Comemorare la Brateş cu delegaţi de la ambasadă

■ la slujba de comemorare oficiată în memoria ostaşilor nemţi au participat în acest an şi doi trimişi ai Ambasadei Germaniei de la Bucureşti ■ „Dorim ca aceste evenimente să fie înţelese ca evenimente ale păcii“, a declarat locotenent colonel Oliver Palkowitsch ■

Tărcăuanii, mulţi la număr faţă de anii din anteriori, s-au adunat conform tradiţiei, sîmbătă, 4 mai 2019, la Brateş, pentru comemorarea unor ostaşi nemţi, ce şi-au aflat sfîrşitul în septembrie 1944, în codrii locului. Soldaţii necunoscuţi îşi duc astăzi veşnicia într-un mormînt comun străjuit de patru brazi plantaţi în urmă cu peste şapte decenii prin generozitatea şi credinţa localnicilor. Te Deum-ul închinat acestora, dar şi tuturor eroilor celui de-al doilea război mondial, a fost oficiat de către preotul Emilian Căruceru, parohul Brateşului, la troiţa înălţată de tărcăuani în urmă cu aproape 15 ani. Pînă la sosirea preotului, oamenii locului au aprins lumînări şi au depus flori pe mormîntul celor ce-şi dorm somnul de veci pe Valea Tarcăului. Anul acesta, la invitaţia localnicilor aveau să fie prezenţi la manifestarea religioasă şi plină de patriotism locotenent colonel Oliver Palkowitsch, locţiitorul ataşatului militar al Ambasadei Germaniei la Bucureşti şi aghiotantul său, ofiţerul cadet Mathias Havlik, care după o scurtă discuţie purtată cu primarul Iulian Găină şi cu viceprimarul Mircea Nistor, la sediul primăriei, au făcut deplasarea la Brateş, unde în prezenţa publicului au depus o coroană de flori la mormîntul ostaşilor germani şi au asistat la Te Deum. „Am oficiat, conform tradiţiei, şi-n acest an o slujbă de pomenire a tuturor celor care şi-au aflat sfîrşitul pe cîmpul de luptă în această zonă, aici, la crucea din capătul satului, obicei care sperăm să rămînă mult şi bine în conştiinţa noastră. Pentru că avem această datorie morală şi creştinească de a ne reaminti şi pomeni pe cei căzuţi în luptă, ştiuţi şi neştiuţi, cum spune rugăciunea noastră şi pe care n-are cine să-i pomenească, fie că sînt ortodocşi fie de alte confesiuni. Facem acest lucru de mulţi ani şi considerăm că, atîta timp cît vom păstori aceste locuri, vom cinsti împreună memoria eroilor trecutului nostru istoric“, avea să spună printre altele preotul Căruceru la finalul slujbei. În acest cadru oficial au mai cuvîntat profesorul Dragomir Oprea, în calitate de invitat special, primarul Iulian Găină şi reprezentanţii Ambasadei Germaniei la Bucureşti. În cuvîntul său, profesorul Oprea a prezentat o adevărată lecţie de istorie, prin care avea să scoată în evidenţă calitatea militară a armatei germane în cea de-a doua conflagraţie mondială, modul în care armata română a luptat alături de Germania pînă la Stalingrad, scoţînd în relief cauzele obiective întoarcerii armelor, cauze care au ţinut de evoluţia evenimentelor istorice de atunci şi nu de voinţa românilor. Pline de respect faţă de acţiunea tărcăuanilor au fost vorbele adresate de către ofiţerul german care a spus printre altele: „Ne-am deplasat aici aflînd de acest eveniment deosebit, pentru a transmite gîndurile pline de recunoştinţă ale ambasadorului nostru de la Bucureşti, bucurîndu- ne să ne aflăm aici lîngă dumneavoastră. Modul în care comemoraţi dumneavoastră aici se aseamănă cu modul de comemorare al soldaţilor germani, de pe urma cărora vrem să învăţăm despre greşelile făcute, dar şi să comemorăm pe toţi cei ce s-au pierdut viaţa, indiferent de apartenenţa lor. În Germania, dar şi aici, dorim ca aceste evenimente să fie înţelese ca evenimente ale păcii. Încă o dată vă mulţumim tuturor care vă aflaţi aici, bisericii ortodoxe române pentru ceremonia foarte frumoasă şi domnului Benedek, care în a doua generaţie se ocupă de acest lăcaş“, a spus locotenent colonelul Oliver Palkowitsch, care şi-a încheiat discursul printr-un salut militar adresat celor ce-şi dorm somnul de veci la Brateş. Drept ofrandă pentru sufletele celor adormiţi, tărcăuanii au adus întru veşnica pomenire, ouă roşii, cozonac, pască şi vin şi gustări din care să se înfrupte toţi cei ce s-au învrednicit a fi părtaşi la prăznuirea morţilor. De reamintit că printre participanţi au fost şi iniţiatorii evenimentului, ce a devenit de-acum tradiţie, Nicolae Benedek, Constantin Baltă, precum şi alţi gospodari ai locului. Cît priveşte rememorarea unui trecut devenit demult istorie, tărcăuanii vîrsnici îşi amintesc şi acum despre luptele ce au avut loc pe Valea Tarcăului şi chiar de momentul îngropării trupurilor celor opt nemţi. Nemţii erau în retragere, cînd avea să aibă loc cumplita tragedie de pe Valea Tarcăului. Ruşii au organizat o ambuscadă, şi cînd au apărut nemţii, i-au mitraliat. În acest loc au fost găsite opt cadavre, iar tărcăuanii de atunci s-au gîndit că trebuie îngropaţi. Au săpat o groapă mai mare şi i-au băgat pe toţi la un loc. Au pus şi o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi, care au crescut foarte frumos, ajungînd, acum, la peste 30 de metri înălţime. Reamintim faptul că Tarcăul a fost teatrul de luptă în ambele războaie mondiale, pentru că ceva mai în amonte a fost linia de frontieră. Revenind la locul comemorării, crucea troiţei unde s-a oficiat slujba de pomenire, aceasta are încrustate cuvintele, „În memoria soldaţilor germani căzuţi în luptele din septembrie 1944“. Întreaga Vale a Muntelui este presărată de morminte în care îşi duc somnul de veci foşti ostaşi nemţi, căzuţi în luptele de retragere sub atacul rusesc. Poiana Teiului este una din localităţile unde în urma încleştărilor armate localnicii au trăit momente de groază.