Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Concesionarea, o solutie pentru a stopa degradarea monumentelor istorice

Știre publicată în urmă cu

în data de

• rãmîne de vãzut cîti amatori se vor arãta interesati de a investi într-o astfel de afacere

Guvernul pregãteste o ordonantã de urgentã privind concesionarea monumentelor istorice, prin trecerea lor în administrare si folosintã privatã pe o perioadã determinatã. Potrivit proiectului, operatori privati sau nonguvernamentali ar urma sã preia anumite edificii pe o perioadã de maximum 49 de ani, cu obligatia de a le consolida, punîndu-le în evidentã valoarea culturalã si istoricã si folosindu-le ca surse de venituri din turism sau din alte activitãti, în functie de profilul monumentului sau zonei respective. „Este o idee mai veche, încã din vremea cînd la conducerea Ministerului Culturii era Ion Caramitru. Sînt foarte multe cazuri, mai ales în mediul rural, unde bugetele locale nu permit lucrãri de anvergurã privind reabilitarea monumentelor. Concesionarea lor ar fi o solutie. Deci este o idee bunã, si, mai ales, europeanã, pentru cã în Europa sînt foarte multe castele, hanuri si alte obiective istorice care au fost fie concesionate, fie vîndute unor proprietari care pot sã le întretinã. Fireste, nu vor fi concesionate bisericile sau mãnãstirile catalogate drept obiective de patrimoniu, ci doar acele monumente istorice care se preteazã la asa ceva, hanurile, de exemplu. Doar persoanele interesate sã concesioneze un monument nu fac efortul financiar de dragul artei, ci ca sã obtinã profit. Avem cîteva monumente istorice care ar putea fi concesionate, cum ar fi Hanul de la Serbesti sau Casa Semaca din Piatra Neamt“, a afirmat Adrian Alui Gheorghe, directorul Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural Neamt. Hanul de la Serbesti, din care nu au mai rãmas decît niste pereti de piatrã nefasonatã, a fost zidit în timpul domniei lui Vasile Lupu, care ar fi stabilit aici loc de popas pentru cãrutele negustorilor si pentru olãcari. Vechiul drum se oprea în fata hanului cu intrare monumentalã si porti grele, ghintuite. În dreapta, trei încãperi ocupau mai mult de jumãtate din latura de rãsãrit, iar în stînga, pe aceeasi lungime, erau alte douã camere si intrarea boltitã a unui beci, rãmînînd astfel spre nord – de o parte si de cealaltã a zonei centrale – spatiul necesar pentru adãpostirea cailor. Acoperisul a ars în timpul primului rãzboi mondial, fiind refãcut dupã aceea. Hanul a functionat pînã la începutul anilor 50, cînd a fost abandonat si lãsat sã se ruineze, toate încercãrile de restaurare de pînã acum esuînd din lipsã de fonduri. Casa Albu-Semaca, o clãdire cu etaj, ziditã pe la jumãtatea veacului XIX, este situatã pe strada Stefan cel Mare, în fata Parcului Cozla. Ea se individualizeazã în ansamblul constructiilor din jur prin orientarea si arhitectura sa. Parterul corpului principal are înfãtisarea unui portic pe ale cãrui coloane se sprijinã prispa (în stil românesc) a etajului. Sub acest aspect, casa Albu-Semaca poate fi consideratã ca un exemplu tipic de conciliere arhitecturalã a noilor tendinte urbanizant-moderne cu traditia vechilor constructii în lemn. Ulterior, constructia a fost amenajatã ca internat pentru elevi si mai apoi ca un complex de ateliere pentru practica scolarã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending