader Mocanu. Mai transant a fost Dan Vasile Constantin, presedintele Consiliului Judetean Neamt: „Nu, nu se ajunge la o rezolvare a problemei coruptiei prin asemenea apeluri. Nu trebuie sã vinã presedintele României si sã ne spunã, ca la grãdinitã, ce trebuie sã facem. Eu cred cã am depãsit etapa asta. Este un obicei condamnabil atît cînd este vorba despre cei care dau atentii, cît si despre persoanele care pretind si le primesc“. Cel mai realist s-a dovedit a fi deputatul PSD Ioan Munteanu: „Eu nu cred cã acest fenomen poate fi stopat. Trãim în Balcani si va mai trece mult timp pînã cînd noi vom înceta sã mai dãm, iar ei nu vor mai lua“.

Capcane pentru politistii corupti Una dintre institutiile foarte des blamate pe motiv cã ar pretinde si primi spagã este Politia. Cert este cã orice persoanã care poate dispune mãsuri coercitive – precum amenzile contraventionale – este predispusã la a primi mitã. Din aceste motive, nu de putine ori, politistii au fost acuzati cã au primit bani sau alte bunuri în scopul de a „închide ochii la anumite fapte“. Noua conducere a Politiei Neamt a impus aplicarea unor mãsuri cu scopul diminuãrii fenomenului de coruptie „printre epoleti“ si din luna mai au fost introduse testele de integritate. Un tînãr agent de politie din Piatra Neamt a cãzut în plasã, el pretinzînd si primind suma de 300.000 de lei pentru a nu aplica o sanctiune contraventionalã unui presupus turbulent care, de fapt, era un politist sub acoperire. „Declaratia presedintelui Bãsescu referitoare la combaterea coruptiei mi se pare un îndemn pentru fiecare reprezentant al institutiilor statului de a-si face treaba. Cred cã ar trebui sã luptãm pe toate cãile pentru a diminua mãcar, dacã nu sã eradicãm, fenomenul de coruptie. Sînt constient cã acest lucru nu se poate întîmpla peste noapte si, de asemenea, de faptul cã pãdure fãrã uscãturi nu existã. Asa cã avem si noi problemele noastre. Totusi, cred cã Politia a fãcut deja primii pasi pe calea eliminãrii spãgii prin introducerea testelor de integritate. Aceste capcane vor continua si sper sã nu mai avem parte de surprize. De asemenea, mi-as dori ca populatia sã simtã cã s-a schimbat ceva în atitudinea politistului, pentru cã declar, încã o datã, cã voi fi intransigent cu angajatii necinstiti“, a precizat comisar sef Nistor Cãrbunaru, seful Politiei Neamt.

Coruptia din sistemul sanitar, între conditionarea actului medical si recunostinta pacientilor Reprezentantii structurilor teritoriale din reteaua Ministerului Sãnãtãtii nu neagã existenta coruptiei în rîndul personalului. O altã pãrere, situatã la polul opus, este cã eticheta de „corupt“ este o ofensã adusã corpului medico-sanitar. Cît despre mesajul presedintelui Traian Bãsescu, opinia este cã, în lupta împotriva coruptiei, ar trebui sã se porneascã de la vîrful, iar nu de la baza piramidei. „Chiar dacã nu ne plac si nu ne onoreazã acuzele de coruptie aduse corpului medical, nu putem nega faptul cã în sistemul sanitar ar exista coruptie. Numai cã ar fi bine sã se facã diferentã între aceia care conditioneazã actul medical si aceia fatã de care pacientii simt nevoia ca, într-un fel sau altul, sã îsi manifeste recunostinta pentru felul cum au fost tratati. Pe de altã parte, cred cã guvernantii trebuie sã fie constienti cã atît timp cît salarizarea din sistemul sanitar nu se va îmbunãtãti, la fel ca si conditiile de lucru, discutiile pe marginea ciubucului – luat de cãtre medici, asistenti si nu numai – sînt inutile. Apelul presedintelui Traian Bãsescu cãtre populatie trebuie luat în seamã de toatã lumea, numai cã lupta cu coruptia trebuie începutã de sus, de la cel mai înalt nivel, iar pentru ca lucrurile sã evolueze asa acum ne dorim, este nevoie de timp si de rãbdare“, a declarat dr. Stelian Ghitã, directorul general al Spitalului Judetean de Urgentã Neamt. La rîndul sãu, dr Iosif Köszeghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt, a subliniat: „Niciodatã nu am fost de acord cu conditionarea actului medical în sistemul sanitar, dar nu sînt de acord nici cu generalizarea acuzelor care ni se aduc. Gãsesc opinia cã toti medicii sînt corupti si cã niciunul nu îsi face datoria profesionalã pînã cînd nu primeste ciubucul de rigoare de la pacient nu este justã. Sã nu confundãm conditionarea actului medical cu recunostinta pacientilor, pentru cã sînt chestiuni total diferite. Consider cã aceastã atitudine defãimãtoare la adresa întregului corp medical nu este corectã, si nu pot sã fiu de acord cu faptul cã sîntem pusi într-o situatie atît de stînjenitoare fatã de pacienti“. Reporterii Monitorul au luat si opinia cîtorva cetãteni din Piatra Neamt, care au fost intervievati pe stradã. Opinia generalã este cã flagelul coruptiei este o realitate care nu poate fi negatã. Cel mai transant ni s-a pãrut Mihai Rosca, care a afirmat: „Bãsescu mizeazã în apelul sãu pe cetãtenii tãrii. dar cum sã nu dai o 100.000 de lei cînd vezi cã pe la diverse institutii esti tratat cu indiferentã dacã ceri o banalã adeverintã. Functionarul este tocmai atunci foarte ocupat, dã un telefon, trebuie sã facã o situatie urgentã cerutã de sef, mai primeste un telefon si tot asa. Lucrurile se schimbã automat si apare un zîmbet cînd strecori jenat un plic cu 100.000 de lei, pentru deranj, sau o pungã de cafea. Asta doar la cel mai mic nivel. Gînditi-vã ce înseamnã acest lucru în institutii de mai mare anvergurã. O sã scãpãm de coruptie atunci cînd ne vom schimba mentalitatea. Cînd se va petrece acest lucru nimeni nu stie“.