„Cinstim memoria celor căzuţi pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului“

■ declaraţia aparţine primarului Adrian Diaconu şi a fost făcută de Sfînta Marie, cînd la Cordun s-a inaugurat un monument închinat eroilor căzuţi pe cîmpurile de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz ■ monumentul Marii Uniri a fost conceput de sculptorul Florin Zaharescu şi Casa de Arhitectură Haivas ■

La Cordun, la sugestia fostului senator Ioan Chelaru şi la iniţiativa primarului Adrian Ciobanu şi a consilierilor locali a fost ridicat un frumos monument închinat ostaşilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial pe fronturile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Edificiul este rodul gîndirii creatoare a sculptorului Florin Zaharescu, cel care este şi autorul simbolicei statui a lui Roman I Muşat, din centrul municipiului de la malurile Moldovei şi Siretului. Proiectat de firma arhitectecţilor Mihai şi Adrian Haivas, monumentul a fost ridicat într- un timp record de o echipă de constructori ai firmei Mitras Bil şi sfinţit de un sobor de preoţi. Din el au făcut parte IPS Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit romano-catolic de Bucureşti şi PS Gherghel, Episcop de Iaşi, însoţit fiind de Aurel Percă, episcop auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, înalţii prelaţi fiind primiţi cu pîine şi sare de un grup de copii îmbrăcaţi în tradiţionale costume populare româneşti. Primarul Adrian Ciobanu a mulţumit prelaţilor care au avut disponibilitatea de a veni la marea sărbătoare a cordunenilor, care la distanţă de un secol vor să aducă în memoria contemporanilor jertfa de sînge a celor care au sfîrşit pe front pentru făurirea României Mari. De faţă au fost şi invitaţi de marcă: primari ai localităţilor vecine, Gherăeşti, Tămăşeni, Trifeşti, parlamentari de Neamţ, Mugur Cozmanciuc şi Alexandru Rotaru, consilieri judeţeni PNL, reprezentanţi ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean.

„Lăsăm astăzi mesajul de responsabilitate generaţiilor viitoare de cinstire a înaintaşilor“

„Am construit acest monument împreună cu întreaga comunitate pentru a marca Centenarul Marii Uniri. Este un semn de respect şi recunoştinţă pentru jertfa soldaţilor români, căzuţi la datorie, a căror fapte de eroism au făcut posibilă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Jertfa lor pentru ţară a făcut să tresară în noi un sentiment de unitate şi dragoste pentru neam. Cinstim memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe cîmpul de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. Sărbătorim sacrificiul suprem al ostaşilor căzuţi la datorie în cele două conflagraţii mondiale, dar şi a celor care luptă în astăzi pentru consolidarea statului român modern. Doresc ca acest moment solemn să fie un punct zero, care să ne mobilizeze pe toţi în lupta pentru dezvoltarea României şi consolidarea statului. Dacă ar fi să sintetizez în puţine cuvinte semnificaţia acestei zile, aş spune că sărbătoarea de azi (15 augusr – n.r.) prilejuieşte întîlnirea între prezent şi trecut, între noi şi cei cărora le datorăm acest prezent, între sacrificiu şi recunoştinţă. Momentul de astăzi trebuie privit şi din perspectiva moştenirii pe care o lăsăm celor de după noi. Lăsăm astăzi mesajul de responsabilitate generaţiilor viitoare de cinstire a înaintaşilor. E o punte între trecut şi viitor, prin mijlocirea eforturilor noastre de astăzi“, a spus primarul Adrian Ciobanu.

Cetăţeni de onoare ai comunităţii

În acest cadru solemn, edilul a conferit titlul de Cetăţean de onoare unor oameni care au contribuit la modernizarea localităţilor natale, fie ei locuitori ai Cordunului, fie veniţi din Italia sau din alte zări în misiunea de educare copiilor comunităţii nemţene. Au primit acest titlu: Iojă Gal, Navaro Hose Barcos, Vicenţiu Iurcă, Maria Chelaru, Monica Husaru, Neculai Ciobanu, Gheorghe Mârţ, Ioan A. Ciobanu, Ioan I. Ciobanu, Alois Moraru şi post mortem preotul Petru Budău şi generalului de armată Adrian Soci, care a luptat în teatrele de operaţiuni militare din Afganistan. Preotul Alois Moraru, cel care a alcătuit monografia localităţii, a explicat necesitatea ridicării acestui monument la un secol distanţă faţă de momentul istoric de la 1 Decembrie 1918. „Iată că astăzi, după 100 de ani, 29 de cetăţeni ai acestei localităţi se află pe o lespede de piatră. Aş vrea să reamintesc îndemnul monseniorului Cipoloni, venit în timpul Primului Război din Italia, care îndemna autorităţile vremii să-şi cinstească eroii căzuţi la datorie prin ridicarea unor astfel de monumente. Cum eroii de la Pildeşti nu şi-au găsit în acea epocă un loc pe monumentele funerare ridicate în 1922, la Săbăoani, Simioneşti, Adjudeni sau Rotunda, iată că la un secol distanţă, prin decizia înţeleaptă a actualilor edili, s-a hotărît ridicarea acestui impresionant monument pe care sînt inscripţionate 29 de nume ale celor căzuţi atunci pe front. Dacă mai există nume pe care autorităţile nu le-au descoperit, vă rugăm să le aduceţi la cunoştinţă autorităţilor pentru a fi inscripţionate“, a spus preotul Alois Moraru, autorul monografiei comunei Cordun.

„Să nu uităm niciodată că România noastră este aici şi va rămîne aici, în veci“

Unul din cele mai emoţionante discursuri a fost cel al ex-senatorului Ioan Chelaru, fiu al satului Pildeşti. „Cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, în urmă cu 65 de ani eu m-am născut aici, la 50 de metri de acest loc. Am trăit, am copilărit în acest loc. De asta emoţia e mai mare la mine decît la alţii. Am învăţat de la părinţii mei să nu-mi uit niciodată rădăcinile şi să încerc să întorc în viaţă recunoştinţa mea pentru comunitatea în care m-am născut. Şi am făcut-o în măsura în care s-a putut: primul drum asfaltat între Simioneşti şi Pildeşti, prima conductă de gaz metan. Iar astăzi, dacă s-a materializat acest vis al meu, de a avea acest monument dedicat memoriei înaintaşilor noştri, îl datorez dumneavoastră, consătenilor mei. Sculptorul Florin Zaharescu, arhitectul Haivas şi constructorii au găsit momentul de inspiraţie divină de a realiza acest impresionant monument aşezat de firul de argint al Moldovei, care este o picătură şi o lacrimă pentru eroii noştri pomeniţi astăzi. Mulţumesc celor care au venit de peste mări şi ţări acasă, la ziua comunei, la celebrul şi tradiţionalul bîlci de la Pildeşti şi la cel de la Cordun. Duceţi cu dumneavoastră în toată lumea simbolul României noastre. Unii se simt pe post de «strigoi» şi spun că aceste comunităţi ale noastre, de pe Valea Moldovei, a Siretului şi din jurul Bacăului au altă istorie. Nu e adevărat! Istoria e cea pe care noi am trăit-o. Eroii aflaţi pe placa de marmură au trăit şi au murit pentru România. Să nu uităm niciodată că România noastră este aici şi va rămîne aici, în veci“, a declarat ex-senatorul Ioan Chelaru. Un moment aparte a fost cel al conferirii sculptorului Florin Zaharescu, cel care a gîndit monumentul, dar a contribuit şi la realizarea multor altor sculpturi în bisericile romano-catolice din Diaceza Iaşi, a Diplomei de Merit şi a Crucii Omagiale Episcop Anton Durcovici. Cunoscuta solistă de muzică populară Viorica Macovei a interpretat apoi două cîntece de mare vibraţie patriotică: „Din Putna mîndru glas se înalţă“ şi „Marea Unire nu se uită niciodată!“, imnul Ministerului Apărării în anul Centenarului. Fiii satului au petrecut clipe de neuitat purtînd în suflet bucuria reîntîlnirii cu meleagurile natale, în ceas de sărbătoare, dar şi durerea despărţirii pentru încă un an, pentru că obligaţi de soartă trebuie să plece să-şi cîştige printre străini, pîinea cea de toate zilele.

Sursă fotografii: Roman24 Facebook – www.roman24.ro