Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Cisterne contra secetei

Știre publicată în urmă cu

în data de

• opt primãrii au 13 cisterne cu care s-ar putea cãra apã pentru populatie, în caz de secetã • acestea sînt folosite, în general, pentru transportul laptelui de la producãtori •

Seceta anuntatã pentru acest an reprezintã, mai ales pentru locuitorii din mediul rural, un serios motiv de îngrijorare. Un numãr semnificativ de fîntîni au secat, iar în foarte multe nivelul apei a scãzut. Pe de altã parte, însã, marea parte a comunitãtilor locale nu au mijloace de stocare a apei, în caz de nevoie. Astfel, din cele 78 de primãrii cîte sînt în judetul Neamt, doar 8 detin cisterne cu care ar putea fi cãratã apã la populatie. Cele mai recente date furnizate de reprezentantii Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt indicau cã, la începutul lunii trecute, 752 de fîntîni au secat de tot, iar 37,86% din numãrul total al fîntînilor aveau nivelul scãzut. În judetul Neamt sînt 29.258 de puturi din care oamenii de la sate se alimenteazã cu apã pentru consumul casnic si în gospodãrii. În cazul în care fîntînile seacã punctual, situatia nu este foarte gravã, pentru cã oamenii îsi vor schimba locul de unde aduceau apa cu un altul, aflat în apropiere. Mai gravã este situatia în care seacã toate fîntînile dintr-un cãtun, dintr-o parte a unui sat, ori de pe teritoriul întregii localitãti, pentru cã populatia ar fi nevoitã sã strãbatã distante lungi pentru a-si procura apa. Din dispozitia datã printr-un ordin semnat de prefectul Toader Mocanu si seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã Neamt, colonel Ioan Niticã, primãriile din judet au transmis cãtre Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamt situatia dotãrii cu cisterne pentru transportul apei si amãnunte despre existenta rampelor de acces la sursele de apã. Potrivit datelor înregistrate recent, în judetul Neamt dispun de cisterne primãriile Bodesti – douã (cu o capacitate de zece tone), Borca (una, de opt tone), Costisa – douã (cu o capacitate totalã de 1,8 tone), Dobreni – una, Ghindãoani – patru, Horia – douã (una de o tonã, iar cealaltã de douã tone), Ruginoasa – opt, si Sãbãoani – douã (una de 0,8 tone si una de o tonã). În total, opt primãrii dispun de asemenea mijloace. Localitãtile judetului Neamt stau mai bine la numãrul de rampe de acces la sursele de apã – 149 la numãr. Cele mai multe facilitãti, din acest punct de vedere, le au comuna Ion Creangã – 18 rampe, comuna Gîrcina – 14, Ghindãoani, Ceahlãu si Cîndesti – cîte 10 rampe. Stelian Mihãilã, inginer sef în cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt, a declarat cã cisternele, pe care primãriile nemtene le-au declarat ca avîndu-le în proprietate, sînt folosite, în general, la transportul lichidelor de uz alimentar. „Situatia cu cisternele si rampele de acces la sursele de apã a fost prezentatã în cadrul Comandamentului Judetean pentru Situatii de Urgentã. Cu cisternele existente se va cãra apa pentru populatie în cazul în care ne vom confrunta cu o secetã prelungitã si fîntînile vor seca. Unele comune detin astfel de cisterne pentru cã pe terioriul lor existã puncte de colectare a laptelui si cu ele este adus de la producãtorii particulari“, a declarat inginerul sef Stelian Mihãilã. Trecînd peste datele care aratã cã nemtenii ar muri însetati dacã ar fi sã li se aducã apã cu cisterna, pînã acum, în judet, populatia de la sate nu a fost alimentatã cu tulumba, oamenii descurcîndu-se dupã posibilitãti. Udatul grãdinilor de zarzavat si adãpatul animalelor au fost asigurate cu apã din iazuri sau pîrîuri, iar apã pentru consumul casnic au gãsit prin fîntîni, fie ele mai apropiate sau la mai mare distantã de locuinte.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending