Contactează-ne

Prima pagină

Comisia de la Veneția consideră că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a încălcat multiple standarde democratice fundamentale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ opinia Comisiei are doar rol consultativ ■ autoritățile române sunt cele care trebuie să ia măsurile necesare ■

 

Luni, 27 ianuarie 2025, la Strasbourg, Comisia de la Veneția a publicat un raport de 20 de pagini ce analizează condițiile în care o curte constituțională poate anula rezultatele unor alegeri. Documentul, întocmit în urma unei întrebări adresate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pune sub lupă cazul recent din România, unde alegerile prezidențiale din 2024 au fost invalidate.

Statul de drept: supunerea statului față de reguli clare

Raportul subliniază că statul de drept funcționează atunci când însăși autoritatea statului este guvernată de norme și principii clare. O concluzie-cheie a Comisiei este că anularea alegerilor trebuie să fie o măsură extremă, justificată doar în situații „strict excepționale” și bazată pe dovezi clare, accesibile publicului. Deciziile care se bazează exclusiv pe informații clasificate sunt problematice, deoarece transparența devine esențială pentru a asigura încrederea cetățenilor.

În cazul României, Comisia remarcă faptul că autoritățile trebuie să explice public „excepționalitatea” situației care a condus la anularea scrutinului, prezentând dovezi concrete și accesibile.

Un caz atipic: CCR ca inițiator și judecător

Anularea alegerilor din România a fost considerată „specială” din mai multe motive. Curtea Constituțională a acționat din proprie inițiativă (ex officio), o practică rară în Europa. De regulă, astfel de decizii sunt luate de autoritățile electorale, iar curțile constituționale intervin doar în etapa de apel. În România, Curtea a emis decizia, iar organismele electorale au aplicat-o imediat.

Această situație a ridicat întrebări privind imparțialitatea, deoarece, atunci când o curte ia decizia inițială, nu mai există o instanță superioară care să poată analiza contestările. „Când CCR ia decizia inițială, își pierde obiectivitatea necesară arbitrajului”, avertizează raportul.

Influența tehnologiilor digitale asupra alegerilor

O altă particularitate a cazului românesc a fost utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală, în moduri care ar fi favorizat un candidat. Influențele digitale au fost prezentate ca fiind „netransparente” și capabile să altereze opinia alegătorilor. Comisia subliniază că orice acuzație de influență trebuie susținută de dovezi clare și că este crucial să demonstrezi legătura directă dintre aceste influențe și rezultatele votului.

În mediul digital, unde mesajele microtargetate pot influența subtil deciziile alegătorilor, stabilirea unei conexiuni cauză-efect devine extrem de complicată. „E nevoie de probe solide, de o rută clară a influenței și de proporționalitate între cauză și efect”, arată raportul.

Anularea alegerilor – „ultima ratio”

Anularea alegerilor este descrisă ca fiind „ultima ratio” – ultima soluție disponibilă, folosită doar în cazuri extreme, când integritatea alegerilor este ireparabil compromisă. „Decizia de a opri votul semnalează o amenințare existențială pentru democrație. Cu atât mai mare este responsabilitatea statului de a dovedi necesitatea acestei măsuri”, explică raportul.

Problema probelor clasificate

Comisia insistă că anularea alegerilor nu poate fi justificată exclusiv pe baza informațiilor clasificate. Chiar și în cazuri penale sensibile, avocații și judecătorii au acces la astfel de documente. În lipsa unor probe transparente, dreptul la apărare este imposibil de exercitat, iar încrederea publicului în decizie este grav afectată.

O pierdere colectivă

Raportul Comisiei de la Veneția, citat și de organizația APADOR-CH, atrage atenția asupra consecințelor anulării alegerilor prezidențiale din 2024, care „s-a făcut cu încălcarea mai multor standarde democratice”. Anularea a fost percepută ca o înfrângere generală pentru societate, depășind preferințele politice ale cetățenilor.

„Toți suntem afectați. Toți avem dreptul să vedem dovezile”, afirmă raportul, punctând necesitatea ca statul să publice informații clare despre acuzațiile privind utilizarea ilegală a tehnologiilor digitale și despre presupusa finanțare ilicită a campaniei electorale.

Concluzia raportului este una simplă, dar de impact: statul de drept înseamnă supunerea statului în fața legii. Însă, dincolo de textul sec al raportului, rămâne întrebarea: va continua dialogul dintre stat și cetățeni? Există cu adevărat acest dialog? Pentru că discuția nu se poate încheia aici.

Raport urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către Curțile Constituționale

Ce soluții ar fi posibile după raportul Comisiei de la Veneția?

Conform APADOR-CH, raportul urgent al Comisiei de la Veneția deschide posibilitatea a două măsuri:

Revizuirea deciziei Curții Constituționale (CCR): CCR ar putea să reanalizeze hotărârea din 6 noiembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale. Raportul Comisiei, publicat ulterior, evidențiază că această decizie a fost luată cu încălcarea unor standarde democratice fundamentale. De altfel, paragraful 9 din raport menționează că CCR a revizuit anterior o altă hotărâre, ceea ce arată că această procedură este utilizată ca mijloc de corectare a erorilor din decizii definitive. Prin urmare, aceeași cale ar putea fi folosită pentru a reevalua anularea alegerilor.

Modificarea legislației electorale și constituționale: Parlamentul ar putea interveni prin amendarea de urgență a legislației electorale și a cadrului juridic privind CCR. Scopul ar fi alinierea acestora la standardele democratice menționate în raportul Comisiei, astfel încât să prevină pe viitor situații similare.

Aceste măsuri ar putea contribui la restaurarea încrederii în procesul democratic, dar implementarea lor depinde de voința politică și de urgența percepută de autorități, ambele greu de estimat și pus în practică în actualul context.

Cine a sesizat Comisia de la Veneția

Comisia de la Veneția a fost sesizată pe 13 decembrie 2024 de către președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos. Solicitarea adresată acesteia a vizat elaborarea unui raport urgent privind condițiile și standardele legale în baza cărora o curte constituțională poate anula alegerile, pornind de la cazul alegerilor prezidențiale din România​.

Limitele legale ale Comisiei de la Veneția

Comisia de la Veneția este un organism consultativ, fără competențe decizionale sau executive. Rolul său este de a emite opinii și rapoarte bazate pe standardele internaționale și pe principiile democrației, statului de drept și drepturilor omului. Aceasta oferă recomandări statelor membre, însă nu are autoritatea de a anula decizii judecătorești sau de a impune măsuri obligatorii.

În cazul de față, Comisia a analizat situația din România în termeni comparativi și a emis concluzii generale, fără a interveni direct în deciziile Curții Constituționale a României. Documentul său are caracter consultativ, fiind destinat să sprijine îmbunătățirea legislației și practicilor naționale în concordanță cu standardele europene și internaționale.

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending