Contactează-ne

Economie

Cică se dau 1,2 miliarde de euro pentru autostradă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de premier, înainte de şedinţa de guvern de vineri ■ s-a vorbit însă numai de sectorul Iaşi - Tîrgu Neamţ, vreo 68 de kilometri, nu şi de cel pînă la Tîrgu Mureş ■ perioada de proiectare şi realizare ar fi, minune, de 48 de luni ■

O veste cu adevărat bună ar fi cea făcută de premierul Dăncilă în cadrul şedinţei de guvern de vineri cu referire la Autostrada Unirii, Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, dacă nu o fi vreo altă gogoriţă cu iz electoral, că tot se apropie alegerile europarlamentare şi prezidenţiale. Prim-ministrul a spus că se vor aloca fonduri de la bugetul de stat, nici mai mult, nici mai puţin decît 1,2 miliarde euro, pentru construirea în parteneriat public-privat a autostrăzii Tîrgu Neamţ- Iaşi, perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii fiind preconizată să dureze patru ani. „Alocăm fonduri de la bugetul de stat, luăm măsuri pentru atragerea de fonduri UE şi dezvoltarea proiectelor în parteneriat-public privat, astfel încît să realizăm obiectivele de infrastructură aşteptate de mulţi ani de către români. Aprobăm studiul de fundamentare al proiectului strategic de investiţii în parteneriat public-privat autostrada Tîrgu-Neamţ – Iaşi, vital pentru regiunea Moldovei. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,2 miliarde de euro, iar perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este preconizată să dureze 48 de luni. Proiectul are în vedere realizarea a 68 km de autostradă, iar efectele economice de atragere a investiţiilor în această regiune, dar şi sociale sînt evidente mai ales că autostrada se racordează la drumul de mare viteză Bucureşti-Suceava aflat în pregătire la Ministerul Transporturilor“, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei guvernului. Oficialul a mai menţionat că la începutul lunii următoare proiectul va fi deschis investitorilor care doresc să aloce sume pentru construirea autostrăzii: „La începutul lunii aprilie proiectul va fi oferit investitorilor care doresc să îşi asume proiectarea şi construcţia acestei autostrăzi. Aşa cum am menţionat, voi monitoriza cu prioritate ca şi la acest obiectiv toate procedurilor să se realizeze cu rapiditate“. Dincolo de această declaraţie, curios este faptul că nu s-a pomenit nimic despre restul autostrăzii, de la Tîrgu Neamţ spre Tîrgu Mureş, pentru că despre acest coridor de transport s-a vorbit că va fi realizat pe tot traseul. Declaţia premierului vine după alte precizări despre Autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, de la începutul lunii trecute, anunţîndu-se că investiţia beneficiază de fonduri în proiectul de buget pentru acest an. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului pentru 2019, în vederea asigurării sumelor necesare autostrăzii A8. „Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, în vederea asigurării bugetului pe anul 2019 aferent elaborării documentaţiilor tehnico – economice pentru obiectul de investiţie Autostrada Uniri – tronsonul Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ, care este repartizat astfel: credite de angajament 2019: 37.380 mii lei; credite bugetare 2019: 9.309 mii lei. În prezent, CNAIR a finalizat documentaţia de atribuire aferentă licitării contractului de servicii privind completarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ. Aceasta a fost transmisă către ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice – n.r.) în vederea analizării şi validării, urmînd publicarea anunţului de participare“, se arata într-un comunicat al ministerului.

Traseul magistralei

Magistrala de transport ar urma să înceapă la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi să se termine printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropiere de Tîrgu Mureş. O variantă a autostrăzii A8 arăta că ea va traversa judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km. Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atragă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Marius

    30 martie 2019 at 11:16 AM

    Cine a fost pe P Vodă drumul ,in ultimul timp , poate ,a avut Ocazia să vadă Că ce-i de lucrează la consolidarea. drumului , sectorul de unde incepi să urci spre popasul P Vodă , unde sa surpat drumul și un pic mai încolo după prima curbă mai strânsă Ei. NU au Terminat nici până acum Lucrările , Turnările , Despre ce 48 luni Vorbiți D vstra și Ce. Tunel ? Poate a Uitat Careva cat a durat cel din Cheile Bicazului , Fauna , Avize de la Minister , Parc National , Defrișări. Marcari de la Ocol silvic ,RNP Romsilva. Câtă. Acțiune . CINE e Rațional , i și dă. Seama. că ce-a mai. GREA parte , Tronson al Ei ,fix in Neamț cade , partea spre Mureș , partea spre TG NT IS e mai ,, ușoară ,, e la câmp , Nu presupune multă. Excavatie și Consolidare teren , maluri ca pe partea spre HR. , MS , Sa de-a. Domnul să se Apuce de Ea , Dar ca Finalitate depășește cu mult 4 ani ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

A început tăvălugul protestelor sindicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ filialele sindicale din Cartelul Alfa au început seria acţiunilor de protest ■ manifestări vor avea loc în toate marile oraşe, pichetîndu- se Guvernul, Palatul Cotroceni, ministere şi sedii de partide ■

Aşa cum au anunţat, sindicatele au demarat seria protestelor stradale, deschizătoare de drumuri fiind cele din MAI, Sanitas şi Confederaţia Cartel Alfa. Preşedintele Cartelul Alfa Neamţ, Dănuţ Radu, a declarat care sînt principalele manifestările iniţiate.

„La nivelul Cartelului Alfa, începînd din 14 ianuarie şi continuînd pînă spre finalul lunii februarie, s-au declanşat o serie de acţiuni de protest, care debutează cu pichetarea prefecturilor, începînd din nordul ţării, de la Maramureş şi în toate marile oraşe ale ţării. Se va iniţia o caravană care va traversa toate marile oraşe ale ţării şi va ajunge pînă la Bucureşti, în 18 ianuarie.

Aici se vor picheta Givernul, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Palatul Cotroceni şi sediile partidelor aflate la guvernare“, a declarat Dănuţ Radu. Acesta spune că sindicatele membre ale filialei Neamţ a Cartelului Alfa se află, încă, în faza de consultare a membrilor în ceea ce priveşte forma pe care o vor avea acţiunile de protest, urmînd a se lua în perioada următoare decizii, în funcţie de disponibilitatea şi capacitatea sindicatelor de a se mobiliza.

Din filiala Neamţ a Cartelului Alfa fac parte următoarele structuri: Sindicatul Petrotub, Sindicatul ApaServ, Solidaritaea Sanitară Neamţ şi Roman, Sanitas, Sindicatul Săvineşti, Sindicatul Poliţiştilor şi Sindicatul APIA. Principala revendicare a sindicaliştilor este majorarea salariului mediu pe economie, ţinînd cont că majorarea cu doar 40 lei este o adevărată bătaie de joc, faţă de cele două milioane de angajaţi remuneraţi astfel.

În afara acestor revendicări, spune liderul Cartel Alfa Neamţ, se adaugă cele specifice fiecărui domeniu, precum neacceptarea plafonării salariilor în domeniul bugetar, incertitudinea creşterii punctului de pensie pentru persoanele de vîrsta a treia şi neaplicarea Legii 127 din 2019, privind sistemul public de pensii.

Citește știrea

Actualitate

Ce se doreşte pe piaţa muncii la început de an

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ mediul de afaceri are nevoie de numai 157 de noi salariaţi ■ licenţiaţii nu au nici un fel de căutare ■

Mediul de afaceri din judeţ a redeschis piaţa muncii, însă la început de an cererea de personal este ca şi inexistentă. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, la nivel de judeţ sînt anunţate ca fiind vacante un număr total de 157 de job-uri.

Cele mai multe angajări ar putea avea loc la Piatra Neamţ unde se caută 87 de noi salariaţi, în timp ce angajatorii din zona Roman, care include şi comunele limitrofe, caută 57 de salariaţi. La Tîrgu Neamţ şansele de a găsi un nou loc de muncă sînt infime şi angajatorii din oraş, dar şi din comunele limitrofe au nevoie de doar 13 lucrători. Aşa stînd lucrurile, trebuie spus că cea mai mare căutare o are personalul cu studii medii, în timp ce pentru personalul de înaltă calificare nu prea sînt job-uri la început de an.

În reşedinţa de judeţ se caută doar un licenţiat, calificat în ocupaţia de inspector resurse umane. La polul opus, pentru muncitorii necalificaţi, este cea mai mare cerere şi ar fi nevoie de vreo 24 de lucrători pentru mai multe domenii. În rest, cererea de salariaţi nu este prea generoasă şi ar fi nevoie de tîmplari universali, sudori sau strungari universali, precum şi de electricieni, fochişti, lăcătuş mecanic sau lucrător comercial. Şi la Roman este tot un singur post pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inspector protecţia muncii – evaluator securitatea şi sănătatea în muncă.

La fel ca şi la Piatra Neamţ cea mai mare căutare o au necalificaţii, fiind nevoie de 12 persoane, la care se mai adaugă 10 cereri de operator confecţii, sau şapte confecţioneri – asamblori articole textile. La nivel de zonă ar mai putea găsi de lucru cei care pot presta ca frezor universal, agent livrări, bucătar, chelner, casier, recepţioner sau preparator marfă.

La Tîrgu Neamţ nu este nici un post pentru personal cu studii superioare. Se caută doar cinci drujbişti, doi muncitori silvici şi tot atîţia vînzători şi cîte un tîmplar universal, şofer camion transport buşteni, patiser sau confecţioner tîmplărie aluminiu şi mase plastice.

Citește știrea

Actualitate

Plafonarea salariilor învrăjbeşte primarii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ aceştia au iniţiat un document, la nivelul ACOR, susţinînd că decizia Guvernului Cîţu de plafonare a salariilor personalului bugetar ar fi ilegală şi abuzivă ■ argumentele edililor de comune ţin şi de faptul că un act normativ guvernamental nu poate modifica o lege organică ■ toţi membrii filialelor teritoriale ACOR urmează a avea consultări cu preşedintele Emil Drăghici, pentru a se pune de acord modalitatea de protest ■ nu este exclusă atacarea OUG şi la Curtea Constituţională, după ce au fost sesizat Guvernul şi Avocatul Poporului pe acest subiect ■

Asociaţia Comunelor din România (ACOR), din care fac parte toţi primarii unităţilor administrativ teritoriale din mediul rural, a iniţiat un protest public, privitor la decizia Guvernului Cîţu de a plafona creşterile salariale, în 2021, din cauza crizei pandemice.

Membrii ACOR apreciază că o asemenea decizie ar fi ilegală, mai ales în condiţiile în care personalul care lucrează în administraţia publică din mediul rural are salarii modeste şi că o asemenea decizie ar încălca prevederile Legii 153, de salarizare a personalului bugetar. Preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, primar al comunei Bîrgăoani, susţine că prin decizia Guvernului Cîţu de a plafona majorările salariale ale salariaţilor din administraţiile publice locale este încălcată Legea 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Argumentele noastre sînt clare şi atîta vreme cît drepturile salariale sînt incluse în Legea 153 din 2017, lege cadru, ele nu pot fi modificate prin ordonanţă de guvern. Probabil că Guvernul a căutat un motiv să plafoneze salariile din administraţia publică pentru că – vezi, Doamne! – Guvernul actual nu are bani pentru pensii şi salarii. Dar dacă ne-au blocat nouă, în administraţia publică salariile, de ce aceşti bani nu se regăsesc în pensii şi alocaţii?! Aceste majorări salariale erau prevăzute a fi incluse, la întocmirea bugetului anual al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale (UAT), fondurile provenind fie din bugetul local, fie din bugetul consolidat al statului. Asta pentru că nu toate primăriile pot să-şi asigure fonduri pentru plata cheltuielilor de funcţionare, din bugetele locale. Foarte multe UAT-uri nu se încadrează cu veniturile pe care le au pentru a acoperi toate cheltuielile dintr-o localitate, pe parcursul unui an financiar”, a declarat, pentru „Monitorul”, preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, primar PSD.

OUG încalcă autonomia locală

Preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, a mai declarat faptul că, în perioada imediat următoare, toţi membrii acestei structuri asociative urmează a avea consultări, on-line, cu preşedintele Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana Băi, pentru a se pune de acord cu seria protestelor ce ar urma să fie făcute de edilii comunelor pe subiectul plafonărilor salariale, dar şi pe alte subiecte de interes local şi general.

Majorările salariale ce urmează a se face se prevăd la întocmirea bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, la începutul fiecărui an şi prevăd creşteri salariale punctuale ale angajaţilor din sistemul bugetar. Reprezentanţii ACoR au înaintat o plîngere prealabilă Guvernului Cîţu, ministerelor Finanţelor, Muncii, Dezvoltării şi Avocatului Poporului, referitoare la OUG, în discuţie, ce prevede plafonarea salariilor la nivelul lunii decembrie 2020, iar argumentul edililor de comune este acela că ordonanţa ar fi fost emisă „cu nerespectarea prevederilor legale”, legate de lansarea în dezbatere publică a actului normativ.

Membrii ACOR mai apreciază că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 226 din 2020, fiind emisă cu nerespectarea prevederilor legale, demonstrează că Guvernul şi- ar fi depăşit competenţa, acţionînd în mod discreţionar, „manifestînd dispreţ faţă de prevederile constituţionale şi legale”, lezînd drepturile administraţiei publice locale, care trebuie să funcţioneze ca autorităţi administrative autonome. Cum acest act normativ încalcă principiul legalităţii şi cel al autonomiei publice locale nu este exclusă decizia de a fi atacat la Curtea Constituţională a României. Veniturile salariale ale angajaţilor dintr-o unitate administrativ-teritorială diferă, de la o comună la alta, de o localitate la alta, şi sînt stabilite în funcţie de coeficientul de ierarhizare angajat de fiecare primărie, la începutul anilor 2019 şi 2020, acesta variind între 1,2 şi 1,6.

„Coeficienţii de ierahizare diferă de la o primărie la alta. Conform Legii 153 s-au făcut majorări salariale cu un coeficient adăugat la salariul minim, negociat la nivelul fiecărei administraţii publice de către reprezentanţii salariaţilor, din fiecare administraţiei publică locală, cu primarul localităţii respective, dar, de regulă, acest coeficient este între 1,2 şi 1,6% din salariul minim de bază, stabilit în funcţie de: complexitatea şi importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor luate de funcţionarul respectiv, expunerea la factori de risc, incompatibilităţi şi conflicte de interese, etc, condiţii prevăzute în Legea 153 în anexele sale.

Citește știrea

Trending