Contactează-ne

Actualitate

Concursul naţional Milord şi-a desemnat premianţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ marele premiu a fost atribuit lui Robert Voitchevici, de la Şcoala de Arte Ion Irimescu Suceava ■ la Secţiunea grafică, locul întîi i-a revenit lui Costin Corfu, de la Şcoala Populară de Artă - Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ ■

În cadrul vernisajului expoziţiei prilejuit de Consursul naţional de arte plastice Nicolae Milord, ediţia a treia, au fost stabiliţi cei nouă premianţi. Manifestarea a avut loc miercuri, 27 martie, la galeria Era, din cadrul Hotel Central Plazza şi s-a desfăşurat pe două secţiuni – pictură şi grafică. Ca şi la precedentele două ediţii, participarea a fost numeroasă, pe adresa organizatorului, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, sosind lucrări de la mai toate şcolile populare de artă din ţară. Juriul a fost compus din Emil Nicolae (preşedinte), Ştefan Potop (preşedintele filialei Neamţ a Uniunii Artiştilor Plastici), Ciprian Istrate, (artist plastic, preşedinte Asociaţia Culturală Era), Dumitru Bostan (artist plastic) şi Carmen Elena Nastasă (manager al Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare), iar în urma deliberărilor au fost anunţaţi laureaţii. La Secţiunea pictură, premiul I a fost acordat Victoriţei Dinu, de la Şcoala de Arte – Centrul Cultural Dunărea de Jos Galaţi, pentru lucrea Artă mixtă, premiul II Lăcrămioara Nechita, de la Şcoala Populară de Artă Piatra Neamţ – Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ), cu lucrarea Lan de lavandă, iar premiul III Oana Otilia Bouroş, de la Şcoala Populară de Artă Focşani – Centrul Cultural Vrancea, cu lucrarea Natură moartă cu flori. O menţinune a obţinut Iuliana Buceag, de la Şcoala Populară de Artă Titel Popovici Iaşi, cu Natură statică. La Secţiunea grafică, locul întîi i-a revenit lui Costin Corfu, de la Şcoala Populară de Artă – Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, cu lucrarea Iluzii, locul II lui Sergiu Alexandru Micu, de la Şcoala de Arte Octav Enigărescu Tîrgovişte, Dîmboviţa, cu Gînduri, locul III Melaniei Radu, de la Şcoala de Arte Ploieşti – Centrul Judeţean de Cultură Prahova, cu lucrarea Eroii, iar cu o menţiune a fost răsplătită Anamaria Nagy, de la Şcoala de Arte Tudor Jarda Cluj Napoca, cu Identităţi paralele. Marele premiul al concursului i-a fost atribuit lui Robert Voitchevici, de la Şcoala de Arte Ion Irimescu Suceava, pentru lucrarea Peisaj de iarnă. Laureaţii primelor două ediţii au fost Sara Voaideş (Şcoala de Arte Tîrgu Mureş), în 2017 şi Dănuţ Aconstantinesei (Şcoala de Arte Botoşani), anul trecut. Concursului naţional de arte plastice Nicolae Milord a fost inaugurat acum doi ani, avînd ca scop promovarea şi afirmarea creaţiilor elevilor şcolilor de arte din ţară, o mai bună cunoaştere a creaţiei pictorului pietrean Nicolae Milord şi omagierea operei şi personalităţii artistice a acestuia. Artistul s-a născut la 11 noiembrie 1909, la Piatra Neamţ, loc în care şaptezeci şi nouă de ani mai tîrziu avea să treacă în eternitate. A absolvit Liceul Petru Rareş, după care Academia de Arte Frumoase din Iaşi, avîndu-l coleg pe Corneliu Baba, iar ca maeştri la catedră pe Jean Leon Cosmovici, Gheorghe Popovici, Octav Băncilă şi Ştefan Dimitrescu. A fost discipol al lui Aurel Băeşu. Anului debutului pe simeze a fost 1937, la o expoziţie colectivă. Tot în 1937 are şi o primă „personală“ la Piatra Neamţ, fapt pe care îl va mai repeta în 1967, 1970 şi 1980. Trecînd prin perioade tulburi, războiul mondial şi comunismul, Milord a avut parte numai de expuneri în ţară, Bacău, Iaşi, Botoşani, Bucureşti fiind oraşele unde creaţiile sale au putut fi văzute cu predilecţie. În 1957 a primit Premiul pentru pictură a regiunii Bacău, decorat cu Medalia a XXV-a Aniversare a Eliberării Patriei, iar timp de 15 ani a condus Cenaclul de artă plastică din Piatra Neamţ. Lucrările sale se găsesc în numeroase colecţii muzeale şi particulare. Conform lui Mihai Parfeni, Nicolae Milord avea în casă o mică expoziţie, cu artişti precum Camil Ressu sau Adam Bălţatu. Avea o afinitate deosebită pentru muzică, fiind pasionat şi de medicină. „Mă interesează viaţa oamenilor, iar a cunoaşte corpul omului, sub diferite aspecte, nu e un fapt străin de munca pictorului“, susţinea artistul nemţean. „Florile lui Nicolae Milord trăiesc ca la Luchian, cu prospeţime şi farmec, petalele lor vibrează încărcate de inefabil, de o lumină dulce, nostalgică. Petuniile şi crizantemele lui sunt încărcate de fiorul grădinilor nemţene, păstrează în ele ca pe un omagiu discret duioşia mîinilor gospodinelor oraşului care dau tocmai acea strălucire armonioasă edilitară Perlei Moldovei“. (Alecu Ivan Ghila în România Liberă, 1971). Pe lîngă nevoia pe care o simţea de a reda, prin creaţiile sale, frumuseţile care-l înconjurau, Milord a urmărit mereu un ţel, acela de a spori cît mai mult posibil numărul celor care să se bucure de arta picturii.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Despre relativitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (26 martie 1934 – 18 martie 2000), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice, care au fost publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronică de o mare actualitate şi după aproape un sfert de veac. „Pisălogul“, cu ironia ce-l caracteriza, satiriza, deopotrivă, înşelătoria politicianistă a aleşilor neamului, lenea cronică a concetăţenilor noştri, „învîrteala“ fiecărui individ ce dorea să se strecoare prin hăţişurile vieţii. Nu scapă ironiei cronicarului nimic din ce este omenesc: lipsa de cuvînt, minciuna ca mod de a te salva din orice situaţie inconfortabilă, necinstea ridicată la rang de regulă de viaţă, ipocrizia, linguşeala, lăcomia, etc.

Săptămîna trecută mi-am dat demisia şi nu m i s-a aprobat. Ce să fac? Oare să încerc să fiu autocritic şi să le spun că nu am „origine sănătoasă“? Nu ţine. Nu mai sînt timpurile cînd pentru aşa ceva puteai fi trimis într-o „staţiune“ în Bărăgan (că noi n-avem Siberie), iar sensul expresei s-a pierdut în negura vremilor. Oare să le spun că sînt bolnav, cînd în realitate am sănătate de fier ruginit? Cum adicătelea? Eu, gazetar, să mint? Unde aţi mai auzit una ca asta? Ce-ar fi să le zic că nu mă pricep la gazetărie? Păcatele mele! S-ar putea să fiu crezut şi, în consecinţă, să fiu transferat la o altă publicaţie romaşcană (ştiţi d-voastră la care). Ce să fac?

Întrucît am ajuns la concluzia că n-am încotro, aprob demisia să nu mi se aprobe şi-mi voi continua activitatea. Astăzi voi vorbi despre relativitate şi spun că, odată, Enstein, autorul renumitei teorii în discuţie, i-a scis lui Charlie Chaplin că-l felicită întrucît toată lumea îl apreciază şi toată lumea îl înţelege, la care faimosul comic i-a răspuns, tot în scris, că-l felicită şi el, pentru că toată lumea îl apreciază şi nimeni nu-l înţelege. E şi normal: chestia e complicată, domnule. Dumneavoastră aţi putea înţelege, de pildă, cum se face de se aduc atîtea prejudicii ţării? Ca să puteţi înţelege, trebuie să stiţi ceva despre relativitate, iar băiatul să vă pună în temă.

Prin urmare, nu vă vine să credeţi dar lucrurile care stau pe loc se mişcă. Nu-i nici un paradox. Ele par a sta pe loc, aşa cum unii oameni par a fi cinstiţi şi bine intenţionaţi. Cuvîntul „relativitate“ vine de la „relativ“, o vorbă care, printre altele, mai înseamnă un fel de două feluri. Bunăoară, cineva întreabă dacă găsiţi bună ideea introducerii taxei pe valoarea adăugată. Dacă veţi da un răspuns relativ, mulţi vor înţelege ce gîndiţi, pentru că mulţi sînt de aceeaşi părere, că aşa-i lumea veşnic nemulţumită, cu toate că o duce relativ bine, întrucît preţurile la alimente sînt relativ suportabile, iar omul se scoală de la masă, relativ sătul.

Pînă să apară teoria lui Einstein, parcă nu era chiar aşa, domnule! Pîinea era pîine, vorba era vorbă. Hoţul era hoţ şi negustorul la fel. Cînd stăteai, stăteai, cînd lucrai, lucrai. Acum sînt cazuri că unii muncitori trebuie să stea la fabrică opt ore pe zi. Şi stau, dar nu stau, ci respiră, joacă şeptic, se tînguiesc unii altora, că nu-i una, nu-i alta. Deci un stat absolut nu există, din cauza teoriei mai sus pomenită. Eu, bunăoară, nu sînt de acord cu ce se spune, cum că se bate pasul pe loc. Nu-i adevărat: mergem. În ce sens? În sensul de rotaţie al Pămîntului, de la apus spre răsărit. Alte amănunte nu am. Nu am pentru că totul e relativ. Pacea e relativă, greutăţile (de cîntar) sînt relative. Un singur lucru este clar şi sigur: benzina sigur o să se mai scumpească, dar nemulţumirea genereală n-o să mai fie relativă. Eu aşa cred.

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu Nazarie

Citește știrea

Actualitate

Punct final într-un dosar de fraudă cu fonduri europene

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un afacerist şi un inspector în construcţii au fost condamnaţi la cîte 2 ani de închisoare, cu suspendare

Magistraţii Curţii de Apel Bacău au pus punct într-un dosar cu acuze de fraudă cu fonduri europene. Instanţa de fond, Tribunalul Neamţ, i-a condamnat la pedepse cu suspendare pe un afacerist şi un funcţionar. Bogdan Andrei Ungureanu, în calitate de reprezentant al SC Lilfarm, a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Prima instanţă a aplicat 2 ani de închisoare cu suspendare. Inculpatul trebuia să presteze şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Al doilea inculpat, Viorel Zabavschi, funcţionar la Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a fost acuzat de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Acesta avea aceeaşi pedeapsă şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Şi agentul economic Lilfarm a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

Firma a primit o amendă de 180 de zile de închisoare, o zi de detenţie fiind cuantificata la 200 de lei. Atît agentul economic, cît şi cei doi inculpaţi au contestat sentinţa şi s-au judecat, din nou, la Curtea de Apel. La finele deliberărilor, acţiunea firmei şi a lui Ungureanu a fost respinsă ca nefondată. Funcţionarul a avut noroc şi pedeapsa i s-a redus la jumătate. Procurorii DNA au arătat că în perioada 2014 – 2015, Ungureanu a depus cu rea- credinţă la Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (la OJFIR) Neamţ documente cu un conţinut nereal, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani pentru „Construire minicentru SPA şi teren de tenis în Vînatori Neamt“.

Unul dintre documentele depuse la OJFIR ar fi fost furnizat de Zabavschi, care a întocmit şi semnat un proces verbal în conţinutul căruia a menţionat în mod nereal că a efectuat o inspecţie la obiectivul prevăzut în proiect. În baza înscrisurilor false, Lilfarm ar fi încasat pe nedrept 133.481 lei, reprezentînd contravaloarea cheltuielilor aferente primei tranşe. AFIR nu s-a constituit parte civilă deoarece debitul a fost recuperat integral.

Citește știrea

Actualitate

La Definitivat, unul a picat deşi era admis

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după contestaţii, numărul celor promovaţi a ajuns la 90 ■ au fost depuse 30 de contestaţii ■ un singur candidat a obţinut notă mai mică decît cea iniţială, din admis trezindu-se că e picat ■

În cursul zilei de miercuri, 28 iulie 2021, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat rezultatele finale la examenului de Definitivat, judeţul Neamţ a obţinut rezultate mai bune, procentul de promovabilitate ajungînd la 72. „Au fost publicare rezultatele finale ale examenului de definitivare în învăţămînt.

Dacă înainte de etapa de contestaţii am avut declaraţi 85 de candidaţi admişi, după corectarea lucrărilor contestate numărul promovaţilor a ajuns la 90. Aceste modificări ridică procentul de promovabilitae la 72%, adică cu 4% mai mare decît înainte de etapa contestaţiilor, în judeţul Neamţ fiind depuse 30 de contestaţii. S-au modificat şase note, iar una a fost mai mică decît cea iniţială, candidatul fiind picat“, a precizat Dana Păiuş, inspector şcolar general adjunct al ISJ Neamţ, preşedinta Comisiie de susţinere a definitivatului.

Trebuie precizat că pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obţină la examenul de definitivare în învăţămînt minim media 8, calculată ca medie ponderată a notelor obţinute la toate probele de examen (scrisă, nota la inspecţia 1, nota la inspecţia 2, nota la portofoliu. Nota la proba scrisă a avut, însă, o pondere de 70% în calculul mediei finale care trebuie să fie, aşa cum am spus minim 8 pentru ca un candidat să promoveze examenul de definitivat. La proba scrisă din această sesiune au fost prezenţi, 131 de candidaţi, dintre care şase s-au retras din motive personale.

Nici un candidat nu a fost eliminat pentru fraudă. Astfel, din totalul celor 125 de candidaţi cu lucrări evaluate, 70 au obţinut note situate în segmentul 8-10. Patru candidaţi: au luat 10 curat, iar 9 candidaţi au primit note între 9,50 şi 9, 99. Cele patru cadre didactice, care au luat media 10 sunt: Toma Andreea Mihaela, profesor de educaţie plastică la Şcoala Celibidache Roman, avînd ore în completare e la Liceul Vasile Sav şi la Şcoala Trifeşti, Adriana Elena Pal, profesor de chimie la Colegiul Petru Poni Roman, Ştefania Ciocan Palade – educatoare la Liceul Roznov şi Ioana Mădălina Zăbavă, învăţătoare la Colegiul Spiru Haret Piatra Neamţ.

Medii între 9,50 şi 9,99 au obţinut: Radu Surujiu de la Liceul Victor Brauner ( 9,68), Florina Burulea – educatoare Şcoala Rediu (9,61), Larisa Ştefana Nicuţă, Centru Educaţie Incluzivă Piatra Neamţ (9,54), Maria Vasilica Patrichi – Centru de Educaţie Incluzivă Roman (9,54), Ana Maria Varvara – educatoare Şcoala Săvineşti (9,68), Elena Văideanu – educatoare Şcoala Elena Cuza Piatra Neamţ (9,72), Larisa Ştefana Nicuţă – Centru Educaţie Incluzivă Roman (9,54) şi Bogdan Emilian Balaşcă – Liceul Sfîntul Francisc de Assisi Roman( 9,65). Toate cadrele didactice promovate dobîndesc dreptul de practică în învăţămîntul preuniversitar. Conform legii, profesorii pot susţine definitivat de trei ori, iar a patra oară este numai contra cost.

Citește știrea

Trending