Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Cînd vine vorba de românii din Moldova, Voronin nu vrea presã

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ministrul afacerilor externe, Mihai-Rãzvan Ungureanu, si-a început vizita în Republica Moldova avînd o întîlnire, joi dupã-amiaza, cu profesorii scolilor de grafie latinã din Transnistria. Seful diplomatiei române a sustinut, în a doua zi a vizitei, o prelegere cu tema ‘România si Republica Moldova, un parteneriat pentru Europa’, la Universitatea de Stat din Chisinãu. Ministrul de externe al României nu a exersat discursul diplomatic traditional. Discursul dresat studentilor de la Universitatea de stat din Chisinãu a avut ca leit motiv o frazã din apostolul Ioan: „Si adevãrul vã va face liberi“. Un efect secundar al acestui lucru pare sã fi fost brusca eroare apãrutã în programul ziaristilor români: aparent, întîrziasem la presedintele Voronin. Programul arãta cã trebuie sã mergem spre Presedintie între orele 14.15 si 14.25. La 14.14 ni s-a comunicat cã am întîrziat patru minute si nu mai putem fi primiti de cãtre presedintele Voronin. Asa încît, delegatia românã a avut timp sã revada speech-ul despre adevãr adresat studentilor de cãtre ministrul Ungureanu: „Sã nu vã fie fricã de adevãr. Sã spuneti: aceasta e limba mea, aceasta e istoria mea. Cui îi este fricã de adevãr, îi e fricã de propria identitate. Si cînd este asa, vremurile te distrug. Sper sã nu se mai întîmple ca în Moldova sã aparã noi martiraje. Fiti siguri cã vom fi atenti, cã statul român va veghea atît cît îi va sta în puteri. (…) Priviti în jur, nu vã limitati la o unicã lecturã, faceti comparatii. Lecturile diversificate vã scot din încremenirea în proiect. Omul remarcabil care este Andrei Plesu spunea „Oamenii fãrã dileme, oamenii fãrã întrebãri sînt fiare lãsate de oameni printre oameni“. Feriti-vã de cei ce nu-si pun întrebãri si vorbesc în semne de exclamare! Învãtati sã vã întrebati si sã vã îndoiti. Asta vã va ajuta sã fiti deschisi, europeni si egali oricãrui student din Paris, Berlin sau Iasi. (…) Este pentru prima datã cînd vorbesc unor studenti din Chisinãu. Stiu cã întelegeti puterea culturii, a educatiei si a întelegerii oneste în numele acelui adevãr care elibereazã si are, astfel, valoare“.

Casa lor este în Transnistria Pentru românii din Transnistria aceasta nu este zonã ocupatã de osti, de militii. Pentru ei, Transnistria este locul din care nu pleacã: acasã. Iar ei au ales sã rãmînã. La întîlnirea cu ministrul român de externe au fost patru profesori de la patru scoli de limbã românã din Transnistria. Asta înseamnã cã reprezintã 50% dintre scolile românesti de acolo, 4.500 de elevi si 500 de profesori. Cifre în continuã scãdere, sub bocancul separatistilor. Cei patru directori de licee si scoli i-au cerut lui Rãzvan Ungureanu cãrti românesti si cîteva autobuze, sã aducã elevii la scoalã. Elevi care parcurg zilnic 30 de kilometri. Nu au cerut bani de salarii de la statul român. S-au jenat. Primesc un 30% în plus, de la Republica Moldova, pentru cã se aflã în zonã de conflict. De fapt, au cerut ceva: cetãtenie românã. Dar asta era în octombrie 2004. În regim de urgentã. Joi, 16 februarie 2006, nici unul dintre cei patru nu avea încã cetãtenia cerutã: Maria Ungureanu, directoarea scolii internat pentru copii orfani – 250 de copii, Maria Roibu – Liceul „Alexandru cel Bun“ Tighina – 1.300 de elevi, Eugenia Halus – Liceul Teoretic Evrika din Rîbnita, Ion Iovcev – Tiraspol. „Ne-am dorit cetãtenia românã nu ca sã plecãm de aici“, a spus una dintre cele trei directoare, o femeie cu o fatã latã si ochi tari, cãprui. „Am vrut sã se stie cã sîntem români. Republica Moldova nu are nici o putere acolo, sã ne apere“. România nu si-a gãsit încã timpul birocratic sã le acorde cetãtenia. În medie, un moldovean asteaptã patru ani sã obtinã cetãtenie românã. Dacã ar fi cerut cetãtenie rusã, ar fi plãtit 15 dolari si ar fi avut de asteptat doar o lunã sau douã. Ar fi scãpat si de amenintãri, si ei, pãrintii copiilor, si copiii. Scolile din Transnistria nu au spatii. Toate sînt „arendate“. Licentele de functionare au fost înregistrare la presiuni internationale, dar în asa fel încît, la prima supãrare oficialã, sã poatã fi retrase: urmele dispozitiilor speciale ale lui Smirnov, din octombrie 1994, de desfiintare a scolilor de limbã românã si transformarea lor în scoli cu grafie chirilicã. Deranjeazã programa scolarã, cea din Republica Moldova, cu clasici ai literaturii române. Deranjeazã simpla existentã a acestor oameni. La deschiderea festivã a anului scolar, care ar fi trebuit sã fie o sãrbãtoare, sînt înconjurati de separatisti. Nu au costume populare românesti. „Împrumutãm de la rusi“, avea sã spunã Ion Iovcev, director la una din scolile din Tighina. „Cu costumele alea am venit pe 25 decembrie sã tinem spectacol la Ambasada românã din Chisinãu“.

Profesor de limba românã în Transnistria Profesorul Iovcev avea sã povesteascã despre drumurile lor, în cãutarea unui ajutor, de orice fel. Au nevoie de cãrti bune, de literaturã românã clasicã, de dictionare, nu de manuale românesti vechi. Nu le sînt utile, nu „bat“ cu programa lor, sã nu ne supãrãm, a spus Maria Roibu. Erau recunoscãtori pentru invitatia celor de la Consiliul Judetean Cluj sau a celor de la Baia Mare, care au invitat profesori si copii la ei. Erau recunoscãtori cã sînt bine primiti la Amabasada României din Chisinãu. La Ambasada Federatiei Ruse din Chisinãu nu li s-a primit nici mãcar un memoriu: „Postã n-aveti?!“, i-au repezit cei de acolo. Erau recunoscãtori cã, de Crãciun, cineva de la Patriarhia Românã le-a telefonat si i-a anuntat cã li se vor trimite 500 de euro. Încã asteptau banii. Toate lucrurile acestea, exterioare vietii lor de acolo, nu rezolvau fondul. Profesorul Iovcev avea pe telefon mesaje de amenintare cu moartea. „În ’98 m-au luat într-o masinã si douã ore si-au bãtut joc de mine: mi-au pus grenadã în sîn, mi-au stins tigara de frunte…“ Viata normalã a unui dascãl în zona de conflict, printre „pacificatorii“ lui Smirnov.

Simplificarea birocratiei de acordare a vizelor pentru românii din Moldova Ministrul afacerilor externe a declarat cã va solicita Ministerului Justitiei modificarea legislatiei de acordare a cetãteniei române, astfel încît românii din Republica Moldova sã primeascã mai repede aceastã calitate. El a adãugat cã îsi doreste ca în urma acestor modificãri sã poatã fi rezolvate peste 1.500 de dosare de solicitare a cetãteniei, fatã de maximum de 200 cîte se aprobã lunar, în prezent. „Dorinta noastrã sincerã este sã simplificãm procedura birocraticã, nu si continutul juridic al legii“. La întîlnirea cu Andrei Stratan, omologul sãu moldovean, Rãzvan Ungureanu afirma: „Sîntem aproape de a încheia un acord pentru regimul vizelor si al cetãteniei. Nu e un subiect de speculatie politicã!“ Îngrijorarea moldovenilor e de înteles: preconizata integrare europeanã a României ar aduce cu sine si obligativitatea vizelor pentru cetãtenii moldoveni care vor sã ajungã în România, vize conform aquis-ului comunitar. Toti cei care acum lucreazã sau învatã în România se vor confrunta cu o realã problemã. De aici si îngrijorarea generalã. De aici îngrijorarea ministrului de externe român în legãturã cu contextul international, dar si în legãturã cu cel din Moldova. Intentia este mult mai largã: modificãri ale sectiei consulare din Chisinãu, pentru primirea unui numãr mult mai mare de dosare pentru acordarea cetãteniei române. Ar urma sã disparã interminabilele cozi de la poarta consulatului românesc. De asemenea, se urmãreste prelungirea duratei vizelor si gratuitatea acestora: fie la un an pentru elevi, studenti, profesori – categorii cu „risc“ minim de emigrare – si cel mult 5 ani pentru reprezentantii marilor companii.

Transnistria – o problemã de sigurantã nationalã pentru România Transnistria este un subiect separat: „Nu aveti în fatã un ministru multumit de discutiile purtate în formula 5^2“, avea sã declare Rãzvan Ungureanu, în vreme ce Andrei Stratan fãcea o grimasã de neplãcere. „Cît nu existã vointã comunã pentru a rezolva problema Transnistriei, nu ne putem astepta la rezultate. În problema aceasta, lucrurile se deruleazã lent, fãrã transparentã. Prioritatea e rezolvarea situatiei trupelor rusesti din Moldova. Solutii existã: una ar fi instalarea în aceastã zonã a unei forte multinationale de pace. As vrea sã fie limpede pentru toti cei care încearcã sã obtinã un capital politic din asta: cîtã vreme Transnistria este la 200 kilometri de granita româneascã, e o problemã de securitate pentru România. Dupã cum granita Moldovei cu Ucraina înseamnã o preocupare pentru noi. E vorba de tranzit ilegal, de productie si transport de armament. Lucruri care ne intereseazã“. Aflat în ianuarie la Bucuresti, Serghei Savrov avea sã afirme cã armata rusã din Transnistria nu e altceva decît „o fortã pacificatoare“ si cã oricine e interesat de pace ar trebui sã sustinã sederea lui Smirnov si a trupelor rusesti în zonã. „We agree to disagree“, avea sã fie comentariul ministrului de externe român, în genere. Transnistria rãmîne un cutit bine înfipt într-o zonã strategicã, în care se aflã controlul utilitãtilor din Republica Moldova. Un sondaj fãcut în 2005 printre tinerii din Transnistria continea o întrebare referitoare la felul în care vãd ei pozitia României fatã de Republica Moldova: în proportie de 90%, rãspunsul a fost „agresor“. FOTO: Statuia lui Lenin dominã orasul separatist Tiraspol

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Trending