Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Copiii ucisi, pãrintii îsi plîng suferinta

Știre publicată în urmă cu

în data de

• astãzi se împlinesc 10 ani de la atentatele teroriste de la Madrid, unde au cãzut victime doi tineri din Sãbãoani • uitarea autoritãtilor s-a asternut peste mormintele lui Alois Mãrtinas si Nicoletei Diac • pãrintilor le-au rãmas doar suferinta si lacrimile disperãrii •

Familiile Diac si Mãrtinis din Sãbãoani, plîng încã dupã copiii lor, Nicoleta si Alois, morti în atentatele din 11 martie 2004, din gara Atocha, de la Madrid. Carolina Mãrtinas ne-a întîmpinat în pragul casei uimitã cã si-a mai adus aminte cineva de Alois, în afarã de familia care are grijã în fiecare an sã plãteascã slujbe si sã dea de pomanã. Cu durere în glas, femeia spune cã ajutor cu ceva bani ar fi fost doar atunci la înmormîntare, la care s-au adãugat banii primiti de la Culitã Tãrâtã, în rest doar nepãsare. „Cu omul meu am mers în Spania unde am asistat la dezvelirea unui monument în memoria celor morti pe 11 martie 2004 si am primit o medalie din partea statului spaniol. Acestea au fost singurele reparatii morale. S-au mai primit cîtiva bãnuti la înmormîntare, la care s-au adãugat cele 10 milioane de lei de la domnul Culitã Tãrâtã, în rest doar strîngeri de mînã si compasiune. Pentru noi durerea pierderii lui Alois nu are pret, si cît vom trãi nu va fi niciodatã uitat. Îmi plînge inima cînd îmi «cad» ochii pe tabloul lui. Rudele mi-au spus sã îl scot de pe perete, dar ce mamã as putea fi eu dacã as face asa ceva? Bine mãcar cã mi-au venit copii din strãinãtate de tot, s-au stricat lucrurile si pe acolo. Mi-a mai rãmas o fatã în Italia, restul s-au întors în sat. Am mare ajutor din partea lor, dar parcã tot îmi lipseste Alois. Dacã stiam ce se va întîmpla îl legam si nu-i dãdeam drumul sã plece în Spania. Asa i-a fost soarta, asa a vrut Bunul Dumnezeu. În fiecare an facem slujbe de pomenire si dãm de pomanã. Autoritãtile au uitat de tragedie. Sotul meu se chinuie acum sã-si facã actele pentru pensie de boalã, pentru cã are doar 61 de ani si nu are vechime completã în muncã, are doar 25 de ani lucrati. Am «reusit» sã mã si îmbolnãvesc si eu, si el. Am rãmas sã ne plîngem mortul, în fiecare an, în fiecare clipã cînd îi vedem poza pe perete“, a spus, cu lacrimi în ochi, Carolina Mãrtinas.

„Oficialitãtilor nu le pasã, se luptã pentru un ciolan gol“

Tot cu amintirile i-am gãsit si pe pãrintii Nicoletei Diac, care cu ochii în lacrimi asteptau slujba de pomenire ce urma sã aibã loc în acea zi. Capul familiei, Carol, îsi gãsise de lucru în curte, zorit sã termine curãtenia de primãvarã, iar sotia pregãtea pomenile pentru a fi împãrtite dupã slujba de la bisericã. „Am vãzut si noi monumentul martirilor din Spania si am primit si noi medalia pentru Nicoleta, acum cinci ani. Nu s-au interesat prea multi de atunci, mai veniti dumneavoastrã de la ziar si ne întrebati ce mai facem. Oficialitãtilor nu le pasã, se luptã pe un ciolan gol, care nu mai are nici mãcar o bucãticã de zgîrci. Am iesit la pensie cu 700 de lei pe lunã, sotia mea nu are deloc pensie, a stat acasã si a crescut cei opt copii. Slavã Domnului cã s-au întors aproape toti acasã. Doar un bãiat, care e necãsãtorit, a plecat în Belgia sã-si gãseascã de muncã. În Spania si Italia nu mai e rost. Aici nimeni nu ne-a cãutat sã ne mai acorde vreun ajutor, desi promisiuni tot au fost. În afara unui ajutor de 10 milioane de lei oferite cu mãrinimie de Culitã Tãrîtã, si de o sumã micã la înmormîntare, nu am mai primit absolut nici un ban. Au fost promisiuni doar atunci cînd fetita noastrã de 27 de ani era întinsã în sicriu. Am rãmas cu un mare gol în sufletele noastre. Am încercat sã depãsim aceastã loviturã datã de soartã, însã mereu ne aducem aminte. Noroc cã mai avem ceilalti copii“, ni s-a destãinuit cu vocea gîtuitã de emotie Carol Diac. Autoritãtile îi pomenesc cum pot pe cei ucisi la Atocha. „Au fost ajutati de copiii plecati prin lume. Asa au rãzbit. Sînt oameni gospodari. Îi pomenim si noi, în fiecare an, în biserici, ca eroi ai satului“, a declarat Valeria Dascãlu, primarul comunei.

16 români ucisi în explozii

Nicoleta, de 27 de ani si Alois, de 26 de ani, au fost ucisi în urma atentatelor Al-Qaeda din 11 martie 2004. Teroristii au plantat bombe în garniturile de tren în care se aflau spanioli si imigranti care mergeau la muncã. Nicoleta ajunsese în Spania în 2000, gãsindu-si cu greu un loc de muncã în mãsurã sã-i asigure un venit decent, fiind angajatã ca menajerã la o familie înstãritã din Madrid. Alois a terminat liceul din Sãbãoani, apoi si-a cãutat un loc de muncã mai aproape de casã. Cum nu a gãsit, a împrumutat 1.500 de dolari si a ales calea strãinãtãtii în 2001, împreunã cu prietena lui. Au gãsit de lucru la Madrid, Alois în domeniul constructiilor, iar prietena lui ca menajerã. În acea zi, 16 români au murit dupã ce teroristii au aruncat în aer trenurile din Madrid, bilantul total al mortilor fiind de 192 de persoane.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending