Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Coruptia: cum se spalã banii murdari (III)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacã tot ne mirãm noi, cîteodatã, cum un simplu ingineras, un croitor, contabil sau tipograf, în fine, cum un fost vecin de-al nostru de scarã, de apartament, dupã revolutiune, aproape din senin, a devenit mare om de afaceri, mare om politic, mare stãpîn pe o jumãtate, pe un sfert, pe un sfert de sfert sau sfert de sfert de judet, iatã, am ajuns la partea a III-a a demersului nostru gazetãresc privind coruptia. Am vorbit, în aceastã rubricã, despre coruptia albã, cenusie si neagrã si despre coruptia politicã, economicã si administrativã. Acum, vorbim despre implicarea crimei organizate si despre spãlarea banilor. Teoretic. Practic, au fãcut-o ei, barosanii de azi, pe care-i mai vezi doar pe la televizor, în masini, cu sau fãrã însotitori de la D.N.A. Nu, sã nu credeti cã aceastã ultimã frazã are un ton optimist. Ei îsi vãd de ale lor, noi cu timidele noatre analize. Oricum, Dumnezeu le vede pe toate!

Bãnci pirat si bãnci fantomã Nu mai departe decît acum zece ani, o lucrare de specialitate punea sub semnul întrebãrii activitatea unora din cele peste 1.700 de companii libaneze sau româno-libaneze al cãror capital total nu depãsea 10 milioane de dolari, dar care derulau în afaceri cîteva sute de milioane de dolari anual. Pe de altã parte, unele bãnci si firme din România, uneori chiar si persoane fizice au fost abordate de cetãteni nigerieni care, de regulã, se declarau a fi coactionari ai Corporatiei Nationale a Petrolului din Nigeria, oferind sume de ordinul a milioane de dolari, comision, în schimbul includerii unor sume cu mult mai mari în conturile deschise de bãnci românesti. În acelasi timp, o serie de cetãteni strãini, îndeosebi arabi, actionau pentru cumpãrarea unor firme înfiintate în România, care nu mai puteau fi mentinute de vechii proprietari. Se speculau atunci, normal, necesitãtile de capital ale economiei noastre în tranzitie. Asa cum si-au dovedit si în alte cazuri eficienta, s-au folosit „bãncile pirat“ care efectuau operatiuni, de regulã, în „paradisuri fiscale“, doar pentru firmele paravan ale traficantilor, precum si a „bãncilor fantomã“. Pentru a vã da un exemplu de bancã fantomã, nominalizãm „Banca pentru dezvoltarea constructiilor“ din Poznan care, în realitate, era o simplã cãsutã postalã, care a introdus în Germania 145 milioane dolari proveniti din Hong Kong, dupã care si-a încetat, cam brusc, existenta.

Cum se spalã banii în România Cu toate cã nu se aflã chiar pe primul loc printre mecanismele de spãlare a banilor murdari (proveniti din activitãti ilicite de crimã organizatã), cea mai interesantã si paradoxalã metodã este aceasta, pe care noi o numerotãm cu: 1. Simularea unor activitãti editoriale, respectiv tipãrirea unor cãrti într-un numãr mic de exemplare si înregistrarea unor tiraje de masã si a unor preturi mari. Astfel, aceste „best sellers-uri“ pot transforma o bunã parte din banii murdari ai unor afaceristi verosi, în bani curati si parfumati, de un alb strãlucitor. Desigur, totul se ascunde sub masca unor generoase sponsorizãri. Acelasi procedeu este folosit si în productia de filme, numai cã, în România, productia aceasta a scãzut de-a dreptul dramatic. Oricum, existã productie de televiziune, unde rating-urile pot fi si ele…, cum sã o spunem?, mai mult sau mai putin… reale, în fine, repetãm, este un procedeu verificat de spãlare a banilor proveniti din crima organizatã, adicã droguri, trafic de carne vie, de armament, furturi de masi de lux etc. 2. O practicã larg folositã la noi este legalizarea de cãtre stat a sumelor respective, prin intermediul micilor magazine. Vorbim despre sumele de bani murdari. Sînt si în Neamt asemenea mici magazine? Este doar o întrebare, dupã care continuãm: astfel, grupãrile de crimã organizatã achizitioneazã bunuri de larg consum la preturi foarte mici, apoi le revînd la preturi modice, indicînd, însã, în actele contabile, un pret mult mai mare si înregistrînd veniturile corespunzãtoare din care statul îsi retine impozitul, restul fiind profit net de bani „legali“. Toatã lumea este multumitã. Fãrã supãrare, o sã explicitãm cã eu, de exemplu, am fãcut rost de o sacosã de bani murdari, din droguri, pe care vreau sã-i pun în circuit. Asa cã renunt la o parte din ei prin aceastã metodã si devin negustor cinstit. E simplu, nu? 3. O altã formulã folositã este spãlarea banilor cu coruptia, profitîndu-se de posibilitatea pe care o au demnitarii de a contracta împrumuturi fãrã dobîndã, rambursabile pe termen lung, acestea fiind plasate la anumite bãnci care asigurã deponentului dobînzi cu mult mai mari, legalizînd, pe de o parte, banii respectivi si, în acelasi timp, îmbogãtindu-l pe functionarul corupt. Exemplu celebru: Bancorex. În general, aceste profituri sînt reciclate în strãinãtate si aduse sub formã de investitii strãine. Nu este o noutate faptul cã România se aflã în vizorul specialistilor în „spãlarea“ banilor, îndeosebi ca urmarea a deschiderii pietei în conditiile inexistentei unui cadru eficient pentru prevenirea folosirii, în scopuri ilicite, a facilitãtilor oferite pentru atragerea capitalului strãin. Asa se explicã si utilizarea, cu predilectie, de cãtre grupuri specializate, a unor domenii ce asigurã o circulatie rapidã si conditii de eludare a controlului pe circuitul acestora, cum ar fi cazinourile, casele de schimb valutar, filialele unor bãnci si companii de asigurare special înfiintate. Pe acesti escroci, din pãcate, îi gãsim peste tot. Cu costum, cravatã si oferte speciale, jucînd jocul finantatorilor lor din umbrã. Contra jetoanelor pentru joc, se primesc cecuri neandorsate în conturile unor întreprinderi în dificultate financiarã; jetoanele, la rîndul lor, sînt predate, fãrã a fi întrebuintate la joc, contra unui cec sau a banilor lichizi care sînt declarati drept cîstig. Alte modalitãti de reciclare a banilor în cazinouri sînt introducerea de sume ilicite declarate, ulterior, „pierdute în joc“ de cãtre client, sau utilizarea unui lant de cazinouri, aflate în administratia aceleiasi grupãri între care se efectueazã „locatii de mãsurã de joc“, la tarife extrem de ridicate, sumele fiind introduse, apoi, în conturi unde fiscul si justitia au acces dificil. Acum ne întrebãm si noi: cum oare, Neamtul, un judet de-a dreptul turistic, poate exista fãrã cazinouri? Jocurile de noroc ar putea fi – nu-i asa? – norocul nostru. Pe cai!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending