Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Cine detine informatia, detine puterea! Virusul Sectelor – comoara mormonilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• se stie despre existenta unui imens buncãr din Salt Lake City (Utah-SUA) unde se aflã un superfisier ce cuprinde informatii complete despre douã miliarde de persoane din 160 de state • în România, misionarii Bisericii Mormone racoleazã oameni de valoare, deziluzionati de starea lor actualã, întocmindu-le rapoarte detaliate, luîndu-le chiar si probe genetice •

Respectarea reciprocã a credintei altora nu este doar un drept înscris în Constitutia Romîniei, dar si un criteriu al ecumenismului local, pe care biserica noastrã Ortodoxã îl promoveazã. Dar aceastã stare de fapt nu însemnã cã românii – popor ortodox – sînt indiferenti la ce se întîmplã în jurul lor. Dimpotrivã, toleranta lor este una activã si am întîlnit multi români dornici sã stie cît mai multe despre diferite credinte si religii. Despre lumea atît de agitatã si conflictualã (adevãratã theomachie) a religiilor contemporane, ne-am propus sã o descoperim pas cu pas, apelînd la pãrintii care vietuiesc si fac lucrarea Domnului în judetul Neamt, folosind ori scrierile domniilor lor (deloc putine), ori întrebîndu-i direct, atunci cînd nestiinta si curiozitatea noastrã ne vor îndruma cãtre ei. Pînã atunci, pentru a face un cap de pod în aceastã posibilã cãlãtorie în lumea religiilor contemporane, a diferitelor biserici, culte si secte care activeazã pe teritoriul României, implicit în judetul Neamt, vom încerca sã vã captãm atentia în maniera gazetãriei oarecum agresive, apelînd la senzationalul fãrã ghilimele.

Biserica lui Isus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urmã (Mormonii) Pe scurt: Biserica Mormonã, asa cum este ea cunoscutã, a fost fondatã la 6 aprilie 1830 (asadar astãzi, cînd scriu aceste rînduri, împlineste exact 176 de ani) în statul Illinois (S.U.A.) de cãtre Josef Smith, care este si primul profet al acesteia. Existã peste 10 milioane de membri în întreaga lume, din care aproape 5.000.000 în SUA. Existã 52 de temple în marile capitale ale lumii si circa 60.000 de misionari activeazã peste 160 de state. În România existã pînã acum 1.200 de mormoni în marile orase ale tãrii. Si fiindcã dorim a atrage atentia asupra puterii reale a unei asemenea biserici (cult, sectã?), reproducem o fotografie, o simplã fotografie din „Le Nouvel Observateur“, din 26 decembrie 1992. Explicatia fotografiei, va trebui sã recunoasteti, este paralizantã: „Cele sase galerii de la Granite Mountain Records Vault gãzduiesc cea mai mare arhivã informaticã din lume. La 30 de km distantã de Salt Lake City (Utah-SUA), în inima muntilor Wasatch (la 210 metri adîncime!), protejatã de porti din otel cîntãrind 15 tone fiecare, în adãpostul capabil sã reziste unui atac atomic sau unui seism devastator se aflã «Comoara Mormonilor»: superfisierul ce cuprinde informatii complete despre 2 miliarde de persoane, mai mult decît detin, la un loc, toate serviciile secrete din lume! Pentru culegerea lor, o adevãratã armatã de misionari scotoceste permanent registrele de stare civilã, grefele tribunalelor, fisierele spitalelor, documentele parohiale… conform principiului «Cine detine informatia, detine puterea»“.

Asociatia LIAHONA (Mormonii) Numele real al sectei este, asa cum am mai mentionat: „Biserica lui Isus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urmã“. În România dispun de circa 85 de misionari, majoritatea cetãteni americani. Au constituit filiale în Bucuresti, Ploiesti si Cîmpina (din date ceva mai vechi, cã ne gîndim noi, între timp, au mai avansat). Initial, centrul zonal, care coordona activitatea din România, avea sediul la Budapesta si se subordona Misiunii Austria-Viena-Est. Liderul Asociatiei religioase a mormonilor din România a fost, un timp, cetãteanul american Robert F.ORTON (vezi foto), iar sediul misiunii se aflã la Bucuresti. Nu ne mai strãduim sã-i dãm adresa de pe Internet. Oricum, în Salt Lake City functioneazã o Universitate Mormonã, sponsorizatã de Fundatia care poatã numele fondatorului Joseph Smih. Din rîndul familiilor de emigranti europeni (rusi, bulgari, polonezi, unguri si români) se recruteazã tineri între 18 si 24 de ani, dispusi sã activeze ca misionari în tãrile Europei Centrale si de Est, inclusiv în cele de origine. Acestia urmeazã în cadrul Uniersitãtii Mormone din Salt Lake City, pe durata a 4 ani, cursuri privind istoria, geografia, religia si limba tãrilor unde urmeazã a fi „plasati“, dupã care satisfac un ciclu de doi ani în acel spatiu. Acolo, tinerii mormoni, pe lîngã obligativitatea de a-si schimba trimestrial domiciliul, „acoperã“ zonele de importantã ale orasului unde activeazã si stabilesc legãturi, de regulã, cu tineri intelectuali sau cadre din învãtãmînt. Cei contactati sînt convinsi sã participe la seminarii religioase prin oferirea de burse de studii în SUA de cãtre Fundatia Joseph Smith. În urma absolvirii ciclului de pregãtire, tinerilor „Misionari Mormoni“ li se acordã statutul de „Elder“, care le conferã dreptul sã coordoneze activitãtile noilor veniti. Activitatea acestor misionari se concretizeazã si prin întocmirea de rapoarte detaliate asupra persoanelor chestionate. Cu acordul „Centralei“ din Salt Lake City, cei care prezintã interes sînt luati în atentie, unora fiindu-le oferite burse de studii.

Pãrerea Bisericii Ortodoxe Reproducem un dialog cu pãrintele diacon Petre David, profesor la Facultatea de Teologie Ordodoxã din Bucuresti, o autoritate în domeniul sectelor. – Sînt mormonii crestini? – Nu. Crestin înseamnã sã fii botezat în numele Sfintei Treimi, afundat de trei ori în apa sfintitã, cu formula „Se boteazã robul lui Dumnezeu în numele Tatãlui, al Fiului si al Sfîntului Duh!“. Acesta e botezul crestin si nu altul. Iar persoana care boteazã sã fie credincioasã în Hristos ori sã fie preot haric. – Mormonii cred în Isus Hristos… – Hristosul lor este un alt Hristos, închipuit de ei, mistificat. Ce înseamnã pentru ei Hristos? Sã stiti cã orice comunitate înceteazã de a mai fi crestinã atunci cînd nu mai are tainele pentru urmarea lui Hristos: botezul real, mirungerea, euharistia. Mormonii nu le mai au. Ei au pus în locul lor niste obiceiuri strãine si au falsificat Vechiul Testament cu inventii fanteziste, asa-zis profetice. – Spuneti, reprezintã o primejdie pentru societate? – Nu. Pentru societate nu reprezintã nici un pericol. Dimpotrivã, au lucruri care ar fi demne sã le urmeze si altii: sînt curati, vorbesc si se comportã civilizat, sînt poligloti (ati vãzut cum vorbesc româneste? Ei bine, vã asigur cã mai stiu cîteva limbi în afara cele engleze si române, fiecare). Multi dintre ei practicã sportul, sînt oameni de litere si artã printre ei. Dar primejdia constã în altceva: sînt primejdiosi pentru suflete, tulburã credinta si mintile oamenilor! Produc smintealã! – Ei declarã cã nu sînt poligami. – Da. Nu sînt. Se recomandã ca o comunitate purã. Si chiar sînt. Dar misionarilor nu le este interzis, în scop de prozelitism, sã facã apel la unele… atuuri si farmece personale… Mai profitã si de greutãtile prin care trece economia, asa racoleazã, oferind sprijin material, pe diferiti ingineri si tehnicieni ale cãror intreprinderi au dat faliment…

Al Doilea Exod sau „Poporul pe roti“ Pentru a fi corecti, sã intrãm în Cartea lui Mormon, în istoria relativ recentã a acestei secte. Vorbim, asadar, despre Marele Exod Mormon, cînd, alungati din orasele Kirtland si Navoo (în acesta din urmã a fost ucis, prin împuscare, chiar profetul Joseph Smith), au luat hotãrîrea sã pãrãseascã locurile de bastinã si sã caute promisul Pãmînt al Fãgãduintei. Sub conducerea unui nou profet, Brigham Young, 40.000 de bãrbati îsi suie în cãrute femeile si copiii si pleacã, în 1846, într-un exil cu adevãrat biblic, strãbãtînd întregul continent american, de la Est la Vest, din Navoo la Muntii Stîncosi. Marsul epuizant va dura aproape doi ani, „Poporul pe roti“ va traversa fluvii, va înfrunta furtuni si ninsori, arsita ucigãtoare a deserturilor Nebraska si Utah si va înfrunta privatiuni inimaginabile, parcurgînd aproape 3.000 de kilometri. La 24 iulie 1847, mormonii vor ajunge pe malurile Salt Lake (Lacul sãrat), într-un tinut sãlbatic, unde se opresc. Drumul fusese atît de cumplit, încît populatia masculinã fusese aproape decimatã, asa cã pentru supravietuirea comunitãtii se legalizeazã poligamia, supravietuitorii împãrtindu-si femeile. Sã mai spunem cã exodul mormon a fost o lectie de demnitate si spirit de sacrificiu datã intolerantei si bigotilor de pretutindeni, demonstrînd ce poate face omul în numele libertãtii propriei lui credinte.

În pragul Apocalipsei Declinul continuu al religiilor traditionale a repus în discutie modelul dupã care s-au dezvoltat societãtile occidentale dupã secolul XIX. Vrînd- nevrînd, ne aflãm în pragul „Apocalipsei“: zdruncinarea credintelor traditionale si a marilor principii de organizare socialã care, asta e!, au produs numeroase deceptii, frustratii, tentative de redefinire. Viitorul incert a contribuit la multiplicare grupurilor care propun o explicatie globalã a omului si noi credinte. Aceastã revenire la religie, mai precis la spirit, nu îl contrazice pe „Papa“ Mircea Eliade, dar distorsioneazã flagrant blînda (toleranta, optimista) sa logicã de român genial: revenirea la religie nu se face în folosul bisericii traditionale care este confruntatã cu o scãdere a practicii religioase. Revenirea la religie, se pare, este „controlatã“. Marketing, management, computere, bani, bani, bani. Bani si putere. Fãcînd aceastã constatare, ne referim la depãsirea unor limite de cãtre o serie de organizatii sectante extrem de puternice si, desigur, la o modificare bilateralã a modalitãtii în care ele sînt abordate. Vom reveni. FOTO: Robert F. Orton, fost reprezentant al Bisericii Mormone în România, ex-presedinte al mormonilor români.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending