Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Cine minte, domˊle deputat Arsene?

Știre publicată în urmă cu

în data de

• alesul nemtean afirmã cã este tinta unei campanii de presã pusã în operã de cotidianul „Monitorul“ la comanda presedintelui CJ Neamt • „Ce, cum sã fiu eu informator la vîrsta de 17 ani, asa cum au spus cei de la Monitorul?“, s-a întrebat public parlamentarul • ce n-a înteles, sau nu a vrut sã înteleagã presedintele PSD este faptul cã suspiciunea privind presupusa sa legãturã cu Securitatea reiese dintr-un document oficial al CNSAS, document pe care cu sigurantã si dînsul îl stie foarte bine •

Deputatul Ionel Arsene, presedintele PSD Neamt, s-a lansat într-un atac virulent la adresa cotidianului nostru, bãtînd cîmpii cu gratie. Fãrã nici un fel de argument, politicianul afirmã cã este tinta unei campanii de presã initiate de cãtre presedintele Consiliului Judetean Neamt, Culitã Tãrîtã. Afirmatii de genul „Stiu eu cã Monitorul este al lui Tãrîtã“ sau „Campania mea de denigrare a fost comandatã de presedintele CJ“ nu au nimic comun cu realitatea. În primul rînd, spre stiinta domnului Arsene, ziarul Monitorul este editat de firma Grupul de Presã Accent SRL, o societate în care nici presedintele CJ, dar nici vreo rudã de-a sa nu a fost actionar vreodatã. Cît priveste marca „Monitorul“, aceasta a apartinut de-a lungul timpului mai multor firme, cu care Grupul de Presã Accent a avut contracte ce au vizat folosirea acesteia. În acest moment marca „Monitorul“ este decãzutã, nefiind în proprietatea nici unei societãti. Povestea face obiectul unui proces aflat pe rolul instantelor de judecatã. Dar ce l-a supãrat atît de tare pe politicianul PSD? În primul rînd, Ionel Arsene a fost mai mult decît deranjat de faptul cã în cotidianul nostru a apãrut articolul „Arsene, seful PSD, în «tandreturi» cu Secu?“. Ce nu stie, sau poate nu vrea sã recunoascã domnul deputat, este cã informatia respectivã, privind anumite suspiciuni privind o presupusã relatia a sa cu Securitatea lui Ceausescu, a fost fãcutã publicã de site-ul www.romaniacurata.ro si cã la baza acesteia a existat un document oficial al CNSAS. „Ca si consecintã a distrugerii dosarului lui Ionel Arsene în decembrie 1989, CNSAS stabileste cã acestuia «nu i se poate atribui calitatea de lucrãtor/colaborator al Securitãtii». Cu toate acestea, numele sãu este mentionat în dosarul fond retea nr. R 225467 (cota CNSAS), ce cuprinde procese verbale în care se stipuleazã distrugerea de informatii, dosare personale si anexe ale fostului Inspectorat de Securitate Neamt. Desi nu s-au identificat documente care sã confirme rolul de informator direct al d-lui. Arsene, domnia sa este mentionat cu dosar nr. 9159“, se aratã pe site-ul mai sus mentionat. Pentru a nu mai exista discutii, cotidianul Monitorul publicã astãzi documentul cu pricina .Nu de alta, dar poate domnul deputat a uitat de existenta lui, sau poate cã nu i-au fost aduse la cunostintã aceste informatii. Faptul cã cei de la Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitãtii (CNSAS) au gãsit numele lui Arsene, unul dintre cei mai tineri parlamentari de Neamt, în cîteva dosare distruse la Revolutie, nu poate decît sã dea de gîndit. Nimeni nu a spus cã Arsene a fost colaborator al Securitãtii, însã la fel de bine se poate spune cã este greu sã afirmi cã niste suspiciuni în aceastã poveste nu existã. Politicianul a fost contactat de ziaristii de la cotidianul „Monitorul“ pentru a-si exprima un punct de vedere oficial vizavi de aceastã chestiune. Deci, nu se poate spune cã nu a avut posibilitatea sã se apere. Surprinzãtor, el a dat de înteles cã nici nu cunoaste acest document oficial al CNSAS. „Aveam 17 ani la Revolutie, cum sã fiu informator la aceastã vîrstã? Mi-e greu sã cred cã am fost urmãrit la 17 ani de Securitate. Ce poti sã urmãresti la un copil? Cred cã este o fãcãturã de-a cuiva. Cine mai stie?“, s-a apãrat Arsene. Dacã ar fi considerat cã i-a fost lezatã imaginea, deputatul putea sã atace în instantã decizia CNSAS si sã solicite clarificarea acestei chestiuni, însã nu a fãcut-o. Probabil cã pe parlamentar l-a deranjat foarte tare declaratia datã de un fost ofiter de informatii pentru cotidianul „Monitorul“ conform cãreia, înainte de anul 1989, Securitatea fãcea racolãri si în rîndul elevilor, cu mentiunea cã acestora li se fãceau fise, nu dosare.

Declaratii bombastice „marca“ Arsene

„Eu vã spun cã e ziarul lui (n.n.Culitã Tãrîtã)….Scrie mare în titlu cã Ionel Arsene este un colaborator al Securitãtii. Un minim de obiectivitate a ziaristului care a scris era sã se informeze cîti ani am eu si cîti ani aveam la Revolutie. O sã vadã cã eram minor atunci. Dacã ati vãzut cum au pus titlu…s-a încercat inducerea în opinia publicã cã am fost colaborator al Securitãtii. Ia sã vezi cîti ani aveam eu… Mi-e greu sã cred cã eram eu urmãrit de Securitate, eram un copil la o scoalã atunci“, este una dintre declaratiile lui Ionel Arsene. Probabil cã parlamentarul nu a citit articolul respectiv, l-a citit dar nu l-a înteles, sau a uitat ce declaratie a fãcut. Îi reamintim politicianului cã documentul CNSAS existã, si nu este opera noastrã, ci a CNSAS-ului. Pentru aducere aminte îi recomandãm sã reciteascã articolul cu pricina, accesînd arhiva de pe www.monitorulneamt.ro. O altã declaratie: „Titlu în ziar: Presedintele PSD Neamt dator vîndut la bãnci. E un credit pe un teren pe care l-am cumpãrat cu credit ipotecar, care azi nu mai valoreazã nici un sfert din banii care valorau atunci cînd am luat creditul. Nu pot sã mai iau terenul ãla, nu mã mai intereseazã…e terenul bãncii, sã si-l vîndã. Nu mã mai intereseazã“. Asa o fi, nu-l contrazicem pe afaceristul Arsene, numai cã în momentul în care a cumpãrat terenul, banca l-a creditat cu o sumã frumusicã. Banii au ajuns în buzunarele vînzãtorului. Cumpãrãtor a fost Ionel Arsene. Banca a dat banii, iar acum trebuie sã-i recupereze, cã doar nu o fi vreo institutie de binefacere. Ne abtinem în a comenta declaratia parlamentarului, însã ea spune multe. Se pare cã domnul deputat nu întelege cã atunci cînd ai cumpãrat ceva, trebuie sã si plãtesti. Dacã ar fi spus cã nu mai face fatã ratelor din cauza crizei economice era una, sã declari însã cã e terenul bãncii si sã facã ce vrea cu el, e cu totul altceva. Terenul a costat 150.000 de euro, iar acum un executor bancar încearcã sã recupereze creditul, cu tot cu rate si dobînzi, undeva pe la 193.000 de euro. La a treia strigare, executorul a scos terenul la vînzare la un pret diminuat cu 25% din valoarea debitului stabilit prin raportul de expertizã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending