Chipul uman al Basarabiei. 100 de ani de la împlinirea idealului naţional

■ invitatul special al unei noi manifestări din proiectul Maluri de Prut - Basarabia necunoscută este scriitorul Vladimir Beşleagă

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ în parteneriat cu Radio România Chişinău organizează o nouă întîlnire în cadrul proiectului cultural „România Centenară Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“. Invitat special al manifestării de astăzi, de la ora 12.30, este unul dintre cei mai importanţi scriitori români basarabeni contemporani. Sub genericul „Vladimir Beşleagă – chipul uman al Basarabiei. O sută de ani de la împlinirea idealului naţional“, evenimentul îşi propune să aducă în atenţia publicului, prin intermediul operei şi personalităţii scriitorului, aspecte istorice şi culturale importante care au marcat viaţa locuitorilor din stînga Prutului, inclusiv Transnistria, în ultimul veac. „Unirea de la 1918 a fost pentru întreg neamul nostru un moment de mare frumuseţe, de mare importanţă istorică. S-a consolidat statul naţional român. A fost un mare miracol. Visul cel mare s-a împlinit atunci. Iar visul cel mare al nostru urmează să se împlinească. Atît timp cît visul este în noi viu, are 99 la sută şanse să devină realitate. În condiţiile secolului nostru, a civilizaţiei noastre, revenirea la matcă, la neam, la rădăcină, se produce în diferite forme. Numai faptul că mii şi mii de cetăţeni ai Republicii Moldova deţin cetăţenia României, este o parte din Reîntregire. Faptul că mii şi mii de tineri basarabeni studiază în dreapta Prutului reprezintă o parte din Unire“, afirma Vladimir Beşleagă la Radio Chişinău. Scriitorul s-a născut în satul Mălăieşti, Transnistria, la 25 iulie 1931 şi a cunoscut de copil ororile celui de-al Doilea Război Mondial. A fost unul din liderii Mişcării de Eliberare Naţională şi un militant pentru revenirea la valorile româneşti în stînga Prutului, alături de Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Ion şi Doina Aldea Teororovici, Lidia Istrati etc.

Beşleagă, un intelectual trecut prin «vremi»

La una din aniversările scriitorului, publicistul basarabean Vitalie Ciobanu scria în revista Contrafort: „Vladimir Beşleagă este originar din Transnistria – azi, un teritoriu ostil, înstrăinat de Moldova şi de spiritul românesc. A cunoscut de copil realităţile terifiante ale celui de-al Doilea Război Mondial, în care basarabenii au trăit o dublă dramă, regăsindu-se în tranşee inamice, de o parte şi alta a frontului. Această experienţă biografică ce i-a marcat sensibilitatea artistică s-a reflectat în romanul «Zbor frînt“, apărut în anii ’70, fiind considerat vîrful prozei literare basarabene postbelice. Romanul propunea o scriitură de tip nou, analitică şi psihologizantă. Tot domnia sa semnează singurul roman „de sertar“ basarabean «Viaţa şi moartea nefericitului Filimon», editat abia în anii liberalizării gorbacioviste. Dotat cu o vastă cultură filozofică şi literară, cunoscător al cîtorva limbi străine, dl. Beşleagă este apreciat şi pentru intervenţiile publicistice, iar volumele sale de «dialoguri transnistrene» şi cele consacrate represiunii sovietice în Basarabia îmbină într-un mod fericit scrupulozitatea istoricului cu fineţea detaliului descriptiv, rigoarea documentului cu spiritul de observaţie propriu unui mare scriitor. Beşleagă este unul dintre puţinii noştri intelectuali, trecuţi prin «vremi», care şi-a asumat cu luciditate trecutul şi a pledat energic pentru o «etică a memoriei» în viaţa publică şi în cea literară“. În anii ’90, Vladimir Beşleagă s-a implicat în Mişcarea de renaştere naţională, a fost deputat în primul Parlament al Moldovei independente. Prozatorul este un mare susţinător al tinerilor scriitori, participă la cenacluri şi ateliere de creaţie, se implică în dezbateri şi este foarte activ în viaţa socială. Manuscrisul romanului său „Noaptea a treia“, scris cu litere latine, se află la Muzeul Literaturii din Iaşi. „Am ţinut să stea acolo pentru că e mai sigur“, spune autorul. A făcut donaţii şi la Muzeul Literaturii Române de la Chişinău. Aici se găsesc manuscrisele unor nuvele, dar şi cel a romanului „Zbor frânt“. Scriitorul este absolvent al Facultăţii de Filologie (1955), iar în decursul anilor a primit Premiul de stat al RSS Moldovenească, titlul onorific Scriitor al Poporului, Ordinul Republicii şi a fost decorat, în 2016, de preşedintele Românei cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. A debutat în 1956 cu volumul pentru copii „Zbînţuilă“. „Zbor frînt“ (1966) este considerat unul dintre cele mai remarcabile din literatura română din Basarabia. A mai publicat romanele: „Viaţa şi moartea nefericitului Filimon…“ (titlul iniţial era „Noaptea a treia“, scris în 1970, dar publicat abia după căderea comunismului), „Acasă“, (1976), „Ignat şi Ana“ (1979), „Sînge pe zăpadă“ (1985) etc. După mai bine de 30 de ani de cînd a fost început (1981), anul trecut a ieşit de sub tipar amplul roman istoric „Cumplite vremi“. Opera impresionează atît prin dimensiune (4 volume, cuprinzînd 3 cărţi cu cîte un prolog fiecare, 35 capitole, un epilog, în total 2.213 de pagini în ediţia de la Cartier, 2017), cît şi prin capacitatea de a reprezenta artistic o vastă panoramă a unui moment istoric, reţinut de memoria noastră datorită mai cu seamă subitului incident cu urmări dramatice, inclusiv în plan simbolic: executarea fără judecată a eruditului cronicar şi om politic Miron Costin la porunca pripită a domnitorului Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir. „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect ce presupune organizarea unor activităţi cultural-educative, precum şi de documentare şi informare, întruniri de tip dezbatere cu invitaţi speciali din stînga Prutului. Temele sînt diverse: învăţămîntul în limba română din Transnistria, foametea şi deportările din Basarabia, presa şi libertatea de exprimare în Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relaţiile economice, sociale şi culturale dintre cele două maluri de Prut. Susţinător al proiectului este omul de afaceri nemţean Vasile Ouatu, cetăţean de onoare al municipiului Orhei.