Cine nu vrea reforma în justitie?

• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Ce înseamnã pentru România acordul de acces semnat recent cu SUA? Nu i-am „supãrat“ cam tare pe rusi? Dar pe cei din Uniunea Europeanã? Serban Strãtilã: Fãrã a mã pretinde un specialist în politica externã a României, am sã-mi exprim un punct de vedere personal, si anume cã acest acord nu este decît o consecintã fireascã a cooperãrii militare si politice foarte strînse dintre România si SUA. Aceastã cooperare este foarte bine cunoscutã atît de cãtre partenerii nostri din UE si NATO, cît si de cãtre Rusia, drept pentru care nu cred cã trebuie sã stîrneascã vreo reactie negativã din partea nimãnui. De asemenea, cred cã acest acord este si o expresie a vointei majoritãtii populatiei care vedere prezenta militarã americanã ca pe o garantie a consolidãrii democratiei în România. Nu putem negliija si unele riscuri de expunere la atacuri teroriste, dar asa cum a declarat domnul presedinte Traian Bãsescu, nivelul acestor riscuri este calculat si asumat în cadrul angajamentelor tãrii noastre. Pe ansamblu, cred cã România va avea de cîstigat de pe urma acestui acord, atît în plan politic, cît si economic. Rep.: Cum comentati schimbãrile fãcute la vîrful serviciilor secrete? S.S.: Asa cum am mai spus, schimbãrile respective sînt de competenta exclusivã a presedintelui României si sînt sigur cã au fost luate în urma unei analize amãnuntite a activitãtii conducerilor serviciilor în cauzã. Odatã cu instituirea Comunitãtii de informatii sper cã se va realiza o eficientizare a activitãtii tuturor serviciilor secrete. De altfel, o initiativã legislativã a unor parlamentari PNL prevede reducerea numãrului de servicii secrete si delimitarea mai clarã a atributiilor. Eu sustin acest punct de vedere si, mai mult, cred cã ar trebui sã se meargã mai mult pe ideea cooptãrii în structurile informative a unor tineri cu pregãtire superioarã proveniti din alte institutii de învãtãmînt decît cele asa-zis "specifice“. Domnul presedinte Bãsescu cred cã a dat un semnal în acest sens numind la coordonarea Consiliului de securitate un tînãr expert care pînã acum a activat în cadrul comisiei parlamentare de supraveghere a activitãtii SIE.

„Nu mai putem asista impasibili la cazuri de magistrati care sãvîrsesc fapte penale, acoperite de CSM“ Rep.: Premierul Tãriceanu a anuntat o evaluare a Consiliului Superior al Magistraturii, care va fi fãcutã de experti europeni. Cu ce rezultat credeti cã se va încheia si cum ne va afecta pe noi, ca tarã? S.S.:: Un asemenea demers era firesc. Haideti sã nu uitãm cã membrii CSM se opun constant mãsurilor de reformã întreprinse de ministrul Monica Macovei. Dacã cineva din Guvern ar face o astfel de evaluare sau ar trage un semnal de alarmã, magistratii din CSM ar sãri ca arsi, pentru a se plînge de amestec al executivului în treburile justitiei si, tinînd cont de „contrele“ dintre minister si CSM, poate cã o astfel de evaluare ar fi catalogatã ca subiectivã. Dar, din moment ce specialisti strãini se vor pronunta cu privire la eficienta Consiliului Superior al Magistraturii, dupã o analizã atentã, nu cred cã se va mai pune problema obiectivitãtii. Si-atunci vom vedea cine nu vrea reformã în justitie. Reamintesc cã la acest capitol România stã prost si e nevoie de mãsuri urgente. Nu mai putem asista impasibili la cazuri de magistrati care sãvîrsesc fapte penale, acoperite de CSM si nici nu mai putem tolera modul deficitar în care functioneazã justitia. Din pãcate, PSD are o foarte mare vinã în acest sens. Ion Iliescu si Adrian Nãstase sînt autorii morali ai dezastrului din justitie. Ei au împins în CSM si în Curtea Constitutionalã multi prieteni devotati ai PSD care si-au gãsit un loc „cãldut“ pentru finalul carierei. Guvernul actual este nevoit sã respecte Constitutia si legile tãrii si nu-i poate îndeparta pe acesti oameni, desi este evident cã ei nu fac decît sã frîneze reforma în justitie. Rep.: Cu toate acestea, nici Tãriceanu, nici Alianta, nu stau foarte bine în sondaje… Este alarmantã aceastã situatie? S.S.: Dupã ultimul sondaj, Alianta D.A. se bucurã de încrederea a peste 42% din intervievati, ceea ce înseamnã mai mult decît scorul obtinut la alegeri. Sã nu uitãm cã noi încã plãtim nota de platã a pomenilor electorale ale PSD. Din pãcate, aceste pomeni nici mãcar n-au folosit prea mult românului de rînd, ci au fost niste tunuri date bugetului, în favoarea unor clienti politici. Evident cã, încercînd sã umplem golurile fãcute de PSD, pierdem popularitate, mai ales cã întîmpinãm si o puternicã opozitie cînd dorim sã reformãm anumite sectoare sensibile, cum ar fi sãnãtatea. Pe de altã parte, e firesc pentru orice partid aflat la guvernare, sã-si erodeze imaginea. Sperãm ca lumea sã înteleagã cã, dincolo de eventualele greseli, intentiile noastre sînt corecte. Noi ne dorim ca românii sã analizeze si sã discearnã cu mare atentie ceea ce se petrece pe scena politicã, pentru cã încercãri de manipulare si exemple de populism ieftin sînt destule. Un exemplu elocvent îl constituie senatorii Adrian Pãunescu si CV Tudor. Ei sînt cei care au protestat foarte gãlãgios cînd au fost sanctionati pentru numãrul foarte mare de absente de la sedintele Senatului. S-a dorit sã nu mai avem chiulangii si, cînd s-au luat mãsuri, au sãrit ca arsi. Amîndoi pozeazã drept foarte devotati tãrii, dar nici mãcar nu trec pe la sedinte. La bani, în schimb, tin foarte mult. Din pãcate, din cauza lor si a altora ca ei, are de suferit imaginea tuturor parlamentarilor, chiar a unora dintre noi care nu au nici o absentã.