Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

CIMITIRUL BOSCHETARILOR

Știre publicată în urmă cu

în data de

• boschetarii au transformat Monumentul Eroilor în dormitor • ei lasa în urma lor o mizerie de nedescris • certati cu bunul simt, dar prieteni buni cu alcoolul, boschetarii nu au nici un respect pentru somnul de veci al celor înmormîntati în Borzoghean •

Desi cultul eroilor reprezinta în toate epocile istorice un element fundamental al culturii umane, sîntem nevoiti sa constatam, cu regret, ca în contemporaneitatea româneasca un principiu uman fundamental este încalcat cu grosolanie. Preocupati prea mult de cele ale lumii acesteia, uitam prea usor ca nemurirea trebuie conservata. Chiar acolo, pe hotarul Borzogheanului.

Cimitirul „Eternitatea“ din Piatra Neamt a devenit raiul boschetarilor si cersetorilor. Pe lînga faptul ca impertinenta lor nu mai are limite la pomeniri sau înmormîntari, ei împieteaza si memoria eroilor, transformînd monumentul în dormitor. Recent, dupa ceremonialul depunerii de coroane de flori prilejuit de sarbatoarea „Înaltarii Domnului“, un pietrean ne-a vizitat la redactie, solicitîndu-ne sa fim martori la un adevarat si revoltator act de impietate savîrsit la Monumentul Eroilor din cimitir. „Nu sînt singurul care gîndesc astfel. Sînt sigur ca lumea va fi foarte indignata. Nu e posibil ca, la numai cîteva ore de la depunerea de coroane, pe locul acesta sfînt sa se petreaca asa ceva. Este o jignire adusa celor care s-au jertfit, este o jignire adusa populatiei unui oras care vrea sa fie respectat. Cum este administrat cimitirul? Cine se ocupa de acest lucru? Cum îsi fac datoria cei care administreaza locul de vesnica odihna?“, s-a întrebat si ne-a întrebat, pe buna dreptate, cetateanul care s-a oferit, de altfel, sa ne si transporte la fata locului. A dorit doar sa nu-i fie publicat numele.

Trista maretie a mizeriei

Am oprit în fata stadionului, an intrat în incinta si ne-am strecurat catre monument. O parte din ceata de boschetari s-a risipit undeva în întunericul din spatele monumentului, topaind – vorba lui Blaga – asemeni unor „iezi pe morminte înalte“. Ne-am apropiat cu oarecare reticenta, dar am descoperit ca nu aveam de ce. Pe altarul de piatra, în mijlocul maldarului de coroane si jerbe, chiar sub inscriptia plina de recunostinta consacrata eroilor („Viteji ce ati cazut pentru tara…“), luminati de flacara rosiatica a tortei, un barbat si o femeie dormeau adînc, cotropiti de vise, cosmaruri si alcool. Pozitia foetala a cuplului îngemanat accentua si mai mult sentimentul de impietate. În jur, risipite la întîmplare, sacose de plastic, o punga cu resturi ale unui ospat derizoriu, pahare de unica folosinta, pet-uri golite de bere la doi litri, iar într-o coroana, provizia de bere si rachiu pentru ospatul de dupa binemeritata odihna. La sclipirile repetate ale blitz-ului aparatului de fotografiat, femeia a avut vaga tendinta de a reactiona, dar capul greu de bautura nu a avut puterea sa se ridice din capatîiul înflorat. Îngaima ceva de neînteles si a cazut din nou în abisurile somnului. Am încercat sa-i trezim partenerul de alcov, dar tentativa a fost sortita esecului. Omul nu era dispus sa acorde nici un interviu, asa ca, neputînd face altceva, ne-am retras înfiorati, lasîndu-i pe cei doi tolaniti în patul de flori al coroanelor. Pentru a ne linisti putin constiinta, am încercat sa ne închipuim ca, în somnul lor profanator, cei doi aud totusi, în rastimpuri, sunetul înfundat al inimilor celor cazuti sub brazda.

Viii cu viii…

Cazul este, trebuie sa recunoastem, profund revoltator. Ca si cetateanul care ni l-a semnalat ne întrebam, pe buna dreptate, cum îsi fac datoria cei care au în administrare cimitirul pietrean, cît se cîstiga din aceasta întreprindere si cu ce argumente au obtinut concesionarea acestui loc. Cu toate ca, la prima vedere, este o afacere ca oricare alta, din care, evident, se cîstiga, sîntem siguri ca în clauzele contractului de administrare se regasesc, sau ar trebui sa se regaseasca, si cele care prevad asigurarea unui minim de paza pentru ca teritoriul vesniciei sa nu fie atît de grosolan profanat. Stim, în acelasi timp, ca sarmanii care se lafaiau beti în urmele gloriei eroice nu au casa. Stim ca, din pacate, aspectul revoltator semnalat acum nu este nici singular, nici necunoscut vrednicilor administratori care au dovedit, înca o data, ca principiul „viii cu viii, mortii cu mortii“ a fost temeinic însusit. Ba chiar, în cazul acesta, parafrazat: „viii cu mortii, mortii cu viii“. Ma rog, cu unii dintre ei…

Slava Eroilor neamului!

Dupa ce am ajuns la redactie ne-am adus aminte de ceremoniile prilejuite de depunerile de coroane. De regula, la astfel de solemnitati se vine în costum impecabil si cravata, pardesiu asortat, pantofi noi sau, dupa caz, uniforma de gala cu fireturi si chipiu de ceremonii. Miroase pregnant a parfum fin si tutun de calitate estompat de adierea cetinei si a florilor din coroane si jerbe. Invariabil, fanfara intoneaza solemnul „Presarati pe-a lor morminte ale laurilor foi…“ si oficialitati, parlamentari, consilieri locali sau judeteni, gradati cu multe stele, sefi de partide, reprezentanti ai institutiilor deconcentrate si influenti oameni de afaceri sau slujbasi de diferite ranguri, atenti la locul pe care trebuie sa-l ocupe în protocolul bine însusit al ceremonialului, pasesc cu atentie si, nu de putine ori, cu gratie catre Monumentul Eroilor neamului, bucurosi ca, în viata fiind, se pot învrednici a aduce prinosul de recunostinta celor care dorm sub brazda Borzogheanului. Pe rînd, coroanele napadesc altarul masiv de piatra vegheat de inscriptia ce consfinteste recunostinta eterna si apoi, dupa salvele slobozite de plutonul ce încheie onorurile militare, smeritii care ridica gratitudinea la rang de spectacol se îmbarca în limuzine zorind catre alte ceremonii. O vreme, locul este animat de cîtiva gura-casca si de politistii care asigura ordinea si linistea publica, apoi totul intra în normal. Eroii, coplesiti de onoruri, coroane si jerbe reavene, ramîn sa-si doarma somnul linistit la care au dreptul. Pîna spre seara, cînd însemnele teritoriului sfînt al eternitatii sînt napadite de cete de oameni fara capatîi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending