Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

COMPROMIS SI COMPROMITERE

Știre publicată în urmă cu

în data de

(numirea procurorilor-sefi)

1. Compromis: modalitate de rezolvare a unor tensiuni si conflicte, de realizare a consensului, în conditii de diversitate de interese si/sau puncte de vedere, caracterizatã prin faptul cã solutia adoptatã este rezultatul unor cedãri reciproce, minimizîndu-se astfel conflictul si promovînd cooperarea. În acest fel, se evitã situatiile conflictuale, latente sau manifeste, crescînd stabilitatea sistemului prin realizarea unui anumit echilibru între pãrti. 2. Existã, însã, si situatii cînd compromisul are mai degrabã consecinte negative: a). cînd solutia adoptatã creazã un sistem instabil în perspectivã, care duce la agravarea tensiunilor si conflictelor; b). cînd forteazã o parte sã accepte o solutie care, structural, o dezavantajeazã si c). cînd solutia la problemã este determinatã prin jocul si compromisul dintre interesele secundare, particulare, în locul considerãrii interesului general. Aceste cazuri, negative, de compromis sînt desemnate prin termenul de compromis de principii, pentru cã nu sînt respectate principiile fundamentale care garanteazã corectitudinea solutiei. În acest caz, compromisul compromite, discrediteazã, dezonoreazã. Ne temem cã, vai, ne aflãm în aceastã din urmã situatie… 3. Sã recapitulãm, deci: la Parchetul General, Directia Nationalã Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã (DIICOT), trebuie sã fie numiti noi sefi si noi adjuncti ai acestora, iar Comisia Europeanã ne cere, în mod repetat, ca selectia candidatilor la aceste importante functii sã fie transparentã si sã aibã în vedere expertiza, integritatea si performanta obtinutã în activitatea desfãsuratã pînã în prezent. Cu alte cuvinte, fiecare candidat sã aibã un CV, un background, sã stie carte, sã aibã „în spate“ o activitate cît de cît compatibilã cu aceea desfãsuratã în ultimul timp în Parchet deoarece, altfel, noul-numitul devine vulnerabil în fata subordonatilor si, mai ales, în fata celor ce fac presiuni pentru o solutie sau alta. 4. Deci, nu procedurã de dragul procedurii, ci concurs public, cum a fãcut, în 2005, ministrul justitiei Monica Macovei, care a anuntat, prin presã, examenul si a fãcut comisie de selectie în care a cooptat si un psiholog. Lipsa concursului înseamnã sã nu cauti omul potrivit la locul potrivit, ci sã te bazezi pe aranjamente obscure, de culise, pe pile. În lumea civilizatã, în care vrem sã accedem (unii pretind cã ne aflãm, deja, acolo), toate functiile publice de conducere sînt ocupate prin concurs, bazat pe CV. Or, la noi, alegrea candidatilor se face pe baza cunostintelor si relatiilor. Este omeneste sã ne bazãm pe cunostinte, dar, aceastã „procedurã“ este contraperformantã, contraproductivã. 5. În cazul sefilor Parchetelor, cu atît mai mult este nevoie de concurs, deoarece cel ales prin concurs se raporteazã altfel la autoritatea de deasupra lui, îsi stie valoarea si nu se lasã intimidat. Lipsa concursului, tîrgul politic de azi, poate legitima tîrguri politice viitoare, foarte pãgubitoare pentru ideea de justitie. Fãrã un asemenea concurs procurorii sefi nu mai pot pretinde cã au meritat respectivele functii, încît pot deveni vulnerabili în fata politicienilor. Procurorul ajuns sef prin „pile si relatii“ poate sã ajungã la cheremul celor care l-au propulsat în functie, încît nu mai poate sã iasã, public si sã-si apere activitatea si statutul.

O nulitate, o prestatie rusinoasã

6. Aceastã discutie a ajuns la urechile Presedintelui Bãsescu, care, la o conferintã de presã, a replicat astfel: „responsabilitatea propunerilor pentru functiile de sefi la Parchete revine ministrului justitiei si punct!“ Da, este adevãrat ce spune seful statului, numai cã organizarea concursului nu-l exonereazã de rãspundere pe ministrul justitiei. Si în caz de concurs decizia de nominalizare apartine tot ministrului, cu observatia cã opinia publicã are dreptul sã stie pe ce bazã a fãcut domnul ministru nominalizãrile. Tiberiu Nitu a fost coleg cu domnul prim-ministru, la data nominalizãrilor, interimar la justitie, care este prieten si cu Alina Bica si cu Georgiana Hosu, dar aceste „antecedente“ nu sînt suficiente pentru a accede la functii atît de încãrcate de responsabilitate. Deci, criteriul „îl cunosc eu (o cunosc eu), e un bãiat bun (o fatã bunã)“, nu poate sã convingã marele public. 7. Oarecum supãrat pe unii jurnalisti care insistau pe tema concursului candidatilor, Presedintele i-a pus la punct: „Ce atîta vorbã? Potrivit legii, ministrul justitiei propune, Presedintele dispune si cu asta, basta!“ Da, numai cã legea nu spune cum sã decidã ministrul: aici intrã în discutie buna credintã si buna practicã instituitã de fostul ministru Macovei care, prin concurs fãcut ca la carte, i-a selectat si nominalizat pe Daniel Morar la DNA si pe Laura Codruta Kovesi la Parchetul General, ambii avînd rezultate foarte bune. Simplul enunt „asa zice legea“ poate lãsa impresia, gresitã, cã selectia meritocraticã este un moft, ceea ce nu e deloc asa, subliniazã mai toti analistii politici de prestigiu (Andrei Cornea, Cristian Ghinea, Cristian Câmpeanu etc). 8. Urmarea: premierul, interimar la Ministerul Justitiei, ignorã exigentele Comisiei Europene – care cerea selectie transparentã pe bazã de concurs si performante anterioare – si face nominalizãri directe, prin asumare, nu prin concurs: Tiberiu Nitu, pentru functia de procuror general, Laura Codruta Kovesi, pentru functia de sef al DNA, Alina Bica, pentru sefia DIICOT si al adjunctilor acestora (Georgiana Hosu, Bogdan Licu, Codrut Olaru). 9. Audiat, în public, de Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca si la prima rundã de alegeri din urmã cu cîteva luni, Tiberiu Nitu se prezintã lamentabil: nu cunoaste texte de lege pe care le cunosc si studentii de la Drept, nu stie cã în sistemul judiciar nu mai existã parchete militare si fluviale, nu stie cã procurorii militari se subordoneazã si Ministerului Apãrãrii, de unde primesc gradele si salariile, nu stie cum se fac restructurãrile parchetelor, nu cunoaste rolul si atributiile grefierilor, nu stie ce are de fãcut în cazul desfiintãrii unor parchete. Într-un cuvînt, o nulitate, o prestatie rusinoasã! În loc sã-i crape obrazul de rusine, omul se aratã relaxat si, cu zîmbetul pe buze, debiteazã glumite ieftine si generaltãti menite sã-i camufleze abisala-i ignorantã convins cã, oricum, va fi uns în functie: are „spate lat“, adicã pe cineva „mare si tare“, care l-a asigurat cã, indiferent ce rãspunsuri o sã dea, o sã capete postul atît de mult rîvnit. Culmea e cã acest monument de suficientã si arogantã primeste o notã de „trecere“ din partea CSM, care, astfel, se discrediteazã iremediabil! 10. Tot în fata CSM, Bogdan Licu, propus pentru functia de adjunct al procurorului general, apare ca o copie palidã a unui judecãtor (Iulian Dragomir), de la care a „împrumutat“ proiectul. În plus, el are o problemã de imagine: a fost un neavenit interlocutor în interceptãrile sulfuroaselor convorbiri ale procurorilor George Bãlan si Marcel Sânpetru, trimisi în judecatã pentru cã si-au folosit înaltele functii din parchet în beneficiul propriu. În pofida acestor hibe, CSM-ul îi dã aviz pozitiv si lui Licu.

Penibililor nu le-a pãsat: stiau cã au menirea asiguratã

11. La fel de slab se prezintã la audieri si Alina Bica si Georgiana Hosu, propuse pentru conducerea DIICOT. Primesc aviz pozitiv si ele. Ceva mai bine se prezintã Codrut Olaru, încît, la 29 aprilie, la B1 TV, premierul declarã lui Ion Cristoiu cã este sigur cã toti cei sase procurori vor fi numiti de Presedinte în functiile pentru care au fost nominalizati, ceea ce se si întîmplã, prin decretele semnate de seful statului la 15 mai 2013. Cu acest prilej, presedintele sustine o conferintã de presã, unde declarã, rãspicat, cã „în pofida zvonurilor de tot felul, pactul de coabitare cu Victor Ponta nu mã obligã sã semnez decretul de numire a lui Tiberiu Nitu în functia de procuror general“; cã, „la numirea tuturor celor sase sefi ai Parchetelor nu a existat un «tîrg» între mine si premier, ci doar o «discutie», asa cum am procedat si atunci cînd ministrul justitiei a fost Monica Macovei“. Poate cã asa este, numai cã Macovei organizase concurs, ceea ce Ponta nu a fãcut… 12. Or, adeptii unei justitii curate si independente considerã cã, prin acest compromis („discutie“, „întelegere“, cum vrem sã-i spunem, fiind vorba de aceeasi Mãrie cu altã pãlãrie), se ocoleste cerinta Comisiei Europene ca magistratii numiti în asemenea functii hotãrîtoare pentru delimitarea corectã a rolului celorlalte puteri în stat (legislativã, executivã si judecãtoreascã), sã fie alesi în urma unui concurs transparent organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. De aceea, în urma acestor numiri, s-a lãsat o liniste grea, încãrcatã, ca o vinã, ca o pace obtinutã prin „reevaluãri“ si tranzactii oculte. 13. Este adevãrat cã politica este arta compromisului, a negocierii, a „întelegerilor“, cu conditia, însã, ca nu cumva compromisul sã compromitã, adicã sã nu fie lipsit de logcã si de realism, caz în care justitia nu mai apartine natiunii, ci îmi apartine „mie“ sau „tie“ sau „nouã“, partidelor, majoritãtii parlamentare, grupurilor de interese etc. 14. Sã spunem lucrurilor pe nume si sã nu ne mai ascundem în spatele unor cuvinte: asa cum s-a vãzut în varã, la referendum, între Presedinte si actuala majoritate parlamentarã a existat un conflict major. Acest conflict s-a încheiat cu un armistitiu: premierul a sacrificat-o pe Mona Pivniceru, iar Presedintele pe Daniel Morar, ambii fiind retrasi la Curtea Constitutionalã. În urma pactului de coabitare, s-a ajuns la „compromisul» numirii sefilor Parchetelor prin asumare, fãrã procedurã de selectie transparentã (concurs). Solutia s-a dovedit inacceptabilã rational si moral, dupã cum s-a vãzut cu prilejul prestatiilor, în fata CSM, a candidatilor Nitu, Bica, Hosu si, partial, Licu, unde, public, s-au dovedit incompetenti, inconsistenti, penibili. Însã, penibililor nu le-a pãsat: stiau cã au menirea asiguratã. Ce justitie este asta?! 15. Începe „Era Compromisului“? Politicienii si grupurile de interese îsi vor recãpãta influentã din vremea lui Nãstase, Cozmâncã si Amariei? Independenta justitiei va fi, iar, negociatã? Statul de drept va deveni obiect de tranzactie, ca atunci? Întrebãri legitime, cîtã vreme, în ianuarie, Presedintele declara cã este de preferat rãzboiul politic unui compromis pe justitie, care, atunci, „nu era negociabilã“. Azi, ne temem cã seful statului a uitat de valorile pe care el însusi si le asumase: Dreptate, Adevãr, Domnia Legii si ne vorbeste de comandamente pragmatice, despre o coabitare intensã si de lungã duratã, cu ce si cu cine?! De la care valori sã ne mai revendicãm noi, dacã justitia este datã pe mîna cui se vede cu ochiul liber?!…

Judecãtor Mihai CIUBOTARU

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending