Contactează-ne

Administrație

CJ Neamţ: Sfădeală politică şi ameninţări cu jandarmii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Şedinţa de Consiliu Judeţean Neamţ de joi, 26 septembrie, a avut de toate. Poate prea puţină administraţie, dar în rest a abundat în sfădeală politică, ba chiar au fost ameninţări cu suspendarea şi cu chemarea jandarmilor pentru a evacua sala. Au fost şi momente, să le spunem comice, cum ar fi cel în care o consilieră liberală i-a dat un cadou preşedintelui Ionel Arsene: o pungă cu pietricele de pe drumurile judeţului pe care nu le-ar fi asfaltat. Că urma să fie scandal, era uşor de anticipat încă de la prînz: pe ordinea de zi erau două proiecte de hotărîre care evident aveau să ducă la discuţii: cel privind rectificarea bugetului şi cel privind repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale a cotei de 7,5% din impozitul de venit. Cu patru ore înainte de şedinţă liberalii au cerut public retragerea ultimului proiect. Cu cîteva minute înainte de şedinţă au anunţat declaraţii pe treptele de la CJ. Şi au venit in corpore: consilierii judeţeni, parlamentarii de Neamţ şi primari sau reprezentanţi ai tuturor primăriilor liberale din judeţ. În rezumat, declaraţiile au fost că solicită retragerea proiectului pentru că banii nu au fost alocaţi judicios, iar primăriile liberale au fost defavorizate faţă de cele social-democrate. După declaraţii, “echipa” liberală s-a deplasat în sala de consiliu. Unde în scurt timp a început bălăcăreala. Liberalii, în frunte cu preşedintele Mugur Cozmanciuc, au vrut să vorbească înainte de a se vota rectificarea. Preşedintele Arsene a ţinut-o că el dă cuvîntul cînd vrea el. Şi numai cînd vrea el. Au urmat replici mai mult sau mai puţin tăioase, cuvinte mai mult sau mai puţin de duh. La un moment dat, numai el înţelegînd de ce, Ionel Arsene a ameninţat că suspendă şedinţa sau mai corect spus că poate suspenda şedinţa dacă doreşte şi poate chema jandarmii pentru a evacua sala. Liberalii au replicat ironic că se tem de nu mai pot. S-a trecut la un moment dat şi la primul proiect, cel cu rectificarea. Liberalii au formulat amendamente, toate au picat, şi proiectul a fost votat de social-democraţii, sprijiniţi de ALDE şi vicele Laurenţiu Dulamă, cu 17 voturi pentru, la 12 abţineri. Plus îndoiala exprimată de liberali că ai lor colegi de consiliu, social-democraţi, chiar ştiu ce au votat. Cei vizaţi au spus, evident, că ştiu. A urmat o nouă rundă de declaraţii şi intervenţii, în aceeaşi notă de bălăcăreală politică, în principal, cu aceleaşi solicitări de înscriere la cuvînt din partea liberalilor şi cu aceeaşi replică a lui Arsene că le dă cuvîntul cînd consideră el. Pînă la urmă lucrurile s-au mai domolit, ba chiar au intrat într-o notă de normalitate, iar declaraţiile primarilor de Piatra, de Roman, ale parlamentarilor Cozmanciuc, Ţapu şi Leoreanu şi replicile social-democrate au fost în nota unor dezbatateri cum ar fi bine să vedem mai des prin CJ. Dar despre aceste declaraţii in extenso, cu altă ocazie. Ar mai de spus că proiectul cu repartizarea a 7,5% a suscitat din nou contre tăioase, dar în final a trecut tot în forma dorită de majoritatea PSD, ALDE şi vicele Laurenţiu Dulamă. Amendamentul propus de liberali nu a avut nicio şansă. Pe final de şedinţă s-a trecut la alte declaraţii, mai războinice, iar preşedintele Arsene a primit chiar un “cadou” de la o consilieră de la PNL: o punguţă cu pietricele de pe “drumurile judeţeului pe care nu le-a asfaltat”. Deci multă politichie, iar la final tot cei majoritari şi-au impus punctul de vedere la vot. C-aşa-i în politica mioritică unde dialogul este doar clamat. Nu e, din păcate, şi posibil.

Actualitate

Spitalul de la Leţcani se tot… predă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ISU Iaşi a demarat procedura de recepţie ■ abia apoi vedem dacă şi când va fi redeschis ■ locurile la ATI se împuţinează pe zi ce trece ■

Stare de fapt: valul IV al epidemiei de coronavirus pare a fi mai grav decât ne-am fi dorit. Deja, în majoritatea judeţelor, paturile ATI disponibile pentru bolnavii de Covid sunt din ce în ce mai puţine. Iar dacă lucrurile evoluează pe acelaşi trend, în scurt timp nu vor mai fi paturi disponibile.

În Neamţ, situaţia este şi mai gravă. În urmă cu zece luni, Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost distrusă de un incendiu soldat cu 15 victime. De atunci stă închisă sub sigiliul procurorilor care fac anchetă. Din bani privaţi, donaţii şi sponsorizări, Asociaţia Dăruieşte Viaţă a construit o secţie ATI externă cu 17 paturi. În mod evident insuficiente pentru un spital judeţean. Mai ales în vreme de pandemie.

În tot acest timp, Spitalul Mobil de la Leţcani, pentru care nemţenii au cotizat cu peste 3 milioane de euro, stă închis. Conform oficialităţilor din Iaşi el este în plină procedură de predare-primire către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş: „Spitalul este în procedură de predare-primire de la Euronest la DS”. „Am început procedura de preluare de la Asociaţia Euronest, în colaborare cu echipe de specialişti în domeniu. Se va face o recepţie atât cantitativă, cât şi calitativă, iar la finalizarea ei vom vedea ce demersuri trebuie întreprinse pentru operaţionalizarea spitalului”, conform purtătorului de cuvânt al ISU Iaşi, Georgică Onofreiasa.

Ca o scurtă paranteză, e de apreciat că oficialii ieşeni mai comunică pe această temă. La Neamţ e… tăcere mormântală. În dialogul purtat cu reprezentanţii ISU Iaşi am încercat să aflăm şi cam când s-ar putea finaliza procedura de predare-primire. Nu ni s-a putut da un termen limită, pe motiv că nu depinde doar de ISU, ci şi de … Euronest. Deci ar putea fi vorba de zile, cum ar fi normal în plin val IV, sau de săptămâni ori chiar luni.

Drept e că în acest moment nu ştim ce va rezulta după recepţia cantitativă, dar mai ales calitativă. Iar aşteptările nu pot fi optimiste în condiţiile în care presa a tot scris de nenumărate nereguli şi probleme, iar controalele s-au ţinut lanţ pe la respectivul spital. Ba ar fi intrat pe fir chiar procurorii DNA.

Apoi, dacă totuşi va rezulta că avem un spital, nu doar o sumă de containere cu aparatură medicală dubioasă în ele, va mai dura ceva până când va fi găsit/angajat personalul medical necesar pentru ca spitalul să fie operaţional/funcţional. Probabil alte săptămâni sau luni.

Iar surse neoficiale spun că, şi redeschis, spitalul de la Leţcani va putea trata doar cazuri uşoare sau medii pentru că la ATI nu s-ar putea asigura condiţii ca în… spitalele „clasice”. Deşi acolo au fost cheltuiţi 13 milioane de euro din banii nemţenilor şi ieşenilor.

Scurtă rememorare

Povestea spitalului de la Leţcani este una tristă, cu un final previzibil. Tot trist. Investiţia a ridicat mari semne de întrebare şi a suscitat critici chiar de la început. Însă Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, şi Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi la vremea respectivă, au mers mai departe. Au dat banii, au trecut peste faptul că s-a întârziat mult până au venit containerele şi aparatura medicală şi au inaugurat aşa-zisul spital în preajma alegerilor.

Spitalul a stat deschis doar câteva luni, timp în care s-a tot vorbit despre numeroase nereguli, ce au culminat cu închiderea lui. Pentru un motiv ciudat: „este termosensibil”. Adică la temperaturi scăzute „îngheaţă” instalaţiile. Începând cu cea de… încălzire.

Lunile au trecut şi deşi a venit şi vara cu temperaturi caniculare „spitalul termosensibil” nu a mai fost deschis. Chiar dacă diverşi de la diverse instituţii şi de la cel mai înalt nivel dădeau asigurări că „în scurt timp” unitatea sanitară va fi redeschisă. În ciuda acestor asigurări, în urmă cu câteva luni s-a aflat, apoi s-a şi votat trecerea la ISU.

Iar acum aşteptăm finalizarea recepţiei. Şi ne rugăm ca să mai găsit vreun loc pe un pat ATI în vreun spital, dacă vom avea nevoie, deşi am cotizat cu toţii cu 13 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Stimulente financiare pentru nou-născuţi, episodul pe Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un grup de şapte consilieri locali a depus un proiect de hotărîre de interes social ■ ei propun acordarea din bugetul local a unor indemnizaţii pentru nou-născuţi ■ acestea ar urma să stimuleze natalitatea şi aşa scăzută la Roman ■

Grupul de consilieri PSD, consilierul Pro România Dragoş Barcă şi colegul lor consilierul Dragoş Viorel Moroşanu (PPU-SL) au iniţiat şi depus, luni, 20 septembrie, la Biroul Unic un proiect de hotărîre referitor la acordarea, începînd cu luna noiembrie 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi.

„Ştiut fiind faptul că declinul demografic afectează întreaga Europă, dar cu preponderenţă statele slab dezvoltate, state între care se regăseşte, evident, şi România, politicile publice ar trebui să se axeze pe politici economice, de ocupare a forţei de muncă şi de protejare a familiei. Mă refer aici la adoptarea unor politici publice care să fie un cadru stabil pentru deciziile privind maternitatea şi să contribuie la asigurarea securităţii sociale pentru numărul crescut de mame singure, respectiv să asigure diverse facilităţi în îngrijirea copiilor.

În acest context, chiar dacă la noi, în România, actuala coaliţie de guvernare nu a avut nici voinţa şi nici putinţa de a găsi banii necesari pentru mărirea alocaţiilor copiilor, pentru a se ajunge la un cuantum decent, măcar pe plan local să încercăm să încurajăm şi să stimulăm natalitatea. Fideli ideii de politică bazată pe principii social-democrate, grupul consilierilor locali PSD format din consilierii: George-Alexandru Bălan, Andreea-Alexandra Broască, Ionuţ-Liviu Ciocoiu, Radu-Cătălin Curpăn, Iulia Havrici Tomşa (PSD), alături de Dragoş Viorel Moroşanu PPU-SL, împreună cu George-Dragoş Barcă, Pro România, am înregistrat astăzi la Biroul Unic referatul de aprobare privind acordarea unui stimulent financiar pentru nou-născuţi, însoţit de metodologia privind acordarea acestui stimulent” a precizat liderul consilierilor PSD, George Bălan.

Proiectul presupune acordarea, începînd cu luna noiembrie anul 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi, cuantumul acestuia fiind stabilit după cum urmează: pentru primul născut – 1.000 lei net; pentru al doilea născut – 1.200 lei net; pentru al treilea sau următorii născuţi – 1.500 lei net, cu menţiunea că este necesar a fi îndeplinite obligatoriu o serie de condiţii, stipulate de altfel în documentele elaborate.

Iniţiatorii speră ca propunerea lor legislativă să fie materializată într-un proiect de hotărâre ce se va regăsi pe ordinea de azi a proximei şedinţe ordinare a Consiliului Local Roman, rămînînd la latitudinea şi conştiinţa celor 21 aleşi locali să voteze proiectul sau nu. Aleşii PSD şi ai celorlalte două formaţiuni speră însă ca proiectul lor să obţină sprijinul consilierilor avînd în vederea că majoritatea sînt părinţi, indiferent de înregimentarea lor politică. De spus că un proiect identic a fost votat în CL Piatra Neamţ, dar nu este încă aplicabil pentru că secretarul municipiului reşedinţă de judeţ nu a contrasemnat de legalitate şi se aşteaptă în prezent o decizie a Prefecturii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

„Cravata Galbenă”, filmat şi la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ acesta este cel de al doilea film de lung metraj despre viaţa lui Sergiu Celibidache ■ filmările ar urma să se realizeze în primăvara-vara anului 2022 ■ imobilul în care s-a născut compozitorul este încă în ruină ■

A devenit de notorietate faptul că în 2022 se va filma coproducţia româno-britanică „Cravata Galbenă” ce va fi realizată la Oblique Media şi Celi Films, în regia lui Serge Ioan Celibidache, fiul marelui compozitor Sergiu Celibidache. Născut la Roman, în 28 iunie 1912, muzicianul a murit în Franţa, în 14 iulie 1996.

Filmul va fi produs de Adela Vrînceanu Celibidache, Cristina Dobriţoiu, Titi Rădoaie şi James Oliver. Cum viaţa compozitorului va trebui prezentată, începînd cu momentele din copilăria şi tinereţea sa, este logic că o parte dintre filmări se vor desfăşura la Roman. Numai că reabilitarea casei memoriale este un proces dificil, care a bătut timp de nouă ani pasul pe loc, din lipsa fondurilor.

Predată de CL Roman Consiliului Judeţean în 2018, casa din strada Veronica Micle a obţinut o finanţare de la Compania Naţională de Investiţii, în valoare de 4.424.695 lei, fără TVA. Conducerea CJ a anunţat începerea lucrărilor încă din 10 martie 2021. Deşi au trecut 7 luni de la acest anunţ, firma Robu Construct Roman care a cîştigat licitaţia în asociere cu Consalting Grooup Expert nu a demarat încă lucrările.

Cum anunţul despre film a stîrnit în rîndul nemţenilor un interes enorm au reapărut şi legendele despre marele compozitor şi dirijor. Preşedintele Societăţii Culturale „Urbana”, dr. în muzică Ovidiu Trifan, este depozitarul unor informaţii interesante despre biografia marelui muzician.

„Este foarte bine că fiul marelui dirijor, talentatul regizor Serge Ioan Celibidache are intenţia să toarne un nou film în memoria tatălui său. Ar fi un al doilea lung metraj după filmul << Octav>> cu Marcel Iureş în rolul principal. Din cîte am văzut acum rolul lui Sergiu Celibidache va fi interpretat de John Malkovich, un iubitor al muzicii clasice, care îl va juca pe Celibidache în anii maturităţii.

Nu ştiu însă în ce condiţii se vor realiza filmările ţinînd cont de starea de degradare avansată a imobilului. Sergiu Celibidache era extrem de zgîrcit cu informaţile despre viaţa sa. Întrebat într-un interviu despre ceea ce ar trebui să mai ştie lumea despre el, compozitorul a răspuns sec: Nimic. Şi aşa lumea ştie prea multe. Din motive personale nu vroia să se afle prea multe din biografia sa” a declarat Ovidiu Trifan.

„Păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei”

Romaşcanii se mîndresc cu faptul că marele muzician s-a născut la Roman, în casa în care a funcţionat mulţi ani Şcoala de Muzică, ce îi poartă numele.

„Multe dintre legendele urbane care s-au ţesut de-a lungul timpului în jurul numelui său nu sînt adevărate. Una dintre acestea e că Sergiu Celibidache nu ar fi recunoscut că e român. Nimic mai fals. Într-un interviu acesta spune că poporul român e unul dintre cele mai talentate naţii ale lumii, pe care le-a cunoscut.

În 2012 la deschiderea primei şi ultimei ediţii a Festivalului Internaţional ce a purtat numele marelui muzician, fiul său, regizorul Serge Ioan Celibidache, mărturisea că tatăl său a păstrat tricolorul românesc în casă pînă la moarte. Nu era o declaraţie gratuită. Nici afirmaţia potrivit căreia compozitorul nu ar fi recunoscut că s-a născut în casa de la Roman nu e adevărată. Cu prilejul turneului făcut de corala Cantores Amicitiae a Conservatorului din Iaşi, în 1995, maestrul Nicolaie Gîscă, dirijorul corului, i-ar fi luat un interviu.

Cu haz Sergiu Celibidache povesteşte o serie întreagă de amintiri din copilăria şi tinereţea sa. Spre sfîrşitul acestei întîlniri unul din studenţi îl întreabă şi despre casa natală. Atunci Sergiu Celibidache a spus explicit că şi-ar fi dorit să facă din aceasta un centru muzical, care să-i poarte numele, dar că nu a reuşit acest lucru pentru că s-ar fi lovit de un păienjeniş de intrigi la nivelul Primăriei din Roman. Nu ştiu ce a vrut să spună marele muzician, dar ceea ce ştiu e faptul că, la un moment dat un avocat a venit la Roman şi a trecut şi pe la şcoala noastră. După vizita din Primărie nu a mai revenit”, a mai spus Ovidiu Trifan.

Contactat telefonic directorul de atunci al Şcolii de Muzică, Viorel Vanzariuc, a confirmat această vizită dar a spus că de problemele cu retrocedarea clădirii s-a ocupat primăria, care a avut şi un proces cu moştenitorii compozitorului: o soră de la Galaţi şi cu fiul compozitorului. Ex- primarul Dan Ioan Cărpuşor a confirmat interesul primăriei pentru acest imobil de patrimoniu, dar a negat afirmaţiile făcute de marele compozitor cu puţin înainte de a muri.

Un alt mit demontat de profesorul Ovidiu Trifan este cel legat de faptul că Sergiu Celibidache ar fi urmat Colegiul Naţional „Roman-Vodă” afirmînd cu argumente faptul că un cercetător din Munchen (Germania) spune că muzicianul a terminat Liceul Internat din Iaşi, în 1931. „Muzicologul nostru, Octavian Lazăr, afirmă că Celibidache a fost un pom plin cu roade în care <>. Toate aceste legende sînt ţesute fie din ignoranţă, fie din răutate. Dar aceste lucruri contează mai puţin acum.

Ceea ce contează este ce a lăsat această personalitate omenirii: o operă unică, pentru că pînă la el nu s-a mai ocupat nimeni de fenomenologia sunetului, care nu poate fi redusă la două dimensiuni. Pînă la el nu a fost nimeni care să fi spus că înregistrările nu pot reda esenţa muzicii (motiv pentru care există puţine înregistrări ale concertelor sale n.r)”. Mai reamintim că filmul va fi regizat de către Serge Ioan Celibidache, după un scenariu propriu la care a contribuit şi James Olivier.

Citește știrea

Trending