Contactează-ne

Politica

Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi pupaţi în fund? Banii de reclamă sau „toate site-urile să apeleze la mine“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ modul în care vrea CJ Neamţ să împartă banii de publicitate este revoltător şi pompieristic ■ cea mai mare felie este alocată pentru articole de presă „pupincuristice“ ■ din totalul de peste 180.000 lei, aproximativ 90% este prevăzut pentru site-urile care vor publica articole „favorabile“ ■ Monitorul de Neamţ cere redimensionarea sumelor şi refacerea documentaţiei tehnice pentru licitaţie ■

Nemţenii probabil că îşi mai amintesc şi acum rîzînd de celebrul pietrean care amuza o ţară întreagă cu tirada sa: „vreau să-mi fac o prietenă, dar nu găsesc. Toate fetele să apeleze la mine“. Cam aşa şi cu instituţia Consiliului Judeţean Neamţ care a scos la iveală recent documentaţia tehnică ce va sta la baza aflării firmei sau firmelor care vor beneficia de suma generoasă de 184.906 lei, fără TVA, pentru publicitate în mass-media. Exerciţiul pompieristic prin care a fost produsă această documentaţie tehnică, probabil şi tactică, care ar urma să stea la baza încredinţării acestor bani poate fi rezumată astfel: „CJ, vreau pupători în fund, dar nu găsesc, toate site-urile să apeleze la mine“. Şi Monitorul de Neamţ şi Roman, deţinător şi al site-ului www.monitorulneamt.ro nu credem că ar putea fi acuzat de discriminare între presa scrisă şi cea on-line. „Discriminare“ se pare că au făcut însă cei care au clocit documentaţia tehnică. Chiar cu limbuţa lor, mă rog, tastatura lor, spun în respectivele materiale că în presa scrisă vor fi difuzate, ocazional, doar „materiale şi anunţuri impuse prin lege“. Şi fac şi o estimare cam cîte ar fi acestea. În aceeaşi documentaţie scriu şi de un preţ maximal pentru anunţ, scos nu înţelegem din jobenul cărui scamator de pe la CJ Neamţ. Fără nici o legătură cu costul real de publicare al unui astfel de anunţ. Mă rog, se spune că ar fi făcut ei un studiu de piaţă. Credem că l-au făcut la piaţă. Trecînd peste, făcînd un simplu calcul matematic rezultă că din total sumă s-ar cheltui vreo 17.000 lei pentru presa scrisă. Atenţie: pentru ceea ce legea „impune“. Mai sînt ceva firmituri pentru un ziar naţional care ar urma să dea anunţuri la mica publicitate, iar restul, adică grosul de vreo 160.000 de lei ar rămîne pentru site-uri. Unu, două, poate trei sau mai multe. Dar aici, ce să vezi, lipseşte sintagma cu legea. Se spune doar atît: se vor publica articole de presă, sub sau peste 2.500 de caractere, cu foto sau fără şi machete. Acum să traducem ce ne spun cei de la CJ. Că doar gura păcătosului adevăr grăieşte. Deci pentru ceea ce se cere imperativ prin lege a fi publicat sînt suficienţi 17.000 lei. Şi ăia îi dăm la presa scrisă, care nu prea pupă în fund aşa cum şi-ar dori cei de la CJ. Şi mai clar e vorba de acele anunţuri de angajare, licitaţii, etc. pe care legea prevede că trebuie să le faci publice. Pe tipărit. Restul purcoiului de bani, adică peste un miliard jumătate de lei vechi, cei de la CJ Neamţ vor să-i cheltuie pe articole. Pe care evident că legea nu-i obligă, din păcate nici nu le interzice, să le publice. E vorba de acele articole în care sînt pupaţi în fund şefii pentru „realizările lor măreţe“. Că doar nu o să plătească pentru articole în care sînt criticaţi sau în care sînt prezentate nemulţumirile cetăţenilor faţă de activitatea lor. Aşadar, 10% din buget pentru ceea ce legea te obligă să faci public şi 90% din buget pentru pupături în fund. Aşa vor cei de la CJ să cheltuie banii pe care i-au suplimentat în acest an. În concluzie, Monitorul de Neamţ şi Roman condamnă acest simulacru de licitaţie ca fiind cel mai toxic exemplu de cheltuire a banului public pentru a cumpăra ode închinate politicienilor care au ajuns să conducă CJ Neamţ. Se recunoaşte public că banii sînt destinaţi celor care vor lăuda conducerea Consiliului Judeţean şi vor închide ochii la problemele existente în activitatea lor. Şi se pare că se mai recunoaşte un lucru: dacă legea ar impune publicarea de anunţuri doar în cuantum de 17.000 de lei, de ce Dumnezeu s-au bugetat 184.906 lei pentru „publicitate“? Sigur că prin această împărţeală a banilor devine clar că se încearcă şi o aservire a presei: dacă taci din gură, intri la felia de 160.000 lei şi primeşti şi publici articole în care pupi toate dosurile de politicieni de prin CJ Neamţ. Dacă nu, eventual poate primeşti ceva din firmitura de 17.000 lei, pe care oricum legea îi obliga să-i cheltuie. Aşadar, şi-au frecat mîinile politrucii din CJ Neamţ, ce vei alege ziaristule? Nu-i aşa că ne vei păpa din palmă pentru a lua o parte din felia mai groasă de tort?, s- au „încurajat“ probabil ei. Ei bine, Monitorul de Neamţ şi Roman alege, alături de alţi colegi din presă, să demaşte această mizerie.

Semnale din februarie

Cerem public rediscutarea bugetului de publicitate, de altfel am atras atenţia asupra acestui lucru încă din momentul votării lui: „Circ ruşinos pe banii de publicitate/ Un episod neplăcut a fost legat de banii pentru publicitate. Consilierul ALDE Iulian Luca ar fi vrut să facă un amendament pentru a suplimenta suma. Surpriză însă: i s-a spus că suma a fost deja suplimentată în bugetul propus adoptării, la 250.000 de lei. Au urmat discuţii penibile pe acest subiect şi chiar o mică contradicţie pe tema „paternităţii“ suplimentării sumei. Absolut ruşinos şi de neacceptat. Iar asta o spunem în calitate de jurnalişti, adică acei care ar trebui să primim o parte din această sumă suplimentată, sigur, în baza unor comenzi pentru a presta respectivele cerinţe de publicitate. Ceea ce este legal. Însă o spunem răspicat: Monitorul de Neamt şi de Roman cere să se revină la suma veche, nesuplimentată şi credem că şi alţi colegi din presă ar trebui să solicite acelaşi lucru. Măcar acei care nu doresc să fie trataţi ca nişte chelneri sau ospătari pe care nişte neamuri proaste îi cheamă la masă şi urlă din toţi bojocii să-i audă tot restaurantul că le suplimentează bacşişul. Nu am cerut şi nu merităm aşa comportament“, scriam în ediţia din 28 februarie 2018, după votarea bugetului. Solicităm refacerea documentaţiei tehnice în baza căreia se doreşte organizarea licitaţiei şi reconsiderarea sumelor care se plătesc pe anunţuri „cerute“ prin lege şi a celor pentru articole „pupincuristice“. Vom continua să scriem critic despre Consiliul Judeţean Neamţ, atunci cînd vor fi motive, şi ne dorim să fie organizată o licitaţie în care să primeze interesul public şi legea, nu dorinţa unora de a fi ridicaţi în slăvi fără merite sau orice altfel de criterii tehnice, dar mai ales tactice credem noi, legate de cum să ne punem bine cu un site sau altul, în funcţie de nişte calcule, mai mult sau mai puţin corecte, legate de trafic. De traficul de pe site, nu de cel de influenţă, sperăm noi. Dar despre aceste aspecte, cu o ocazie ulterioară.

Actualitate

Din ciclul „Marile gogoşi ale actualilor guvernanţi“ (II): Gogoaşa cu 80 de miliarde de euro de la UE s-a dezumflat la 30,5 miliarde

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe toată perioada pandemiei, preşedintele Klaus Iohannis ne-a tot dus de căpăstru, că „o să paşti murgule iarbă verde“, promiţând că vom primi moca de la UE suma de 80 miliarde de euro, cu care „Guvernul său“ va pune în mişcare Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Pe baza sumei ăsteia, liberalii ne promiteau raiul pe pământul României, care nu putea fi instalat decât de ei, dacă puneau mâna pe bani.

Despre cele 80 de miliarde de euro ne cântau mandoliniştii liberali imnuri de slavă închinate lui Iohannis, pentru că le-ar fi obţinut pentru România „negociind“ la sânge, zile şi nopţi la rând, fără week-end. Bineînţeles că negocierea a fost o gogoaşă, menită să justifice deplasarea preşedintelui pentru poză la Bruxelles.

Deşi suma de 80 de miliarde a intrat în serialul „Poveşti de adormit copii, liberalii, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne prostesc servindu-ne cu o nouă gogoaşă cum că, citez „datorită implicării susţinute a preşedintelui Klaus Iohannis, a Guvernului Orban, dar şi a europarlamentarilor PNL, România va beneficia de o alocare de 30,5 miliarde de euro pentru relansarea economiei“.

Aşa de mult s-au implicat liberalii, că de la 80 de miliarde cifra a scăzut la 30 miliarde, din care jumătate trebuie să o rambursăm. Mai bine nu se implicau. Ce nu au curaj să ne spună aceşti liberali este faptul că pentru a primi aceşti bani guvernele de dreapta instalate după noiembrie 2019, trebuiau să trimită Comisiei Europene un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a fi aprobat.

PNRR a fost trimis, dar a fost respins ca fiind lipsit de valoare, pentru a fi refăcut. Dacă PNRR refăcut de isteţii Guvernului Cîţu va fi considerat satisfăcător, poate vom primi pe el patru miliarde de euro care se vor risipi ca praful de pe toba bubuitoare a promisiunilor noii guvernări. După cum cei 80 de miliarde s-au dus pe apa Sâmbetei, cea a promisiunilor deşarte, pe aceeaşi apă se va duce şi suma de 30,5 miliarde de euro.

Dacă în 2019, sub guvernarea PSD, România redusese gradul de îndatorare la 35,4% din PIB, acum, după ce Cîţu ne-a îndatorat, pentru nu ştim ce, cu 27 miliarde de euro, gradul de îndatorare aproape s-a dublat. Transparenţa guvernamentală este atât de opacă, încât nu se poate desluşi pe ce s-au cheltuit aceşti bani împrumutaţi, pe care va trebui să-i restituim din buzunarele noastre.

Gogoaşa „României normale“ este plină de curbe de sacrificiu

Trebuie să ne intre bine în cap, că orice guvern de dreapta nu ne poate oferi decât austeritate, drumul României fiind presărat cu curbe de sacrificiu. Pe un drum plin de curbe de sacrificiu, economia nu poate prinde niciodată viteză.

După Guvernele Ciorbea şi Radu Vasile au urmat guvernele Boc, Cioloş, Orban şi Cîţu. Fiecare dintre aceste guverne de dreapta au lăsat în urmă datorii publice mult mai mari şi căderi economice, deşi au făcut uz de curbe de sacrificiu prin tăieri salariale sau plafonări de salarii şi pensii.

În plină pandemie, când guvernanţii noştri erau sub presiunea coronavirusului, aceştia nu pridideau cu osanalele la adresa corpului medical, pe care îl ridicaseră la rangul de eroi ai neamului. Acum, dirijaţi de limitele ochelarilor de cal ai ideologiei lor de dreapta, guvernanţii şi-au propus să taie sporurile medicilor şi personalului sanitar, acordate pentru condiţii periculoase sau de suprasolicitare neuropsihică.

În extenso, toată polologhia tăierilor salariale sau a plafonării pensiilor este coordonată de ministrul Muncii, această Raluca Turcan, cu care am căzut din lac în puţ, dacă ţinem seama că nivelul priceperii ei în ce priveşte munca, salariile şi pensiile nu depăşeşte genunchiul broaştei. Tăierea transportului gratuit pe CFR pentru studenţi nu s-a făcut din raţiuni bugetare, pentru că suma nu reprezenta mai mult de 0,01% din PIB.

Suma reprezenta o gură de oxigen pentru CFR călători, care se scaldă între insolvenţă şi faliment. Nicăieri în lume, transportul de călători pe calea ferată nu este rentabil şi de aceea, acest transport trebuie subvenţionat de către stat, prin acordare de facilităţi. În UE, subvenţionarea directă este interzisă şi guvernul PSD găsise forma de subvenţionare prin acordarea de transport gratuit studenţilor şi implicit o formă de ajutor bănesc acordat familiilor acestora.

Raţiunea tăierii transportului gratuit oferit studenţilor a fost că această facilitate, fiind acordată de PSD, trebuia anulată. Întrebat de ce taie transportul, premierul Cîţu a oferit o explicaţie ideologică nu financiară. Şi anume că un guvern de dreapta nu oferă gratuităţi, aşa că desfiinţează CFR , sau le vinde.

După guvernanţii de astăzi, o „Românie normală“ nu poate fi construită decât pe avize negative

Vineri 19 februarie, Guvernul Cîţu a încheiat o rundă de ciondăneli între PNL şi USR – PLUS şi a aprobat proiectele de buget pentru anul 2021. Aceste proiecte de buget au primit avize negative din partea Consiliului Economic şi Social (CES), ceea ce l-a făcut pe Cîţu să acuze instituţia de pesedism.

Ofuscat că aceste bugete nu sunt apreciate ca operă de artă în materie, Cîţu a acuzat CES-ul că, în perioada anilor 2017-2019, a avizat pozitiv bugetele PSD-ului, care a distrus România, una pe care el trebuie s-o „refacă din temelii“. După mintea Cîţului, creşterea economică a României, de 4-5 % în perioada 2017-2019, poate fi definită ca distrugere, iar creşterea propusă de el pentru anul 2021, de circa 4% este adevăratul progres.

Făcând recurs la istorie, aflăm cu uşurinţă că premierul Cîţu minte, aşa cum respiră. Pentru că în anul 2018, bugetele au fost avizate negativ de către CES. Ministrul Justiţiei, Ion Stelian, această „somitate în drept“, care şi-a făcut ucenicia ca deputat în Parlament, în perioada 2016-2020 şi-a văzut visul cu ochii. A terminat de scris proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, pe care un guvern îngenuncheat de coaliţia cu USR – PLUS l-a aprobat în noaptea zilei de joi 18 februarie.

Plin de importanţă, imberbul ministru a ieşit imediat pe post, trâmbiţându-şi victoria, pe care a numit-o pompos „un pas spre normalitate“. Adică fabricarea dosarelor penale pentru judecători, din nou de către procurorii DNA, este considerată „normalitate“ de către noul ministru. Pentru desfiinţarea SIIJ, Ion Stelian nu are decât o singură justificare, că această secţie a fost înfiinţată de către PSD şi că ei, useriştii şi-au inclus-o în program, încă de la înfiinţarea ei. Realitatea este că PSD a fost singura formaţiune politică care a scos Secţia de investigare a magistraţilor de sub influenţa politică a DNA şi USR – PLUS.

Pentru Guvernul Cîţu nu contează acum faptul că asociaţiile profesionale ale magistraţilor, ICCJ-ul şi CSM-ul, s-au pronunţat categoric împotriva desfiinţării SIIJ. Pentru ministrul Justiţiei, această pronunţare nu valorează nici cât o ceapă degerată. Sfidând avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Stelian este de neclintit în intenţia sa de a controla politic justiţia. Aşa cum au controlat-o Traian Băsescu şi Laura Codruţa Kovesi. Deşi astăzi există suficiente mărturii şi dovezi publice, privind modul abuziv şi nelegal în care DNA a efectuat anchete penale împotriva magistraţilor, ministrul Ion Stelian o ţine langa că „el are încredere în DNA“, de parcă pe părerea lui dă cineva doi bani.

PSD a fost permanent acuzat zgomotos de către USR – PLUS că a atentat la independenţa justiţiei, deşi scopul real al PSD-ului a fost salvarea lui Dragnea. Acum scopul real al Guvernului Cîţu este să atenteze la independenţa justiţiei, dar acuzele PSD-ului sunt făcute cu batista pe ţambal.

Gogoaşa că „minerii au fost numai uneltele stângii“ se dezumflă analizând profitorii mineriadelor

Curbele de sacrificiu ale Guvernului Cîţu au fost aplicate ca experiment anticipat pe minerii din Valea Jiului, prin neplata drepturilor salariale. Minerii au reintrat în atenţia opiniei publice, pentru că au îndrăznit să protesteze împotriva acestei samavolnicii experimentale, prin care guvernul testează limitele răbdării lor. Cele cinci zone miniere ale României, Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru şi Baia Mare, au făcut subiectul unui amplu „Program de restructurare“ între anii 1997 -2007.

În cei 10 ani de restructurare, guvernele succesive ale CDR, PSD şi PNL au închis 556 de mine şi au disponibilizat 650.000 de mineri şi fără a pune ceva în loc, au creat grave probleme sociale în acele zone. În prezent, Comisia Europeană, sensibilă la problemele zonelor miniere din Europa, prin derularea Iniţiativei Regiunilor Carbonifere şi-a propus obiectivul de a mobiliza fonduri pentru investiţii destinate regiunilor respective, printre care şi cele din România.

Dar pentru a avea acces la aceste fonduri, România trebuie să realizeze şi să depună în termen proiecte, pe care nici guvernele Orban şi Cîţu nu dau semne că ar avea chef de ele. Dacă celelalte ţări cu industrie minieră, precum Polonia, Germania, Cehia, Grecia, Slovacia, Spania şi Slovacia au negociat cu UE, ca proiectele lor să se deruleze până în 2050, Guvernul Orban abia a obţinut ca termen limită anul 2030. După Marea Reformă a anilor 1997- 2007, din cele 15 mine din Valea Jiului au mai rămas deschise doar patru, în condiţiile în care zona a rămas monoindustrială.

Pe baza programelor guvernelor de dreapta, instalate după noiembrie 2019, doar 25.000 de minieri din Valea Jiului mai au un loc stabil de muncă. Guvernul Cîţu, nu numai că i-a ignorat complet pe mineri, dar i-a şi întărâtat prin declaraţiile imbecile ale reprezentanţilor acestuia din teritoriu. Minerii, aşa cum sunt, au ajuns subiect de batjocură la cotă maximă. Minerii, nebăgaţi în seamă, au ameninţat că dacă guvernanţii nu vin la ei, vor veni ei la Bucureşti.

Pe Cîţu l-au trecut apele reci, amintindu-şi de venirea lor din 14-15 iunie 1990. Memoria scurtă a primului ministru Cîţu, dar şi a atâţia altora, trebuie împrospătată, deoarece minerii din Valea Jiului au pornit spre Bucureşti de cinci ori, de fiecare dată pentru alte scopuri, dintre care nu toate erau ale lor. Despre aceste cinci mineriade, voi vorbi în numărul viitor celor care vor să cunoască realitatea, nu fabulaţiile.

Citește știrea

Actualitate

Prin proiectul de buget pe anul acesta se alocă 2% din PIB pentru Apărare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţă deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ

Deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ, a anunţat că prin proiectul de buget pe 2021 2% din PIB se alocă pentru Apărare, lucru care permite investiţii importante în economia naţională.

“Guvernul a adoptat proiectul legii bugetului de stat, iar bugetul MApN propus pentru anul 2021 prevede fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04 % din PIB. Securitatea națională este o componentă importantă pentru România, iar faptul că se alocă pentru al cincilea an consecutiv 2% din PIB pentru Apărare arată că țara noastră își respectă angajamentele.

Totodată, acest buget va permite importante investiții în economia națională precum plăți directe sau indirecte către furnizori din economia națională care pot depăși 2,5 miliarde de lei, investiții în infrastructură de aproape 800 milioane lei și investiții în sistemul medical militar,  cercetare în domeniul medical (Institutul Cantacuzino) și în învățământul superior din rețeaua MApN: peste 263 milioane lei.

Ministerul Apărării Naționale anunță că anul acesta sunt programate achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională care pot depăși un miliard de lei, alți 1,4 miliarde de lei fiind destinati unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din Romania. Plățile sunt planificate atât către agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat, cât și cu capital privat.

Ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de la Camera Deputaților, voi susține proiectele de dezvoltare ale industriei naționale de apărare, pentru că, implicit, susțin și dezvoltarea economiei României”, a declarat deputatul Mugur Cozmanciuc, președintele PNL Neamț.

Citește știrea

Actualitate

Sorin Cazan, amenințat cu excluderea din PMP după votul pentru vicepreşedinţii CJ?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

La exact jumătate de an de la desfășurarea alegerilor locale, după ce  în urma mai multor încercări eșuate de a alege vicepreședinții, în ședința de miercuri, 17 februarie, păreau că lucrurile s-au așezat, iată că din culisele acestor alegeri, izbucnește un nou scandal. Romașcanul Sorin Dumitru Cazan susţine că a fost chemat la sediul PMP din Piatra Neamț și admonestat pentru că nu a votat pentru candidatura la vicepreşdinţia CJ a Mădălinei Ciubotaru şi că i s-a cerut demisia.

”Votul meu personal este secret sau așa ar fi trebuit să fie. Acum după ce lucrurile s-au consumat am să vă explic votul meu, pentru că înțeleg că deși ar fi trebuit să fie secret nu a prea fost. De altfel, așa cum s-a văzut s-a filmat procedura de vot. Personal am votat, așa cum era normal,  cu Dragoș Chitic, candidatul PMP, fără a avea nici cea mai mică ezitare, pentru că este colegul meu de partid. Dar pentru că nu am votat și cu Mădălina Ciubotaru mi s-a cerut, după ședința de alegeri de la Consiliul Județean, să-mi dau demisia. Nu știu de unde au aflat colegii mei cum am votat, pentru că, teoretic, votul este secret. Logic că nu mi-am dat demisia și nici nu mi-o voi da pentru că eu am muncit enorm în acest partid. Abia ieșit din Spitalul Județean, după îmbolnăvirea cu virusul SARS Cov 2 am lucrat pe brînci pentru a aduce voturi la PMP pentru alegerile parlamentare. De altfel în Statutul PMP nu scrie că trebuie să-mi dau demisia pentru că nu am susținut candidatul altui partid. Eu susțin că disciplina de partid la mine a funcționat. Nu am vorbit în afara partidului, am votat cu Dragoș Chitic, candidatul nostru, pe care-l voi susține, în continuare, necondiționat. Dar mi s-a părut anormal ca un partid ca Pro România, cu trei consilieri, ca și noi, să aibă doi candidați: unul susținut de PSD și altul susținut de USR-PNL” a declarat Sorin Cazan

Al doilea considerent pentru care a votat ca vicepreședinte să fie candidatul PNL, Florin Hopșa,  a fost acela că i se pare te normal ca zona Roman să fie reprezentată în Consiliul Județen. ”Colegul nostru, Florin Hopșa, de la PNL este romașcan, chiar dacă acum locuiește în Piatra Neamț. Am fost ferm convins că acesta va ține cu romașcanii pentru că are încă în inimă ceva acolo, pentru Roman . Și un al treilea lucru, dar nu și ultimul,  a fost acela că Mădălina Ciubotaru, așa cum am văzut în presă,  este cercetată penal pentru o fraudă uriașă, de vrei 5 miliarde lei vechi, la Negulești. Și nu am vrut ca votul meu să meargă în această direcție”, a explicat consilierul județean Sorin Dumitru Cazan.

Sorin Dumitru Cazan  susține că se așteaptă la decizia de ridicare a sprijinului politic, dar că, după modificarea Codului Administrativ, nu-și va pierde locul în Consiliul Județean pînă ce instanța nu va da o soluție definitivă și irevocabilă și că așa cum merg lucrurile în România, un asemenea proces va putea dura, lejer, 3-4 ani, timp în care își va face treaba de consilier județean votînd conform propriei conștiințe, în interesul nemțenilor. ”Sînt conștient că pînă atunci nu voi mai avea zile bune în partid, dar la fel de conștient  sînt că voi  avea zile grele”, a mai spus Sorin Dumitriu Cazan. Acesta  s-a sfătuit cu avocatul său, Alexandru Iștoc, care-i este și ginere,  și este pregătit să atace în instanță  o eventuală decizie de ridicare a sprijinului politic. Contactat telefonic de către redactorii ”Monitorul”, președintele PMP Neamț, Bogdan Gavrilescu, a spus că nici nu confirmă, dar nici nu infirmă o asemenea discuție. ”La noi în PMP modul în care vom vota într-o ședință de Consiliu Local sau Consiliu Județean se ia în interiorul partidului. Vom analiza votul și atitudinea lui Sorin Cazan în Consiliul Executiv Județean și abia atunci vom ieși cu o declarație publică”, a spus președintele PMP Neamț.

Citește știrea

Trending