Contactează-ne

Actualitate

Clanul Capră, peste 50 de ani de detenţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse cu executare, dar şi cu suspendare, care depăşesc 53 de ani ■ cea mai mare sancţiune este de 10 ani ■ una dintre femeile acuzate a decedat în timpul procesului ■ au fost 15 inculpaţi, acuzaţiile ause fiind grup infracţional organizat, camătă, şantaj, lipsire de libertate sau influenţarea declaraţiilor ■ inculpaţii terorizau locuitorii din zonele Văleni şi Speranţa ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au pus punct procesului în dosarul unui clan interlop şi în şedinţa din 5 octombrie 2020, au fost aplicate pedepsele. Au fost sancţiuni cuprinse între 10 ani de închisoare, cu executare şi un an şi 6 luni de detenţie, dar cu suspendare, toate însumate totalizînd 53 de ani şi cinci luni.

Este vorba de un număr de 15 membri ai grupării Capră, care au terorizat locuitorii din zona Văleni şi Speranţa pînă au fost anihilaţi de anchetele procurorilor DIICOT Neamţ. Cel considerat liderul grupării, Dan Capră, a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare. Aceasta nu este cea mai mare pedeapsă pentru că unul dintre „locoteneţi“, Mihai Capră, are de executat o pedeapsă de 10 ani de închisoare.

În acelaşi dosar, Vasile Capră a fost condamnat la 6 ani de detenţie, Mihai Iulian Capră are de executat 3,4 ani de închisoare, Eduard Stejar are 3 ani de închisoare, Mihai Lucian Lazăr are o pedeapsă de 3,8 ani de închisoare. Pentru Garofiţa Capră pedeapsa dispusă de instanţa de fond a fost de 3 ani de închisoare, pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere, Florica Nicoleta Lazăr are 2,8 ani de închisoare, tot cu suspendare, Ana Maria Toma are 3 ani, fără executare, în timp ce Bozu Iulian şi Elena Borcoi, au pedepse de cîte 2,8 ani de detenţie, tot cu suspendare sub supraveghere.

În acelaşi dosar, cele mai mici sancţiuni, de cîte un an şi 6 luni, cu suspendare sub supraveghere au fost pentru Constantin Capră, Narcis Andrei Lazăr şi Gheorghiţă Ursu, aceştia fiind găsiţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei. Pentru acuzele de constituire de grup infracţional organizat cei trei au fost achitaţi, iar pentru infracţiunile de lovire, ameninţare, violare de domiciliu sau distrugere s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a retragerii plîngerii părţii vătămate. Pentru o altă femeie inculpată în acelaşi dosar, Maria Farmacista Lazăr, procesul a încetat deoarece în timpul judecăţii femeia s-a stins din viaţă, se pare răpusă de Covid 19.

De la majoritatea inculpaţilor s-au dispus confiscări de bani în folosul statului, în total 35.300 de lei şi 12.600 de euro. Nici una din cele 21 de victime din acest dosar nu a mai vrut bani de la inculpaţi, deşi parte dintre acestea au fost părţi civile, iar altele s-au declarat doar părţi vătămate, fără pretenţii materiale încă de la început. Decizia Tribunalului Neamţ nu este definitivă şi cel mai probabil cei care au pedepse cu executare vor contesta la Curtea de Apel Bacău. Cu excepţia celor trei bărbaţi care au primit pedepse fără executare de un an şi jumătate, în cauză au fost acuze de constituire a unui grup infracţional organizat şi aderare la o astfel de grupare, camătă, tîlhărie calificată, influenţarea declaraţiilor, lipsire de libertate în mod ilegal şi şantaj.

Torturaţi ani de zile

Gruparea a terorizat trei ani cartierele Văleni I, Văleni II şi Speranţa, iar cei care nu plăteau taxe de protecţie erau bătuţi şi siliţi să părăsească locuinţele. Pentru destructurarea grupării, pe 19 mai 2020 au avut loc mai multe percheziţii, însă faptele au avut loc în perioada 2017- 2020, sub „comanda“ lui Dan Capră. Infractorii au format o structură bazată pe relaţii familiale – fraţi, nepoţi, cumnaţi, la care au aderat şi alţi suspecţi.

Ofereau bani cu împrumut, cu dobîndă de 100% pe lună, iar pentru a avea garanţia că sumele le sînt restituite, îi obligau pe „debitori“ să le dea actele de identitate, în baza cărora încasau alocaţiile copiilor, ajutoare sociale sau alte drepturi de care beneficiau victimele. În cazul în care unul dintre debitori nu achita rata la data stabilită, creditorii apelau la liderul grupului infracţional, care decidea dacă este necesar să fie aplicate corecţii fizice sau doar ameninţări, precum şi cine va fi persoana care să execute violenţele.

„S-a reţinut faptul că membrii acestei grupări au controlat cartierele Văleni I, Văleni II şi Speranţa din Piatra Neamţ, zone ce sînt locuite de către asistaţi sociali în imobile aparţinînd de Locativ Serv. Persoanele care locuiesc în aceste imobile sociale, în baza unor contracte de închiriere, au fost obligate să le achite membrilor grupului infracţional sume cuprinse între 500 – 1.000 euro lunar, pentru a le permite folosirea caselor. În cazul în care aceste sume de bani nu erau remise, membrii grupului exercitau acte de violenţă fizică şi psihică, determinîndu-i pe chiriaşi să parăsească respectivul cartier“, se arăta într-un comunicat DIICOT.

Anchetatorii mai spun că locuinţele rămase libere erau gestionate de membrii grupului, cu acceptul unor persoane din conducerea societăţii din subordinea Primăriei Piatra Neamţ, fiind închiriate neoficial altor persoane sau folosite pentru a depozita bunuri provenite din furturi şi jafuri. În urma unor fapte similare, de şantaj, unul din membrii grupului, Vasile Capră, fusese arestat anterior, dar şi-a continuat activitatea infracţională din penitenciar.

A fugit pe geam de frica şantajiştilor

După primele reţineri din acest caz, anchetatorii au descins iar la parte din membrii grupării, la jumătatea lunii iunie. Atunci au fost cercetaţi opt indivizi care se ocupau cu intimidarea şi agresarea martorilor care i-au „înfundat“ pe alţi opt membri ai clanului. „La comiterea infracţiunilor menţionate sînt folosiţi minori cu vîrste mai mici de 14 ani, cunoscînd faptul că aceştia nu răspund penal“, arată DIICOT.

Imediat după arestarea confraţilor, pe 21 mai, inculpatul L.M.L., prin intermediul unor rude, i-a impus unei părţi vătămate, să-şi modifice declaraţia dată în faţa organelor judiciare pentru ca cei arestaţi să poată fi judecaţi în stare de libertate. Inculpaţii i-au atras atenţia asupra faptului că dacă nu va face ce i se cere, membrii grupării infracţionale se vor răzbuna atît pe el, cît şi pe membrii familiei acestuia.

O altă faptă a avut loc înainte de descinderi, pe 15 iunie, în jurul orelor 22:30, cînd şapte persoane s-au deplasat în cartierul Speranţa, cu intenţia de a aplica o corecţie unei părţi vătămate, de 22 de ani, întrucît considerau că este responsabilă pentru arestarea membrilor grupului. Inculpaţii au aşteptat victima şi, profitînd de faptul că zona nu era iluminată, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii. În timpul incidentului i-au sustras un telefon mobil şi 2.000 de lei.

La un moment dat, tînărul a reuşit să fugă în locuinţă, fiind urmărit. „Deoarece aceştia forţau uşa de acces a imobilului, partea vătămată a sărit pe geam şi s-a ascuns în vecinătatea blocului. Inculpaţii, forţînd uşa, au pătruns în locuinţă unde au lovit-o şi pe concubina părţii vătămate, ameninţînd că-i vor omorî membrii familiei“, comunicau anchetatorii.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Corina Chiriac soseşte la Piatra Neamţ pentru „Minuni trăite“. Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

Citește știrea

Actualitate

Surpriză în cazul tonelor de motorină furate din rezervoarele unor camioane. A fost depistat încă un făptaş

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Citește știrea
Advertisement








Trending