Contactează-ne

Actualitate

Colosul cu picioare de lut

Știre publicată în urmă cu

în data de

În toate limbile, expresia „colos cu picioare de lut” este un simbol al lucrurilor foarte mari şi puternice în exterior, dar în esenţă – slabe. Asemănarea cu Rusia nu este deloc întîmplătoare. Putin ar fi ocupat Kievul dacă un mic bulgăre nu ar fi căzut şi se rostogoleşte încă.

Putin şi-a mutat armata în estul şi în sudul Ucrainei. Nu este nici prea numeroasă, nici mai bine pregătită şi are aceeaşi tehnică militară învechită. Dacă stăteau lucrurile altfel ar fi ocupat Kievul. Şi Ucraina în acelaşi ritm. Dar cu peste 10.000 de morţi din rîndul soldaţilor şi ofiţerilor cu cîteva zeci din rîndul generalilor cu o rezistenţă ucraineană neaşteptată şi bine finanţată a trebuit să sune retragerea spre estul şi sudul ţării agăţîmdu-se cu disperare de Doneţk şi Luhansk – cele două aşa-zise republici pe care oricum deja le stăpînea în bună parte. Şi de Crimeea, da! Crimeea cea ocupată de opt ani, dar care are nevoie acută de pămînt şi de apă.

De o legătură continentală directă şi de apa dulce a Niprului din Herson. Prin urmare, după modelul din Crimeea, un pseudoreferendum privind o posibilă apartenenţă la Rusia a regiunii Herson a fost deja pregătit. În acelaşi timp, oraşul-port Mariupol (Jdanov pînă în 1989) de la Marea Azov a fost aproape distrus, intenţiile lui Putin de a bloca accesul Ucrainei la Marea Azov dar şi la Marea Neagră prin acapararea unui coridor de legătură cu Transnistria fiind deja cunoscute. O construcţie strategică înspăimîntătoare, nu doar pentru o Ucraină lipsită total de ieşire la mare, ci şi pentru Republica Moldova prin Transnistria.

Ba chiar şi pentru Romania. Se anunţă, fără îndoială, zile mult mai sîngeroase, pe tot frontul estic, dar mai ales pe cel sudic. Putin are nevoie măcar de o victorie însemnată pentru a legitima susţinerea internă de masă – reală de altfel, dar manipulată şi intoxicată. De un avantaj de război are nevoie Putin şi pentru eventualele negocieri reale de pace. Tot mai multe voci din elita rusă consideră o mare greşeală invadarea Ucrainei, neostoitele tendinţe imperiale ruse atît de puternic clamate nu mai sunt dominante în societatea rusă. Ba chiar, în unele medii, se vorbeşte despre iminenţa şi necesitatea unui moment zero, inevitabil şi implacabil, confirmate deja de istoria lumii, cum ar fi cazul Germaniei hitleriste.

În momentul de faţă, economic vorbind,  printr-un efort comun şi unanim al UE şi al SUA Rusia este izolată dat fiind pericolul real de ameninţare a economiei globale. Evoluţiile ulterioare sunt însă greu dacă nu imposibil de anticipat.  Marea întindere pe două continente a Rusiei, bogăţia de resurse naturale, persuasiunea nucleară şi uriaşa piaţă de desfacere vor concura desigur cu interesele naţionale şi strategice ale statelor lumii.

Însă trebuie spus foarte clar: Putin a pierdut războiul, iar Ucraina a cîştigat chiar şi dacă va fi învinsă într-un oarecare final mai mult sau mai puţin îndepărtat.

Cum s-a ajuns aici?

Putin conduce Rusia de 22 de ani şi a ordonat cinci intervenţii militare majore pînă acum: Cecenia în 1999, Georgia în 2008, Ucraina în 2014, Siria în 2015 şi iarăşi Ucraina în 2022. Cu excepţia războiului în desfăşurare, succesul a fost deplin şi facil, Rusia fiind percepută ca un colos cu puteri uriaşe căruia nu i se poate opune o ţară mică cu capacităţi militare net inferioare. Declaraţiile de faţadă şi anemiile răspunsurilor internaţionale i-au permis micului ţar să întreţină frustrările imperialiste ale unei părţi din elita rusă, să cultive nostalgiile fostului URSS în marea masă rusă, iar sărăcia să o pună pe seama Occidentului decadent şi, mai nou, nazist care ameninţă stabilitatea Rusiei via Kiev. Ocuparea Crimeei a fost astfel perfect justificată printr-o operaţiune armată rapidă cu o împotrivire timidă a Ucrainei.

Tactica folosită a fost aceeaşi: ocupăm Crimeea şi ceva pe lîngă la care se poate renunţa în funcţie de situaţie. În 2014, acel ceva este dat de bazinul Donbas în care ruşii s-au instalat, potrivit obiceiului, în calitate de garant. Ceva mai consistent de această dată, răspunsul Europei s-a concretizat prin cele două acorduri de la Minsk în 2014 şi 2015 după criza (Euromaidan) care a urmat ocupării Crimeei. Trebuie precizat că acordurile nu au fost respectate niciodată în totalitate de nici una dintre părţi.

Dacă însă ucrainenii îşi apărau legitim teritoriul, Kremlinul folosea conflictul pentru a forţa mîna cancelariilor europene în pretenţiile de dominaţie a spaţiului ex-sovietic.

Ucrainenii, potrivit Moscovei, nu au nici un drept de opţiune, teritoriul lor este de fapt rusesc (este vorba despre Rusia kieveană de acum o mie de ani – deşi ucrainenii în acest context îşi pot căuta originile chiar în propria capitală, spre deosebire de ruşi şi de bieloruşi), dorinţa lor de integrare europeană nu trebuie luată în considerare, iar NATO să revină la poziţiile avute în 1997. Diplomaţia europeană eşuează total, iar în Rusia se aude din nou cîntecul cunoscut deja “Ucraina şi Crimeea, Belarus şi Moldova/Aceasta este patria mea!”. Poziţia Kremlinului este clară: Rusia este peste tot acolo unde se vorbeşte limba rusă.

Goliciunea ţarului

După luni întregi de intimidare prin masarea de trupe consistente la graniţa cu Ucraina, pe 24 februarie 2022, Putin ordonă atacul, repezindu-se spre Kiev şi probabil convins că va fi exact ca în Crimeea. Pînă şi uniformele de paradă au fost incluse în echipamentul ostăşesc pentru defilarea victorioasă de după ocuparea capitalei Ucrainei. Soldaţilor li s-a indus ideea că ucrainenii de rînd abia aşteaptă soldaţii eliberatori. Va rămîne în istorie imaginea celor doi soldaţi rămaşi cu tancul fără combustibil undeva pe drumul Kievului şi care au plecat pe jos pînă în prima localitate pentru a cere motorină. Aparent deloc timoraţi, ucrainenii, mai ales populaţia civilă înarmată, s-au apărat eroic timp de o săptămînă.

Este 1 martie 2022.„Nu pot să spun bună dimineaţa, sau bună după-amiaza sau bună seara. Pentru unii ucraineni această zi este ultima”, şi-a început preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, discursul în Parlamentul European adăugînd apoi: „Avem dorinţa de a ne vedea copiii în viaţă, cred că este una corectă. Luptăm pentru supravieţuire. Luptăm pentru a fi membri egali în Europa. UE va fi mai puternică cu Ucraina. Suntem exact la fel ca şi voi. Aşa că demonstraţi că sunteţi alături de noi. Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi atunci viaţa va învinge moartea. Şi lumina va învinge întunericul”. Acesta a fost momentul care a declanşat emoţia şi solidaritatea şi aici a fost locul imaginar în care a căzut bulgăraşul din preambulul acestui text antrenînd în rostogolirea-i rapidă o susţinere aproape fantastică, niciodată întîmplată, dacă e să ne raportăm doar la faptul că jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari ale Băncii Centrale a Rusiei au fost îngheţate, iar tranzacţiile bancare internaţionale au fost limitate.

Că mari companii private cu investiţii însemnate şi cu marje de profit uriaşe pe piaţa rusească şi-au închis benevol afacerile este o altă dovadă că tirania a mers mult prea departe. Conturile europene ale oligarhiei ruse au fost blocate, iahturile din porturile Europei au fost confiscate, posibilităţile de deplasare au fost îngheţate. Şi nu sunt decît cîteva exemple ale căror efecte se văd deja în economia rusă, iar colapsul ei nu pare a fi departe.

Nu ar fi fost însă de ajuns fără ajutor militar, Ucraina neavînd cu ce lupta. Acelaşi bulgăre scăpat public de Volodimir Zelenski în Parlamentul European le aduce ucrainenilor din ce în ce mai mult tehnică militară modernă în general defensivă ca o condiţie sine qua non a rezistenţei. Fără aportul american şi european, mastodonţii din fier brut ai lui Putin, deşi învechiţi, ar fi zdrobit inima Ucrainei. S-a întîmplat însă invers: ucrainenii au lovit crucişătorul Moskva, nava-amiral a flotei ruseşti care apoi s-a scufundat în întuneric pe fundul Mării Negre. Astăzi, Kremlinul cere Statelor Unite să nu mai trimită arme în Ucraina.

Două luni de război! Goliciunea ţarului se vede tot mai bine, iar întrebarea ridicolă dacă nu cumva a jucat la cacealma cu Kievul s-ar putea pune. Slavă Ucrainei însă! Micul ţar a arestat sau a demis zeci de generali şi ofiţeri ai armatei şi ai serviciilor de spionaj. Un lucru este cert: deciziile războiului au fost luate în cercul lui restrîns de apropiaţi motivînd oligarhilor că nu a avut de ales. Să-şi fi supraapreciat tehnica militară şi resursa umană bazîndu-se doar pe spusele ministrului de război şi pe cele ale şefului de stat major?

Războiul continuă. Bulgărele nu pare nici el de oprit. În conturile Rusiei se adună toate pagubele Ucrainei dărîmate şi arse. În contul lui Putin se adună zilnic sutele de morţi şi dramele milioanelor de refugiaţi care nu îl vor uita niciodată. Ce poate cîştiga Putin? O populaţie ucraineană insurgentă şi mereu ostilă oricărei încercări ruseşti de a instala o conducere? Sau o Rusie în care ruşii-ruşi vor trebui să lupte pentru supravieţuire? O Rusie proscrisă şi în destrămare.

Sorin COZLAC

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Deputatul Leoreanu anunță că au început lucrările de restaurare a casei marelui compozitor Celibidache

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ valoarea proiectului este de 5.643.790 lei și este finanțat de Compania Națională de Investiții ■ după finalizarea restaurării, care are ca termen sfârșitul anului 2023, în acest imobil se va amenja un centru cultural ■

După ani de așteptare, în cea de a doua jumătate a acestei luni, mai exact din data de 16, au demarat  lucrările de reabilitare la Casa Sergiu Celibidache, proiect de conservare, restaurare și protecție a momentului istoric, în valoare de 5.643.790 lei, finanțat de Compania Națională de Investiții. Imobilul monument architectonic este cunoscut în lista celor de acest tip  sub numele de Casa Vornicului Done,  dar romașcanii îl cunosc sub denumirea de Casa Celibidache.

Asta pentru că aici s-a născut celebrul compozitor (1912-1996). Imobilul a fost achiziționat de la moștenitori de către Primăria Roman în anul 2000, cu 100.000 de euro și de atunci a existat o preocupare constantă pentru accesarea de fonduri necesare consolidării. Cum valoarea proiectului era una ridicată, s-a apelat la soluția de transferare a imobilului în administrarea Consiliului Județean, pentru obținerea finanțării de la Compania Națională de Investiții.

Deputatul PNL, Dan Laurențiu Leoreanu, a declarat că reabilitarea Casei Celibidache a fost o prioritate pentru sine, încă din timpul celor două mandate și jumătate pe care le-a avut ca primar. „Am avut o serie de discuții punctuale cu domnul Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Administrației și Lucrărilor Publice, dar și cu doamna Manuela Pătrășcoiu, președintele Companiei Naționale de Investiții.

Discuții erau bazate pe argumente clare venite de la Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, iar în acest moment vă pot informa că am reușit să deblocăm acest proiect. Astfel, lucrările de restaurare, consolidare și reabilitare au început. Sper ca executantul care a contractat lucrarea să își facă treaba repede și bine, iar până la finalul anului viitor lucrarea să fie încheiată,  așa cum prevede proiectul”, a declarat parlamentarul Laurențiu Dan Leoreanu.

Lucrările sunt realizate de asocierea de firme Robu Construct SRL (lider de asociere) şi subcontractanţii Build Instal Electric SRL şi Consulting Grup Expert SRL din Moineşti, care au obţinut lucarea în urma licitaţiei pentru proiectul „Conservarea, restaurarea şi protecţia clădirii Casa Celibidache în vederea valorificării patrimoniului cultural“.

Pentru începerea lucrărilor, constructorii au avut nevoie de un aviz special de la Comisia naţională pentru componente artistice, ce funcţionează la Bucureşti și care, prin Direcția Județeană de Cultură Neamț, a aprobat demararea investiției dar cu condiția conservării elementelor artistice existente în cele două saloane cu picturi, asupra cărora se va interveni cu specialiști în restaurare, unii greu de găsit în ultimii ani.

Inițial, valoarea estimată a contractului de restaurare era de 4.427.696 lei, plus TVA. Pentru cheltuielile de proiectare şi asistenţă tehnică a fost prevăzută suma de 190.695 lei, la care se adaugă lucrări pentru reabilitarea efectivă, care au o valoare de 4.150.409 lei, organizare de şantier 73.091 lei, cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste de predare la beneficiar de 10.500 lei.

Tatăl marelui muzician, Demostene Celibidache, era de origine greacă şi a fost ofiţer de cavalerie, iar mama compozitorului era din Roman. Intrat în politică a ajuns prefect al Iaşului. În imobilul achiziţionat de municipalitate a funcţionat ani de zile Şcoala de Muzică, care poartă numele marelui compositor, unitate ulterior mutată în strada Bogdan Dragoș, într-o clădire anexă a școlii gimnaziale, din cauza riscurilor de siguranță pe care le prezenta clădirea.

Citește știrea

Actualitate

Sondaj la Piatra Neamţ – ce părere au pietrenii despre partide şi politicieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un sondaj de opinie realizat în perioada septembrie-octombrie, la comanda PNL, în municipiul Piatra Neamţ, arată ce părere au pietrenii despre politicieni şi partidele politice, dar şi despre calitatea vieţii în municipiul Piatra Neamţ.

Astfel, la această întrebare, se remarcă faptul că 30% dintre repondenţi au spus că sunt “mai degrabă mulţumiţi”, în vreme ce cei mai mulţi, 32%, au spus că sunt “nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi”.

Conform sondajului, Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, e în picaj când vine vorba de imaginea publică, 31% dintre pietrenii intervievaţi spunând că despre el au o părere “foarte proastă”.

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Andrei Carabelea, stă mult mai bine, în sensul că 14% dintre cei intrebaţi au spus că au o părere bună despre el, iar 6% chiar foarte bună.

Interesant este că 50% dintre cei intervievaţi au spus că sigur ar merge la vot dacă ar fi alegeri locale săptămâna viitoare, ceea ce ar fi extraordinar, în condiţiile în care prezenţa la vot a fost mereu într-un trend descrescător şi mult sub 50%, în Piatra Neamţ, la ultimele runde de alegeri.

Cât priveşte cu cine ar vota, aici câştigător relaxat e actualul primar, Andrei Carabelea, conform sondajului menţionat acesta adunând undeva la 37% din opţiunile de vot, la distanţă de peste 10 procente faţă de un contracandidat de la PSD, indiferent cine ar fi acesta, prefectul Adrian Niţă sau lidera consilierilor PSD, Florentina Moise.

PNL ar câştiga şi alegerile pentru CL, cu 38%, urmat de PSD, cu 26%, iar, surpriză sau nu, pe locul trei ar fi AUR, cu 13%.

Interesant este şi faptul că, la CJ Neamţ, preşedintele PNL George Lazăr, l-ar devansa pe cel al PSD, Ionel Arsene, diferenţa între cei doi fiind, conform sondajului menţionat, de 39%, faţă de 26%, în favoarea primului.

Citește știrea

Actualitate

Societatea MARSAT, pe primul loc în Topul Național al Firmelor din România

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la cea de a XXIX-a ediție a manifestării Camerei de Comerț și Industrie a României, firma romașcană s-a situat pe locul I la secțiunea Agricultură ■ la gală au participat 600 de firme cu performanțe în diverse domenii ■

La Romexpo București a avut loc, în seara zilei de 23 noiembrie, Gala de premiere a celor mai bune firme incluse în Topului Național al Firmelor din România (TNF), eveniment ce a ajuns la cea de-a XXIX-a ediție. Camera de Comerț și Industrie a României acordă anual distincții societăților care au performat în anul anterior.

Deschiderea importantei manifestări a fost făcută de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, care a vorbit în alocuțiunea sa despre greutățile pe care mediul de afaceri românesc le-a avut și le are, după doi ani de pandemie. La acestea s-au adăugat repercusiunile generate de criza economică ce survine războiului din Ucraina și de criza energetică, una de nivel mondial.

Potrivit președintelui CCIR, Mihai Daraban, firmele din România au produs în primele 10 luni ale anului în curs peste 12 miliarde de euro, realizând astfel în jur de 54% din cifra de afaceri la nivel general de țară. Topul Național al Firmelor din anul 2022 a adus în atenția opiniei publice rezultatele și performanțele celor mai importante companii autohtone din șapte domenii de activitate.

Este vorba despre industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură, silvicultură și pescuit, construcții. Camera de Comerț și Industrie a României a trasmis la evenimentul aminitit că un număr de 12.740 de firme au fost incluse în primele 10 poziții, printre acestea numărându-se și compania nemțeană, care, în ciuda greutăților, se menține de ani buni în acest top al performanței.

Pentru a realiza acest top, au fost analizate 802.243 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România, iar departajarea s-a realizat pe baza cifrei de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficienţa utilizării resurselor umane și eficienţa utilizării capitalului angajat. Topul Național al Firmelor 2022 este un clasament realizat de către CCIR și reprezintă un barometru al performanței în afaceri.

La baza acestuia stau indicatori financiari importanți ca: cifră de afaceri, profitul din exploatare, ponderea profitului din cifra de afaceri și numărul de salariați. Cifrele analizate indică un număr de 12.740 de companii care au fost incluse în primele 10 poziții ale TNF 2022. Cifra totală de afaceri a acestor companii a atins suma de 212,14 miliarde de euro, iar profitul din exploatare a însumat 19,56 miliarde de euro. Companiile incluse pe primele 10 poziții ale TNF 2022 oferă un număr de 1.309.440 locuri de muncă.

În 2021, au fost înregistrate tendințe de creștere a tuturor indicatorilor pentru toate domeniile incluse în Top, respectiv pentru numărul de companii aflate  în primele 10 poziții, cifră de afaceri, profit și număr de salariați. Cele mai semnificative domenii, ca pondere după numărul de companii incluse în top 10, sunt: industria (35,2%), serviciile (28%), comerțul (20,9%), agricultura, silvicultura și pescuitul (5%), construcțiile (4,7%), cercetare-dezvoltare și high-tech (3,7%), turismul (2,2%).

Reamintim faptul că, MARSAT SA Roman este lider pe piața agricolă cu cele mai mari și mai performanțe silozuri din Moldova și are că obiect principal de activitate depozitari și producția agricolă în sectorul vegetal, capacitatea totală de depozitare  ridicându-se la 92.000 de tone. Compania dezvoltă afaceri în domeniul comerțului cu cereale, al comerțului cu mașini agricole, al cultivării terenurilor proprii și a celor aflate în arendă.

Citește știrea
Advertisement








Trending