Copilãrie furatã de pãrinti

• peste 210 cazuri de copii maltratati au fost înregistrate în acest an • în 70% din cazuri, copiii au fost victimile abuzurilor fizice: bãtãi, pedepse corporale

La Directia Generalã de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Neamt au fost înregistrate, de la începutul anului si pînã în prezent, aproximativ 210 cazuri de copii maltratati. În circa 70% din cazurile semnalate, copiii au fost victimele abuzurilor fizice – bãtãi, pedepse corporale – comise asupra lor mai ales de pãrinti. Pentru a depãsi efectele „corectiilor“ dure care le-au fost administrate, copiii bãtuti au avut nevoie de consiliere psihologicã, iar cîtiva dintre ei de mai mult de zece zile de îngrijiri medicale. Bãtaia, la români, continuã sã fie „ruptã din rai“. Un studiu recent realizat în tara noastrã cu sprijinul UNICEF aratã cã pedepsele fizice aplicate de români copiilor lor sînt frecvente la toate categoriile de vîrstã, fiind considerate mãsuri disciplinare. Studiul mai aratã cã certurile între pãrinti sînt mai frecvente în mediul rural decît în cel urban, motivele fiind banii, consumul de alcool, copilul, rudele. Stresul si insecuritatea economicã a pãrintilor se rãsfrîng si ele asupra copiilor. „Am avut cazuri de copii bãtuti de pãrintii care au avut probleme la serviciu. Pãrintele nu a avut abilitatea de a rezolva o stare conflictualã la serviciu si a transferat-o asupra celui aflat în pozitia de ascultãtor – sotie, copil. De multe ori, chiar, atunci «se trezeste» la el abilitatea parentalã, dorinta de a face educatie! Si dacã acestei stãri i se asociazã un pahar, douã în plus, apare conflictul. Copilul nu mai este atentionat pentru ceea ce a fãcut atunci, ci pentru tot ce îsi aduce aminte pãrintele cã a fãcut copilul de-a lungul timpului. Dar cînd copilul este pedepsit pentru ceva, pedeapsa – bãtaia, palma, bãtul – nu rezolvã problema, pentru cã atentia copilului este distrasã de la greseala pe care a fãcut-o si este îndreptatã cãtre pericolul pe care îl reprezintã agresiunea, indiferent de forma ei“, a declarat profesor Eugen Simion de la Serviciul pentru Copilul Maltratat, din cadrul Directiei Generale de Asistentã Socialã si Protectia Copilului. Violenta are efecte nu numai pe termen scurt, ci se pot prelungi în timp, afectînd individul de-a lungul perioadei adulte. În literatura de specialitate, principalele simptome asociate diverselor forme de abuz sînt: amintiri obsesive, anxietate generalizatã, depresie, tulburãri ale somnului, comportament de evitare, negare, agresivitate. Prin transformarea frustrãrilor în agresivitate, copiii victime ale violentei pot deveni, la rîndul lor, pãrinti violenti, contribuind astfel la continuarea lantului violentei.