Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Comisarul care s-a sinucis fusese gratiat

Știre publicată în urmă cu

în data de

• comisarului-sef Gheorghe Amironesei nu ar fi fãcut închisoare

Sinucidere de onoare. Asa s-ar putea sintetiza moartea comisarului-sef Gheorghe Amironesei. Acesta si-a pus capãt zilelor deoarece a fost condamnat la închisoare. Dar ce ati spune dacã ati afla cã pedeapsa invocatã a fost gratiatã? Deci, cã nu exista motiv? Cãci asa ceva s-a întîmplat în cazul comisarului. Nimeni nu l-ar fi dus dupã gratii. Dar pentru el nu a contat asa ceva. Faptul cã numele sãu a fost pomenit în fata cuvîntului „inchisoare“ a inclinat tragic balanta. Merita sã moarã? Este cineva vinovat? El, care a crezut probabil cã aceastã pedeapsã, chiar dacã a fost gratiatã, i-ar fi dezonorat definitiv cariera de politist? Procurorii care i-au fãcut un rechizitoriu în care îl acuzau de înselãciune pentru cã a fost timp de 13 zile proprietarul unei garsoniere? Judecãtorii care l-au condamnat? Rãspunsul este greu de dat. Pentru a întelege ce s-a întîmplat în cazul comisarului-sef, am refãcut cu ajutorul judecãtorilor militari si a avocatului traseul mortii lui Gheorghe Amironesei. În urmã cu aproape cinci ani, lui Gheorghe Amironesei sortii pareau sã îi surîdã. Pe 4 octombrie 1999 a fost numit comandant al Unitãtii de Jandarmi de la Bicaz, judetul Neamt, unde urma, potrivit regulamentului militar, sã ocupe o locuintã de serviciu. „O vreme a locuit într-un cãmin pentru elevi, deoarece Unitatea de Jandarmi, nou înfiintatã, nu dispunea de o locuintã de serviciu pentru comandant. Apoi s-a ivit oportunitatea de a sta cu chirie într-o garsonierã“, a dat detalii avocatul comisarului, Alfred Tapliuc. Potrivit rechizitoriului, oportunitatea a constat într-o garsonierã apartinînd firmei SC Azochim Piatra Neamt. Gheorghe Amironesei a fãcut o cerere prin care urma sã primeascã contravaloarea chiriei începînd cu anul 2000. Anchetatorii au descoperit apoi cã, pe 8 martie 2000, Gheorghe Amironesei a cumpãrat locuinta printr-un act întocmit la notar. Nu a apucat însã sã fie proprietarul casei decît 13 zile, pe 21 martie 2000 vînzînd-o cãtre sora administratorului blocului în care locuia. În actul de sesizare a fost consemnat faptul cã a continuat sã primeascã în continuare compensatia pentru chirie pînã in mai 2002.

Un „binevoitor“ a fãcut sesizare la Parchet La acea datã, în urma unui control de audit la unitate, sapte jandarmi au primit mustrãri scrise pentru neglijentã în actualizarea vizelor de resedintã. Alti doi, un cãpitan si, pe atunci, maiorul Gheorghe Amironesei au fost trimisi sã rãspundã pentru nereguli legate de compensatiile pentru chirie în fata Consiliului de Judecatã al Comandamentului Judetean de Jandarmi. Pe 1 iunie 2002, pentru cã nu a raportat faptul cã a cumpãrat garsoniera, chiar dacã a vîndut-o între timp, Amironesei a fost destituit din functia de comandant, fiind transferat la IPJ Iasi. Departe de a fi uitatã, povestea garsonierei a iesit din nou la suprafatã doi ani mai tîrziu. În iulie 2004, un coleg „binevoitor“ al fostului jandarm a fãcut o sesizare la Parchet. De aici a pornit ancheta care avea sã distrugã pentru totdeauna linistea familiei Amironesei. Procurorii l-au trimis în judecatã pentru infractiunea de înselãciune în formã continuã, chiar dacã Amironesei a plãtit banii imputati, adicã 55 milioane de lei, dosarul fiind preluat de magistratii Tribunalului Militar Iasi.

Cînd a fost condamnat n-a mai auzit cuvîntul gratiere? Ziua de joi s-a dovedit pentru Gheorghe Amironesei a fi una neagrã de la bun început. Cu putin înainte de orele prînzului, comisarul-sef s-a prezentat la Tribunalul Militar pentru a primi sentinta ce urma a fi cititã în sedintã publicã. „Condamnat la un an si douã luni de închisoare pentru infractiunea de înselãciune în formã continuatã“, acestea au fost cuvintele care au rãsunat ca un tunet în mintea politistului. Nimeni nu poate preciza cu certitudine în ce masurã Amironesei a ascultat urmãtoarele cuvinte rostite de judecãtor, care ar fi putut sã îi dea speranta de a lupta în continuare pentru a-si dovedi nevinovatia. „În baza Legii 543/2002 se constatã gratiatã pedeapsa. Cu apel în termen de 10 zile“, sînt cuvintele care par sã se fi risipit ca un fum înainte ca politistul sã le prinda întelesul. „Mi-e greu sã cred cã nu a înteles, fiind un om cu studii superioare, nu avea cum sã-i scape sensul cuvîntului gratiere. Din cîte stiu, singura reactie a fost sã îl intrebe pe judecãtor dacã va mai ramîne sau nu în Politie. Tot el si-a dat rãspunsul: «nu cred cã mã vor mai tine». Discutia nu avea cum sã dureze mai mult; de altminteri, procedura nu permite ca judecatorul sã se pronunte mai departe de sentintã“, a încercat o explicatie purtãtorul de cuvînt al Tribunalului Militar, judecãtorul Cãtãlin Chiritã. Dupã ce a scris cu mîna lui o cerere de apel, Gheorghe Amironesei a plecat precipitat de la Tribunal, fãrã ca mãcar sã se mai întîlneascã cu apãrãtorul sãu, avocatul Alfred Tapliuc. „Am fost acolo la 12 si un minut. Nu înteleg de ce s-a grãbit judecãtorul, de ce nu a asteptat ca si eu sã fiu prezent la citirea sentintei. Nu i-a explicat nimeni cã nu e vorba de o sentintã definitivã, cã mai avea cãi de atac. Bãnuiesc cã datoritã stresului nici nu si-a dat seama cã a fost gratiat“, si-a amintit Alfred Tapliuc, încã afectat de faptul ca nu si-a întîlnit clientul în ziua fatalã.

„Cînd i-au luat interogatoriul plîngea“ În contextul în care înselãciunea se pedepseste conform codului penal cu pedepse de la 6 luni pîna la 12 ani, un „tepuitor“ versat ar fi primit aceastã sentintã fãrã sã clipeascã. Mai mult, gratierea ar fi venit ca un motiv de sãrbãtoare. Pentru Gheorghe Amironesei însã, un politist pentru care, la vîrsta de 50 de ani, se prefigura o carierã de succes, viata a pãrut sã se opreascã aici. „Mã întreba tot timpul ce se va întîmpla în cazul în care va fi condamnat. Stia cã asta i-ar fi terminat cariera. De multe ori vorbeam cu el si nici nu mã asculta, se gîndea la ce va face în continuare. Cînd i-au luat interogatoriul plîngea“, a povestit Alfred Tapliuc. Faptul cã o sentintã judecãtoreascã îl poate determina pe un om sã îsi curme viata i-a afectat chiar si pe judecãtorii Tribunalului Militar. „Poate as fi înteles gestul, dacã era vorba de o sentintã definitivã si irevocabilã. Viata sa de militar era poate terminatã, însã avea înainte viata sa ca om“, s-a arãtat descumpãnit judecãtorul Cãtãlin Chiritã, purtãtorul de cuvînt. Pe de altã parte, apãrãtorul sãu este de pãrere ca Gheorghe Amironesei nu ar fi meritat niciodatã tratamentul la care a fost supus de cãtre anchetatori. „Am 37 de ani de avocaturã, am vãzut multe si mã pricep la oameni. Omul acesta chiar nu merita sã moarã“, a conchis Alfred Tapliuc.

„Cu asta au vrut procurorii sã dea un exemplu de infractor?“ Oare moartea sa ar fi putut fi evitatã? Este o intrebare care îi va tulbura multã vreme pe cei care au cunoscut îndeaproape acest dosar. „Nici nu ar fi trebuit sã ajungã la Parchet. Era vorba de onoarea unui militar, trebuia sã se rezolve la nivel de unitate. Ceilalti jandarmi gasiti atunci cu nereguli nu au pãtit nimic. Gheorghe Amironesei a fost cu sigurantã sãpat de cãtre cineva“, este de pãrere Alfred Tapliuc. Dat fiind finalul tragic, este imposibil sã nu ne gîndim cã procurorii anchetatori au dat dovadã de exces de zel. Mai ales cînd au fost atîtea cazuri de infractori care au fost „spalati de pãcate“, prin celebrul articol 18 indice 1- fapta existã, dar nu prezintã pericol. „În experienta mea am vãzut sute de dosare îngropate la Parchet. Cu asta au vrut ei sã dea exemplu de infractor? Bineînteles cã se putea evita trimiterea în judecatã“, a comentat în continuare avocatul. Potrivit acestuia, Gheorghe Amironesei ar fi avut toate sansele sã se bucure de o achitare. „Gheorghe Amironesei a fost un infractor de 13 zile. Am sustinut în concluzii cã se impune achitarea, dat fiind cã nu a avut intentia de a-si însusi acei bani. Drept dovada a si dat inapoi prejudiciul de 55 de milioane în faza anchetei administrative. În plus, au fost si martori care au arãtat cã a raportat tranzactia imobiliarã, dar cã raportul sãu nu a ajuns la superiori. Iar garsoniera a cumparat-o pentru a ajuta pe sora administratorului blocului unde locuia, care nu putea sã o achizitioneze în numele sãu. A fost proprietar doar pe hîrtie, fãrã a lua vreun ban în mînã“, a subliniat Alfred Tapliuc, convins de nevinovatia clientului sau.

Comparatii cu alte cazuri Nevinovat sau nu, cert este cã acest om a plãtit cu viata. În conditiile în care alti militari sau politisti care au gresit mult mai grav, cel putin din punct de vedere moral, au scãpat aproape fãrã patã. Sã ne aducem aminte de fostul general Viorel Cheptine. Condamnat la doi ani de închisoare pentru ca si-a folosit militarii la constructia unei vile la Tarcãu, el are sansa sã se bucure de pensie în vila pe care o are în Copou. Sã nu uitãm de comisarul Ioan Josanu, fostul sef al Politiei din Tîrgu Frumos, care printr-o tranzactie care i-ar putea fi imputatã mai degrabã moral decît penal, a pus mîna pe un apartament de lux, în centrul orasului, la pret de nimic si pe care apoi l-a vîndut. În urma tranzactiei si-a luat pamînt în Bucium, a început constructia unei vile si lucreazã în cadrul IPJ. Se poate pune vreun semn de egalitate între cele trei cazuri? A fost mai vinovat Amironesei sau a avut, în plus, mai multã onoare?

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea
Advertisement







Trending