Cititul este ca mersul la sală…pentru creier!

■ Psiholog Dr. Ana Aurelia Huţanu ■

Dacă tot s-a sărbătorit ieri, 15 februarie, Ziua Națională a Lecturii într-o lume care citește din ce în ce mai puțin iar în cazul României, într-o țară care statistic vorbind este pe ultimul loc din Europa la cititul cărților, să încurajăm puțin mai mult cititul vorbind despre efectele sale benefice asupra creierului.

Cititul este ca mersul la sală…pentru creier!

1. Ajută concentrarea

Urmărirea unui fir narativ implică toate procesele mentale majore: gândire, memorie, atenție și limbaj. Angajează creierul într-o activitate complexă și antrenantă, dezvoltându-l tot așa cum un antrenament sportiv dezvoltă corpul pe măsură ce avansează la nivele din ce în ce mai performante. Cititul canalizează gândurile către firul narativ, dând pentru o vreme deoparte grijile și micile distrageri. Este benefic persoanelor care suferă de gândurile negative intruzive specifice anxietății, depresiei și traumei precum și celor cu deficit atențional contribuind la reorganizarea tiparelor de gândire în moduri mai puțin disfuncționale.

2. Crește empatia

Atunci când citim despre experiențele altor persoane realizăm mai multe lucruri importante cum ar fi faptul că (a) nu suntem singurii care le trăiesc, (b) alții pot simți, gândi și acționa diferit iar acest lucru este normal și că (c) toți oamenii de lângă noi au trăiri personale și complexe pe care nu le putem înțelege la prima vedere fiind indicat să nu ne pripim cu judecarea lor prea aspră la fel cum nici nouă nu ne face plăcere să fim judecați pripit de alții care nu ne cunosc motivele, ambițiile, temerile și particularitățile care ne fac să fim unici.

3. Stimulează imaginația și creativitatea

Scriitorul George R.R. Martin care a imaginat universul extraordinar al seriei „Cântec despre gheață și foc” după care a fost creat serialul-fenomen Urzeala Tronurilor spunea că „Un cititor trăiește o mie de vieți înainte de a muri. Cel care nu citește trăiește doar una”. Atunci când citim pătrundem într-o altă lume, trăind prin prisma scriitorului experiențe pe care nu le-am fi avut altfel. Facem în permanență paralele și asocieri cu noi înșine și cunoscuții noștri, imaginându-ne cum ar fi fost viața noastră în circumstanțe diferite. Ne împinge limitele experiențelor personale mult dincolo de potențialul lor maxim dacă nu am fi cunoscut cărțile. Vedem opțiuni pe care nu le-am fi conceput dacă mintea noastră nu ar fi fost deschisă prin lectură. Devenim încurajați să ne exprimăm mult mai bine propriile trăiri, să le înțelegem pe ale altora și să creăm la rândul nostru lumi interesante atât pentru noi înșine cât și pentru ceilalți. Percepem lumea din jurul nostru în moduri mult mai profunde și mai complexe comparativ cu înțelegerea celor care nu citesc iar atunci când ne simțim copleșiți de viața de zi cu zi, lectura unei cărți ne oferă evadarea perfectă.

4. Întârzie îmbătrânirea cognitivă

Pentru că cititul antrenează toate procesele mentale majore (gândire, memorie, atenție, limbaj), exersarea creierului în acest mod îi previne îmbătrânirea făcându-l puternic și mai flexibil într-un mod descris de specialiști ca „plasticitate neuronală” sau „neuroplasticitate”. Cu cât ne antrenăm abilitățile mentale mai mult și mai variat, cu atât creierul se păstrează mai tânăr și mai în formă. Lectura cărților oferă diversitatea necesară acestui tip de antrenament. Cititul frecvent face ca mintea noastră să fie agilă și ascuțită, capabilă de a manevra rapid conținuturi în situații noi, complexe și dificile ajutându-ne să gestionăm mai bine situațiile cu care ne confruntăm.

5. Creează noi conexiuni neuronale

Atunci când repetăm ce știm deja se creează ceea ce neurologii numesc un „arc reflex”. Metaforic vorbind, un arc reflex este un drum din ce în ce mai bătătorit pe măsură ce crește obișnuința. Prea multă repetiție strică însă deoarece previne formarea de noi conexiuni specifice plasticității neuronale astfel încât creierul rutinat îmbătrânește mai rapid decât cel supus provocărilor mentale. Lecturile frecvente și cât mai variate ca stil și tematică încurajează neuroplasticitatea prin surprizele pe care le produc, ne deschid universuri noi de explorat și ne scot din rutina propriei minți.

6. Reduce stresul

Am menționat deja că urmărirea unui fir narativ prin lecturarea unei cărți canalizează gândurile către poveste, dându-le deoparte pe cele încărcate negativ care deranjează. Când suntem captivați de experiențele pe care le citim suntem mai calmi, mai liniștiți, mai relaxați, chiar și atunci când eroii cărții trec prin situații grele deoarece suntem conștienți de faptul că noi suntem în siguranță în timpul lecturii și că povestea care se desfășoară nu este una care ni se întâmplă nouă în timp real. Este adevărat că uneori lectura poate fi atât de captivantă încât să nu putem lăsa cartea din mână, ne ține treji noaptea sau intervine în visele noastre dar chiar și așa este o experiență mai degrabă plăcută și odihnitoare comparativ cu ruminațiile obsesive care îi invadează pe anxioși și depresivi atunci când nu citesc.

7. Îmbunătățește somnul

Chiar dacă unora cititul le poate provoca ocazional insomnie sau vise intense, pe alții îi adoarme inducându-le o stare de calm și armonie. Atât cei care rămân treji cât și cei care adorm de la citit se declară însă mulțumiți de această activitate. Insomniacii devorează cu pasiune în continuare cărți până la ore târzii iar cei cărora cititul le provoacă vise intense nu se mai satură de astfel de experiențe extraordinare, povestindu-și visele a doua zi și provocându-și experiențe onirice noi. Nu se simt deranjați de faptul că somnul le este afectat în acest mod. Cei care citesc pentru a adormi seara sau pentru a readormi după un prim somn așa cum sunt și eu trăiesc aceste momente liniștite din timpul lecturii nocturne ca pe unul de refacere, plăcut și revigorant ca un spa.

Fiecare moment petrecut citind o carte este o investiție în propria dezvoltare personală de aceea este necesară o bună selecție și totodată o mai mare varietate a lecturilor pentru ca antrenamentul minții noastre să se desfășoare optim. Marii clasici și lecturile contemporane promovate de marile edituri sunt întotdeauna o alegere sigură pentru formarea unei culturi solide dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne cenzurăm singuri. Citiți cât mai mult. Fiți deschiși la recomandări. Lăsați cărțile să circule, primiți-le și dați-le mai departe. Cu timpul, cu cât citim mai mult, se dezvoltă gusturile și gândirea critică, vom putea discerne cu mai multă ușurință între diferite idei și vom căpăta totodată o înțelegere mult mai nuanțată a societății în care trăim.