Contactează-ne

Actualitate

Compania Mecanică de Echipamente Speciale – COMES – a investit 5 milioane de euro într-o hală pentru utilaje complexe de pînă la 200 de tone. Firma, lider naţional în domeniu, angajează 80 de salaraţi, pe lîngă cei 220 existenţi şi oferă o salarizare atractivă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ „Societatea COMES a investit 5 milioane de euro într-o nouă capacitate de producţie, unde se vor executa utilaje de dimensiuni mari, cu greutate de pînă la 200 tone, diametru de 7 metri şi 50 de metri lungime“, a declarat Anton Ioan Măzărianu, Director General COMES Savineşti ■ firma este lider naţional în producţia de utilaje complexe pentru industria de petrol şi gaze, chimică, petrochimică sau energetică ■ pentru noua hală sînt căutaţi sudori, lăcătuşi mecanici, electricieni, prelucrători prin aşchiere şi ingineri mecanici ■ „Firma este cu perspectivă în viitor, iar salariaţii beneficiază de un pachet salarial motivant, plus alte beneficii. Executăm utilaje complexe, astfel că firma COMES devine numărul 1 în România la producţia de utilaje pînă la 200 de tone“, explică directorul Anton Mazarianu rolul investiţiei de 5 milioane de euro ■

Compania Mecanică de Echipamente Speciale, sau pe scurt spus COMES, o firmă care de la an la an are o cifră de afaceri tot mai mare şi care s-a impus pe piaţa „jucătorilor din domeniu“, fiind la acest moment cea mai bună şi competitivă întreprindere de profil din toată regiunea Moldovei şi numărul 1 în România în domeniul ei de activitate, deschide în cel mai scurt timp o nouă hală de producţie. O societate cu totul aparte în peisajul economic nemţean, COMES se dezvolă într-un domeniu în care, din păcate, performanţa a apus de cîţiva ani. Este o firmă în continuă dezvoltare, iar ca dovadă este faptul că, cel mai probabil în luna aprilie a acestui an, societatea va inaugura o nouă capacitate de producţie. Este vorba de o investiţie în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, care vine după ce, în urmă cu puţin timp, în perioada 2014 – 2015, s-a materializat o altă investiţie similară, în valoare de circa 3 milioane de euro prin care s-a redeschis hala de producţie pentru utilaje de inox. De atunci firma a crescut în ceea ce priveşte productivitatea, a ajuns aproape de finalizarea halei şi, firesc, COMES are nevoie de noi salariaţi. Deschiderea acestui obiectiv de producţie ar aduce un plus de circa 80 de noi locuri de muncă în industria mecanică. „Sîntem o firmă în continuă dezvoltare, ca dovadă fiind deschiderea acestei noi hale de producţie în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, în suprafaţă de 2.800 de metri pătraţi unde vom realiza echipamente cu greutatea de pînă la 200 de tone, diametrul de 7 metri şi lungime de 50 de metri. Este vorba de echipamente complexe, iar pentru demararea producţiei avem nevoie şi s-ar crea aproximativ 80 de noi locuri de muncă. Este vorba de personal calificat sau care s-ar putea califica la locul de muncă în ocupaţii cum ar fi sudori, electricieni, mecanici, lăcătuşi mecanici, prelucrători prin aşchiere (strungari, frezori, etc), dar şi personal cu studii superioare, referindu-ne în special la ingineri mecanici. Firma este cu perspectivă în viitor, iar salariaţii noştri beneficiază de un pachet salarial motivant, plus alte beneficii“, a declarat Anton Măzărianu, director executiv COMES.

Pachet salarial tentant şi siguranţa locului de muncă

Un aspect care certifică trendul ascendent din ultimii ani îl constituie şi faptul că de la 140 de salariaţi a ajuns acum la 215, firma fiind numărul 1 pe piaţa de execuţie a utilajelor pentru industria de ţiţei şi gaze naturale – rafinării, combinate chimice şi petrochimice. Oferă stabilitate, dar şi încredere în viitor prin investiţiile pe care le face, ceea ce le aduce lucrătorilor siguranţa locului de muncă, dar şi cele mai bune salarii în acest domeniu de activitate. Salariaţii au asigurat transportului din reşedinţa de judeţ şi pînă la fosta platformă industrială de la Săvineşti, acolo unde are sediul COMES, prime de Paşte, Crăciun, de ziua de naştere şi bonuri de masă. Regulat au loc întîlniri cu salariaţii dar şi team-building-uri, ocazie cu care personalul socializează altfel decît ceea ce presupune rutina la serviciu şi sînt implicaţi în alte activităţi recreative. Pentru a dezvolta producţia şi pentru a „creşte“ aşa cum staff-ul companiei a gîndit pentru a ajunge de la o cifră de afaceri de 14 milioane de euro la 20 de milioane de euro, firma are nevoie de resursă umană şi pentru investiţia de 5 milioane de euro. Pentru recrutările de personal compania vine cu o ofertă atractivă, preocupîndu-se şi de viitor. Elevi de la unităţi şcolare din reşedinţa de judeţ, cum ar fi Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu“ sau Colegiul Tehnic Forestier, fac practică la COMES, iar mai multe grupe de liceeni învaţă tainele sudurii şi a lăcătuşeriei mecanice. Aceştia beneficiază de transport din oraş pînă la locul unde fac practica, dar şi de alimente la amiază pe perioada practicii în halele COMES, firmă care le-a utilat atelierele de la şcoală şi laboratorul mecanic. Şi învăţămîntul dual este o alternativă, iar de anul viitor 28 de elevi se vor specializa în ocupaţiile de sudor şi lăcătuş mecanic, urmînd a avea asigurat un loc de muncă atunci cînd ies de pe băncile şcolii. Noua hală de producţie va duce la realizarea de utilaje de pînă la 200 de tone. „Noua hală a fost gîndită de societatea COMES pentru a dezvolta gama de producţie şi de execuţie. Pînă acum făceam utilaje de pînă la 70 de tone, dar intrăm la producţia gamei complete, cu utilaje de pînă la 200 de tone. Rolul acestei investiţii este de a răspunde integral la cerinţele pieţei de petrol şi gaze. Piaţă există, cerere există. Cu producţia de pînă la 200 de tone umplem piaţa utilajelor mari şi putem face tot ce are nevoie o companie din domeniul producţiei de petrol şi gaze. De aici ideea şi necesitatea noii investiţii, pentru că sînt cerinţe şi există piaţă atît în intern, cît şi extern. Sînt produse complexe, astfel că firma COMES devine numărul 1 în România la producţia de utilaje între 70 şi 200 de tone“, a declarat Victor Marin, directorul comerciale al COMES.

Utilajele COMES sînt exportate în Europa, Orientul Mijlociu, Rusia şi Africa

În noua hală de producţie de la societatea comercială COMES se vor fabrica echipamente pentru industria de ţiţei şi gaze naturale – rafinării, combinate chimice şi petrochimice. Vor ieşi de pe poarta fabricii echipamente cu greutatea de pînă la 200 de tone, grosimi de tablă de 100 de milimetri, cu diametrul de 7 metri şi lungimi de 50 de metri, ceea ce înseamnă transporturi spectaculoase, agabaritice, pentru clienţi. Utilajele se produc la COMES pentru cele patru rafinării din România, Petromidia Constanţa, Petrotel Lukoil Ploieşti, OMV Petrobrazi şi Vega Ploieşti. În afară de rafinării, utilajele ajung şi la combinatele chimice Azomureş Tîrgu Mureş, Chimcomplex Borzeşti şi Sinteza Oradea. Este deservită şi industria de gaze naturale, adică Romgaz, Transgaz şi Inspet. Altfel spus, pentru rafinăriiile, combinatele chimice şi industria de gaze naturale din ţară COMES este furnizorul numărul 1 de echipamente statice, de proces sau cu certificate ISCIR. COMES produce echipamente nu numai pentru piaţa internă, ci şi pentru export. În ce priveşte „externul“, o cotă de aproximativ 55% merge pe piaţa europeană, una formată în general din utilizatori finali, rafinării sau utilaje chimice, pentru clienţi din ţări cum ar fi Germania, Franţa, Italia, Austria, Elveţia, Olanda, Finlanda, Belgia sau Serbia. Altfel spus, utilajele şi echipamentele ajung cam în toate ţările cu tradiţie în aceste domenii din Europa. Pe lîngă aceşti beneficiari, alte 42 de procente din exportul realizat de COMES este pentru ţări din spaţiul ex-sovietic, respectiv Belarus, Rusia şi Lituania, iar alte trei procente din piaţa externă este formată din clienţi din Orientul Mijlociu şi Africa, respectiv Qatar, Emitarele Arabe Unite, Iordania, Niger sau Egipt. În esenţă, compania COMES livrează 37% din producţia de utilaje şi echipamente către clienţi din ţară, iar ponderea cea mai mare, de 67%, merge la export. Mai trebuie spus faptul că firma nemţeană este certificată ISCIR pentru România, dar şi pentru a livra pe toate pieţele din America, Rusia sau Europa, certificare fără de care nu ar putea lucra. COMES are certificări şi pentru producerea de utilaje în regim nuclear, de exemplu pentru centrala de la Cernavodă, iar o astfel de certificare nu se obţine foarte uşor şi are „greutate“ pentru clienţii străini, pe partea de export a companiei.

Strategie agresivă pe marketing

Pînă să ajungă la aceste rezultate, compania COMES a avut şi dezvoltă în continuare o strategie de marketing agresivă, promovîndu-se la toate tîrgurile şi expoziţiile care au loc în ţară sau peste hotare. Este o investiţie deloc de neglijat, dar care aduce beneficii pentru viitorul firmei. Aşa se face că firma COMES nu ratează nici un tîrg de profil din Europa şi îşi promovează produsele din Rusia pînă în Kuweit, sau din Emiratele Arabe Unite pînă în Germania. În medie, participarea la un astfel de eveniment costă între 15.000 şi 18.000 de euro, costuri care implică, printre altele, taxa de înscriere, utilarea sau grafica standului. Tot ca stragie de marketing sînt şi deplasările lunare ale specialiştilor în fiecare ţară unde are parteneri de afaceri. Pînă la finalul anului 2020 ar trebui bifate cam vreo 20 de astfel de deplasări, care constau în întîlniri zilnice cu clienţii tradiţionali, dar şi cu clienţi noi sau potenţiali. Acest tip de marketing poate costa undeva în jurul sumei de 2.000 de euro pentru fiecare deplasare peste hotare, însă investiţia se amortizează în timp. Întreţinerea portofoliului de clienţi nu este o treabă de amator, iar cheltuielile de marketing ale companiei COMES ajung la cifra de 150.000 de euro într-un an. „Este vorba de strategii de marketing fără de care nu ne putem dezvolta, fără de care nu ne putem fideliza clienţii, pentru a fi văzuţi şi a fi prezenţi mereu pe piaţă. De acum înainte, la aceste întîlnirti sau deplasări de afaceri precum şi la standurile noastre de peste hotare va fi prezentată şi noua hală unde vor fi produse echipamente atît pentru piaţa internă, dar mai cu seamă pentru extern“, am mai aflat de la directorul comercial Victor Marin. În principal, gama de produse realizate la COMES include schimbătoare de căldură, fascicule tubulare, rezervoare petroliere, vase sub presiune, colane, separatoare sau răcitoare de aer industrial.

Transporturi agabaridice pe drumurile României cu utilajele produse la COMES

Produsele realizate la COMES sînt, aşa cum am spus, în greutate de pînă la 70 de tone acum şi de pînă la 200 de tone în viitorul apropiat, iar transportul acestora către beneficiari nu este lucru de amator. Vorbim de transporturi mari, voluminoase, agabaritice cum li se mai spune, care au loc doar pe timp de noapte. Sînt transporturi spectaculoase, care atrag atenţia nu doar participanţilor la trafic, ci şi pietonilor. Recent, firma COMES a livrat un astfel de utilaj, o coloană, destinatar fiind Petrotel Lukoil. Echipamentul din inox a avut o lungime de 35 de metri şi o greutate de 40 de tone, la un diametru de 3.500 de milimetri. Producţia coloanei a durat aproximativ 6 luni şi jumătate, perioadă în care a fost inclusă şi proiectarea. COMES asigură beneficiarului şi asistenţa la montaj a utilajului, care în termeni pe înţelesul tuturor este principalul element dintr-o rafinărie, separînd ţiţeiul în diferite componente. Toate acestea au fost posibile pentru că firma COMES are în spate o experienţă de peste 40 de ani. Pînă în 1990 compania a funcţionat ca furnizor de echipamente şi piese de schimb pentru Combinatul de Fire şi Fibre Sintetice Săvineşti. Începînd din 1991, sub noua denumire COMES, compania s-a dezvoltat ca furnizor de echipamente pentru industria de proces: chimie şi petrochimie, petrol şi gaze, industria energetică, inclusiv pentru industria nucleară. Produsele sînt realizate în regim unicat sau în serie mică, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale beneficiarilor sau conform proiectelor de execuţie elaborate de COMES. Oferta firmei integrează activităţile de proiectare, aprovizionare, fabricaţie, teste şi controale ale calităţii, certificare a echipamentelor şi transport al produselor către destinaţiile solicitate. „Activăm într-un domeniu reglementat de legislaţii restrictive, iar tehnologiile de fabricaţie includ procese speciale, suduri, prelucrări mecanice grele, tratamente termice şi nu numai. De aceea, asigurăm trasabilitatea pe întregul flux de fabricaţie, acţionînd după proceduri clar definite şi dispunînd de personal autorizat. Îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, alături de creşterea productivităţii reprezintă pentru COMES o preocupare continuă“, a mai spus directorul companiei, Anton Măzărianu. Investiţiile în producţie au vizat îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie a schimbătoarelor de căldură, prin achiziţia de maşini de sudură de tip orbital şi de mandrinare a ţevilor în plăcile tubulare, sudura corpurilor de virola de dimensiuni mari cu aparate de sudură sub strat de flux, modernizarea maşinilor – unelte pentru prelucrarea mecanică a sub-ansamblelor sudate de dimesiuni mari şi foarte mari.

Contact COMES

Compania Mecanică de Echipamente Speciale – adresă: Strada Gheorghe Caranfil, nr.3, Savinesti, Neamt, 617410 România. Adresă mail: office@comes.ro. Telefon: 0233.280.601 Fax: 0233.280.585 www.comes.ro

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

created by dji camera

created by dji camera

Actualitate

Bursuc de la bloc, eliberat pe Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Bursucul care a fost capturat la subsolul unui bloc din Piatra Neamţ, pe 19 aprilie 2021, şi-a recăpătat libertatea după două zile. „Pe 20 aprilie, bursucul a fost eliberat în siguranţă în habitatul său natural de pe muntele Cozla, în prezenţa specialiştilor şi a poliţiştilor din cadrul Biroului pentru Protecţia Animalelor“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Sălbăticiunea a primit îngrijiri la cabinetul veterinar Inovet Care, partener de specialitate al poliţiştilor în operaţiuni de relocare a animalelor sălbatice. Pe 19 aprilie, animalul a ajuns, nu se ştie cum, în subsolul unui bloc, locatarii cerînd sprijinul cadrelor de la Biroul pentru Protecţia Animalelor de la Poliţia Neamţ. La scurt timp, echipa operativă formată din poliţişti şi jandarmi s-a deplasat la faţa locului, prinzînd bursucul.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului: Eminescu era de aceeaşi părere

Știre publicată în urmă cu

în data de

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934- 2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă unor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, „Gazeta de Roman“. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată o altă „cronicuţă“ intitulată „Eminescu era de aceeaşi părere“, o bijuterie alcătuită din tot soiul de pilde, unde în final este invocat marele poet cu al său rechizitoriu din „Scrisoarea a III-a“, făcut unei societăţi corupte ca şi cea de astăzi. Poemul culminează în final cu o sentinţă necruţătoare. Întebarea retorică şi acuzatoare: „Cum nu vii tu, Ţepeş, Doamne/ Ca punînd mîna pe ei/ Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei?…“ are o singură soluţie, radical dată de poet: „Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“. Cît adevăr, cîtă actualitate în „rechizitoriul“ lui Mihai Eminescu, „Luceafărul… florilor de tei“.

Înlătură cauza şi va dispărea efectul! Dar înainte de a o înlătura trebuie să o descoperi, să o cunoşti. Herodot, părintele istoriei, spunea despre strămoşii noştri că erau cei mai viteji şi mai cinstiţi dintre traci. Şi atunci, din care cauză avem atîtea secături? Păi, s-o cutăm! Să ne fi corcit? Om fi luat deprinderi rele de la nemţii care au stat, în cantonament, în timpul războiului şi ne-au dictat pînă în 1944, sau de la cei care ne-au dictat după aceea?

Să fi fost colonizată Dacia şi cu cîţiva derbedei care, venind la noi din cine ştie ce colţ al Imperiului au schimbat numai clima nu şi năravul? Că- zic eu – cei care ne-au lăsat limba care o vorbeşte un continent şi jumătate nu cred să fi lăsat şi vorbe de batjocură care nu se întîlnesc în nici o altă ţară latină. Deci aceştia ies din „competiţie“. Grecia a fost cea mai civilizată ţară a antichităţii şi nu cred că răul să-l fi adus boierii din Fanar, mai ales dacă au venit cu slugi educate. Să poarte oare vina vorbitorii vechii sanscriţi care au umplut Europa odată cu venirea hoardelor mongole? Ce să zic? Cunosc dintre ei ingineri, preoţi, parlamentari, angrosişti, ba chiar şi muzicanţi.

Să fi fost evrei? Nu, ei nu furau ci făceau comerţ, ceea ce nu-i chiar acelaşi lucru. Să ne fi lăsat năravuri rele turcii cînd veneau să ne ia aurul birului? Tătarii, ungurii, leşii, cumanii gepizii, goţii, ostrogoţii? O fi de vină literatura străină şi autohtonă cu romanele ei decandente şi cu filmele din care rău- făcătorii au învăţat întotdeauna o mulţime de „tehnici“? „Printre noi sunt multe secături dar cine e de vină că unii dintre cei care ar trebui să pună lucrurile la punct mai mult încurcă iţele, dovedind o dată în plus, că „peştele de la cap se împute?“ Străinii? Nu! Noi? Nu! Atunci cine?

Legile domnule, legile care nu ţin cont de faptul că ciobanul căruia îi e milă de lup, face o mare nedreptate oilor. Cineva spunea că am putea trăi mult mai bine dacă n-am săvîrşi noi, înşine, ceea ce reproşăm altora. Dacă am face aşa ceva am dovedi că sîntem urmaşi ai celor de care vorbea Herodot. Răul are rădăcini adînci dar poate fi smuls. Soluţia e cunoscută: „La boli rele, leacuri tari“. Am spus şi m-am răcorit. Întrebarea e cine mă aude? Sunt de acord cu leacuri tari, dar în ceea ce priveşte legea mă abţin, pentru că „Zalecus, legiuitorul Locrilor“ spunea că legile sunt la fel ca pînza de păianjen: dacă nimereşte în ea o muscă sau un ţînţar se prinde, iar dacă e viespe sau o albină o rupe şi zboară.

Tot astfel, dacă nimereşte în legi, un sărac e prins, iar dacă-i unul bogat şi iscusit la vorbă, le desface şi scapă. Bine, domnule, atunci de ce nu se dă o lege care… Nu de legi avem nevoie! „Cu cît un stat“ e mai corupt, cu atîta are mai multe legi!… Ne trebuie un Vlad Ţepeş. Eminescu era de aceeaşi părere. Apropo, ai citit „Scrisorile?“. Nu… că mi-au furat lacătul de la cutie.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Chefuri cu droguri, detalii de anchetă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au pus ochii pe afacerile ilicite încă din februarie 2021 ■ la una din petrecerile cu vreo 50 de invitaţi au fost şi investigatori sub acoperire ■ au obţinut înregistrări audio şi video ■ unii dealeri erau ţepari, fiind refuzaţi de clienţi ■ ori cereau prea mult pe droguri, ori vindeau cantităţi mai mici decît cele promise ■

Referatul întocmit de procurorii DIICOT Neamţ pentru arestarea preventivă a celor 10 inculpaţi din dosarul drogurilor de la cele două cluburi de fiţe din Piatra Neamţ, Jazz City Cafe (fostul Tonique) şi Chaplin’s, scoate la iveală elemente interesante.

De ceva vreme, petrecerile private cu droguri aveau loc săptămînal, în fiecare noapte de sîmbătă. La unul din localuri totul avea loc la etaj, iar invitaţilor li se deschidea uşa după un „bip“ tefefonic. Ancheta a mai relevat că unii dealeri erau ţepari şi cereau prea mulţi bani pentru marfa ilicită, fie cantităţile vîndute erau mai mici decît gramul promis.

În fine, unii dintre vînzători refuzau uneori să aducă droguri, temîndu-se să nu fie opriţi pe stradă de poliţiştii, iar alţii ascundeau stupefiantele în mai multe locuri, pentru a nu pierde tot în cazul unor descinderi. Din referatul prin care s-a cerut arestarea celor 10 inculpaţi, procurorii DIICOT au arătat că urmărirea penală a început pe 1 februarie 2021.

Anchetatorii au aflat că unul dintre traficanţi a abordat un consumator, oferindu-i spre vînzare circa 10 grame cocaină cu 100 euro gramul şi 30 comprimate ecstasy cu preţul de 50 euro bucata. Pretinsul vînzător i-a comunicat cumpărătorului că, după primirea banilor, trebuie să se deplaseze într-o locaţie necunoscută, pentru a intra în posesia drogurilor. Practic, cel puţin din ianuarie şi pînă pe 18 aprilie, la localurile cu pricina au avut locuri petreceri private cu droguri, cu invitaţi aleşi pe sprînceană.

„Administratorul acestui local îşi anunţă prietenii apropiaţi şi-i invită la petreceri unde vin mai mulţi dealeri de droguri. Ca mod de lucru, invitaţii la petrecerile private urcă la etajul pub-ului unde, în jurul orelor 24:00 – 01:00 sînt chemaţi mai mulţi dealeri de droguri care-şi comercializează marfa către consumatori. Inculpatul (…) este cel care strînge sumele de bani de la consumatori după care contactează dealerii în funcţie de tipul de droguri pe care vor aceştia să-l achiziţioneze.

La petrecerile organizate în pub-ul menţionat participau, de regulă, circa 40 – 50 persoane, majoritatea dintre acestea fiind consumatoare de droguri. După achiziţionarea drogurilor consumatorii se retrăgeau în spaţiile puse la dispoziţie de inculpatul (…) şi consumau parte din substanţele interzise“, au arătat procurorii DIICOT Neamţ.

Petreceri după ora 22:00

Petrecerile aveau loc săptămînal, în noaptea de sîmbătă spre duminică, după orele 22:00, în spaţiul de la etajul pub-ului. Invitaţii îl contactau pe patron, acesta cerîndu-le să-i dea un „bip“ cînd ajungeu pentru a le deschide uşa din spatele clădirii ca să poată intra. Una din orgii a avut loc în noaptea de 6/7.03.2021, fiind prezenţi circa 50 de invitaţi.

La un moment dat, doi inculpaţi au scos mai multe tipuri de droguri pe care le-au comercializat. Petreceri cu cocaină şi ecstasy au avut loc şi în nopţile de 13/14 martie, 20/21 martie de această dată vînzîndu-se în pub MDMA cu 400 de lei ţipla. Deşi cîştigurile erau uriaşe, uneori dealerii refuzau participarea din cauza filtrelor nocturne.

„Este de menţionat că, în jurul orelor 01:30 consumatorii solicitîndu-i inculpatului (…) să le mai facă rost de droguri pentru consum, acesta l-a contactat pe coinculpatul (…) şi i-a solicitat să se deplaseze la pub-ul (…) pentru a comercializa ectsasy şi MDMA însă acesta a refuzat motivat de faptul că erau foarte multe patrule de poliţie pe stradă şi nu vroia să fie prins cu droguri asupra sa“, se arată în acelaşi document. Un alt chef a fost în noaptea de 10/11 aprilie, cînd unul din cei circa 40 de invitaţi era investigator sub acoperire.

„În noaptea de 10/11 aprilie 2021 la pub- ul menţionat a avut loc o petrecere la care au participat circa 35 – 40 persoane, printre aceştia fiind şi investigatorul autorizat cu numele de cod *** . În baza autorizaţiei provizorii de interceptare în mediul ambiental, investigatorul a înregistrat audio – video tranzacţiile cu droguri de mare risc dintre dealer şi consumatori.

Conform acestor înregistrări şi a datelor puse la dispoziţie de către investigator, a rezultat faptul că, în noaptea de 10/11.04.2021, la ora 22:30 invitaţii la petrecere au urcat la etajul vilei unde inculpatul (…) a strîns sumele de bani de la consumatori după care l-a contactat pe dealer şi l-a chemat la pub. În jurul orelor 1:30 la locaţia menţionată a venit o persoană cunoscută cu apelativul «Chelu» care a vîndut droguri la 30 consumatori, cu aproximaţie o cantitate de circa 50 – 60 grame droguri de mare risc cu suma de 350 lei gramul“, conform referatului. A urmat petrecerea fatală din noaptea de 17/18 aprilie, cînd anchetatorii au intrat în unul din cluburi şi au dat de voie bună, cannabis şi substanţe cu efect psihotrop.

Farfurii de porţelan alb pentru prizat

Cu ocazia flagrantului, asupra unui inculpat s-au găsit 28 grame pulbere care conţine cocaină. „Administratorul acestui local, inculpatul (…) permitea accesul în incinta clubului a consumatorilor de droguri şi a unor dealeri pentru a efectua tranzacţii. Drogurile erau consumate în incinta localului, cu acceptul expres al inculpatului.

Ca mod de lucru consumatorii mergeau la bar şi solicitau să le fie puse la dispoziţie farfurii în vederea consumului de droguri. După ce primeau farfurii de porţelan, de culoare albă, consumatorii reveneau la mese şi puneau drogurile pe acele farfurii de unde erau prizate, fumate sau inhalate, în funcţie de tipul acestora. Toate aceste activităţi se făceau la vedere şi sub directa supraveghere a inculpatul (…), care stătea în local şi avea control pe tot ceea ce se întîmpla“, au arătat procurorii DIICOT. În noaptea fatidică la petrecere au fost circa 50 de persoane, iar la verificările oamenilor legii în club, pe jos au fost găsite aruncate mai multe tipuri de droguri.

„Este de menţionat faptul că inculpatul (…), pe lîngă distribuţia de droguri în pub-ul (…), a încercat să intre şi pe piaţa de la (…) privitor la distribuţia de droguri. Prin intermediul unui prieten inculpatul a mers la pub-ul (…) la data de 06/07.03.2021, împreună cu alte persoane de etnie rromă, ocazie cu care a distribuit MDMA. Datorită comportamentului neadecvat cît şi reclamaţiilor din partea clienţilor, inculpatului nu i s-a mai permis accesul în pub-ul respectiv“, spun anchetatorii, însă erau alţi dealeri care vindeau în ambele cluburi.

Au fost şi dealeri care au dat chix deoarece erau prea scumpi, ori marfa era măsluită. „Este de precizat faptul că, în noaptea de 10/11.04.2021 (…) s-a deplasat la pub-ul (…) şi a intenţionat să comercializeze cocaină către consumatori însă aceştia l-au refuzat deoarece solicita 500 lei pentru un gram, un preţ prea mare în accepţiunea lor. De asemenea consumatorii l-au refuzat pe inculpatul (…) întrucît acesta îi ducea în eroare cu privire la cantitatea de droguri şi natura acestora.

El le spunea că vinde doze de 1 gram de cocaină deşi în realitate comercializa doze de 0,50 grame dar MDMA“, se mai arată în acelaşi referat. Şi investigatorii sub acoperire au cumpărat ţiple ce conţineau drog, în cantităţi mai mici de un gram şi au dat 400 sau 500 de lei pe 0,60 sau 0,78 grame. S-a mai achitat suma de 300 de lei pentru 2 comprimate unul avînd logo-ul „Batman“, iar altul „Casa de Papel, ce conţineau Methylenedioxymetamfetamine (MDMA). Alte 9 comprimate de diferite forme şi culori, costau 1.600 de lei, fiind vorba de MDMA şi cocaină.

Stupefiante de la Braşov, la 10 zile

Parte din droguri erau aduse de la Braşov, de la doi fraţi pietreni care se mutaseră acolo. Erau contactaţi cam la zece zile, iar unul din inculpaţi cumpăra ecstasy şi MDMA.

„La revenirea din Braşov, inculpatul (…) a depozitat o cantitatea mai mare de droguri de mare risc într-un autoturism parcat pe un teren aparţinînd coinculpatului (…) iar necesarul pentru cîteva zile era ţinut într-un autoturism parcat în curtea locuinţei bunicilor inculpatului (…) sau într-o dubiţă de la locuinţa lui (…).

Din datele de anchetă, rezultă că inculpatul (…) a decis să ţină drogurile în mai multe locaţii, pentru a nu fi găsită toată cantitatea de către organele judiciare în eventualitatea unor percheziţii“, mai arată anchetatorii.

La descinderile care au avut loc la domiciliile şi reşedinţele inculpaţilor, au fost găsite şi ridicate mai multe substanţe a căror deţinere este interzisă. Este vorba de diverse droguri ţinute de dealeri în comode tv, 56 ţiple erau în torpedoul unei maşini demontate dintr-o hală industrială, 43 pastile şi 3 fragmente de pastile de culoare verde de formă rotundă cu diametrul de 11 mm au fost găsite găsite în interiorul unui VW Passat parcat într-o curte.

La finalul deliberărilor judecătorii au dispus privarea de libertate a celor doi patroni, Constantin Cuejdianu şi Cristian Valentin Dobrea, precum şi celebrul Paul Bumberică, zis Ordando, acuzat de multe hoţii în oraş de pe vrmea cînd era minor. Au mai ajuns după gratii Claudiu Constantin Enea, Mihai Pavel, Ştefan Gabăr, Cipria Motoi, Florin Nicolae Rusu, Ioan Stan şi Alin Alexandru Chiuariu. Infracţiunile reţinute în sarcina lor sînt pedepsite de la 5 la 12 ani de închisoare.

Citește știrea

Trending