Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Cetatea Neamtului, un monument al gloriei trecute si al nepãsãrii contemporane

Știre publicată în urmă cu

în data de

• în lipsa unor ample si temeinice lucrãri de reabilitare, monumentul medieval s-a degradat continuu •

„… Dãm iar în soseaua ce trece prin dumbrava de stejari si, de la Coverga, ne lãsãm la dreapta pe valea Nemtisorului în satul Vînãtori si ne oprim pe prundul Ozanei, sub malul rîpos, înalt, pe fruntea cãruia stã, ca o coroanã, fantastica ruinã a Cetãtii Neamtului… Puternic înfipt în crestetul unui grind stîncos, avînd în spate întunecime de codru, în fatã prãpastie sub metereze-nalte si vedere largã pe toatã valea, cuibul acesta de vulturi, cum îl numesc legendele, a înfruntat adesea c-o mînã de voinici ostiri nãvãlitoare, si-n sase veacuri de nepãtatã mîndrie, o singurã datã si-a deschis portile fãrã de luptã, si-atuncea nu unui cuceritor strãin, ci falnicului domn al tuturor românilor – Mihai Viteazu.“ Asa caracteriza Alexandru Vlahutã, în stilul oarecum exaltat al epocii, falnica ctitorie musatinã care înfruntã timpurile de peste sase veacuri, unul dintre monumentele cele mai reprezentative ale judetului Neamt. Încercarea de reconsiderare, de refacere si conservare a monumentelor istorice si de arhitecturã constituie, de ani buni, o temã preluatã de toate conducerile succesive ale ministerului de profil. Cu toate acestea, fondurile insuficiente sau proasta dirijare a acestora, initiativele scãpate de sub control, lipsa unei strategii coerente si existenta permanentã a altor prioritãti fac din acest proces unul iluzoriu. Din pãcate, ctitoria musatinã de pe dealul Plesu, dupã ce a înfruntat cîteva veacuri, se aratã a fi din ce în ce mai abãtutã. Pentru cã ceea ce n-au reusit sã facã Mahomed al II-lea în 1476, Soliman în 1538, Ioan Sobieschi în 1691 si Mihai Racovitã în 1718, se pare cã vom reusi noi. Ruinele Cetãtii Neamt vor deveni, în curînd, ruinuri…

Alcoolul dãuneazã grav sãnãtãtii Pe drumul de costisã ce duce la… Cetate, te întîmpinã, de la început, o mãsutã de lemn pe care cîteva femei din Bãltãtesti oferã vizitatorilor, în spiritul grandiosului program national de corelare a turismului cu comertul, cîte ceva din binefacerile naturale ale regiunii: dulceturi, serbet, în borcane legate cu sfoarã si, evident, mostre de jumãtate de litru – pentru cã alcoolul consumat în exces dãuneazã grav sãnãtãtii – din rachiul „perjarilor“. Drumul pãtrunde, apoi, pieptis în adîncul pãdurii, vegheat de ceea ce au fost, cîndva, felinare. Stîlpii, vãduviti de becuri, stau aplecati într-o rînã ca niste vestigii ale unei epoci ce a descoperit electricitatea si binefacerile ei; de care astãzi, în epoca informaticii, ne-am dezbãrat. Împresurat de lumina estompatã de crengile dese, încerc sã-mi închipui cum e sã te prindã seara pe aici si mã îngrozesc.

Pãstrati curãtenia! Dar si mai tare mã îngrozesc cînd constat inutilitatea cosurilor de gunoi vopsite în galben, pe care se regãseste tot atît de inutilul îndemn: „Pãstrati curãtenia!“. Continutul recipientelor zace la picioarele lor, pe o razã de cîtiva metri. Mai departe, ambalaje rãzlete înnobileazã pãdurea cu mesajele lor mobilizatoare. Tot traseul aratã ca o groapã de gunoi care este departe de a fi ecologicã. Pe alocuri, drumul cîrpit ingenios în buna traditie a natiei dã, totusi, semne de slãbiciune si lehamite si se lasã, cu tot cu balustrada metalicã, cãtre rîpa plinã de resturile civilizatiei.

Atentie, cad pietre! În rariste, cînd înãltimea coplesitoare a Cetãtii umple ochiul de cer deschis asuprã-i, constati, de departe, cã urmele ghiulelelor polone adastã si astãzi, nevindecate, deasupra portii de intrare. Mai mult, baza cîtorva dintre stîlpii de sustinere ai arcuitului pod de acces este, pe alocuri, agresatã de apã, si mortarul risipit lasã sã se vadã conturul descãrnat al pietrei dezgolite. Pe pod, traversele putregãioase si miscãtoare te umplu de emotiile hãului care se cascã sub tine. Pe alocuri, unele au mai fost înlocuite si reparate de cãtre cei ce gospodãresc monumentul. De altfel, în monetãrie, un vraf de scînduri si dulapi asteaptã, feriti de umezealã, sã fie folositi la urmãtoarele cîrpeli. În turnul de nord-est, o caprã din tumurugi încearcã sã proteguiascã bolta dindãrãtul zidului cariat. Desi încã în picioare, multe din zidurile incintei par sã fi obosit. Cel mai mult a avut de suferit cãrãmida din structurile semicirculare ale boltilor si cea folositã pe post de umpluturã între rosturile pietrelor. În acelasi timp, pãrtile superioare ale ruinelor, cele mai expuse intemperiilor, au început sã se lepede de greaua povarã a pietrelor. Cea mai gravã problemã este, însã, a zidului frontal de incintã unde, lîngã poarta de acces, o plãcutã avertizeazã vizitatorii: „Atentie, cad pietre! Nu stati sub ziduri!“.

Un ghid sceptic Ghidul Mihai Cucolea elibereazã biletele de intrare si nu uitã sã le reaminteascã vizitatorilor cã, pentru a se revedea si la iesire, este bine sã fie atenti sã nu le creascã vreun bolovan în cap. Si, ca toti istoricii medievali, e destul de sceptic: „Vara asta, datoritã problemelor care au fost în tarã, numãrul vizitatorilor a scãzut considerabil, fatã de anul trecut. În medie, la sfîrsit de sãptãmînã, avem cam o sutã cincizeci-douã sute de vizitatori. În timpul verii, evident, numãrul este mai mare; mai vin grupuri de copii, grupuri organizate. Cele mai urgente probleme sînt legate de dãrîmarea zidului de la intrare si de starea precarã a lemnãriei podului de acces care trebuie schimbatã, pentru cã grinzile sînt putregãioase. Turistii fac destule observatii. Nu avem o carte de sesizãri si reclamatii, dar, verbal, fac destule. În primul rînd, legate de cele douã probleme de care am pomenit. De altfel, noi am montat si plãcute avertizoare, pentru cã nu stii cînd poate veni o piatrã de sus. Drumul de acces lasã de dorit si, mai ales, cosurile de gunoi puse de cei de la silvic. Ar trebui fãcutã o inspectie în pãdure. Sã vinã sã vadã aspectul. Aici, sus, unde sînt cosurile noastre, este ordine. Ce este pe drumul de acces e treaba pãdurarului. Sper sã nu se supere pe mine. Cei de la rezervatia de zimbri au venit, au asezat cosurile si le-au lãsat asa. Nu-i intereseazã. Au un contract cu primãria si asta priveste si administrarea. Bãietii care vin îsi mai descarcã nervii pe cosurile de gunoi. Pe alee, nu te poti lua de ei pentru cã, stim prea bine, este democratie originalã. Se reclamã starea proastã a drumurilor de acces la mãnãstirile de la Vãratec si Agapia. Chiar am avut un grup de greci care ne-au spus cã, dacã pînã acum veneau o datã sau chiar de douã ori pe an aici, de acum n-or s-o mai facã. Si-au stricat masinile. Sînt observatii care privesc întreaga zonã turisticã din care facem si noi parte.“

Un director mîhnit Directorul Complexului Muzeal Judetean Neamt, Gheorghe Dumitroaia, se aratã – si, de bunã seamã, chiar si este – foarte mîhnit de imposibilitatea de a face mai mult pentru reconsiderarea monumentului musatin. Reporter: Mostenirile strãmosilor nostri ne dau numai bãtaie de cap, domnule director. Ce mai sperati în legãturã cu monumentul medieval de la Tîrgu Neamt? Gheorghe Dumitroaia: În legãturã cu Cetatea Neamtului, a fost aprobat un proiect PHARE pentru reparatia podului de acces si unele plombãri care se impun, avînd în vedere cã au loc anual desprinderi de piatrã din ziduri care, practic, pun în pericol însãsi existenta monumentului. Rep.: Anul trecut, vã plîngeati de drumul de acces. G.D.: Drumul, în mare, este reparat de cãtre Primãria Tîrgu Neamt, dar conform proiectului, se va merge de jos cu drum, luminã, proiectoare, apã si un punct de documentare care va sluji si drept adãpost pentru colegii care lucreazã acolo. Rep.: Demersurile s-au fãcut de ceva vreme în acest proiect. G. D.: Interventia la Cetatea Neamtului este de multã vreme asteptatã. A mai fost si un proiect anterior care trebuia sã profite de comemorarea, în 2004, a lui Stefan cel Mare. La fata locului, în luna august, ministrul de atunci, Rãzvan Teodorescu, ne-a informat cã s-a aprobat jumãtate din suma necesarã, mai precis 6,6 miliarde, dar, pînã la sfîrsitul anului, nu am primit nici un leu. Ce s-a întîmplat cu banii… trageti dumneavoastrã concluziile. Ca sã nu mai vorbim de faptul cã au intervenit o multime de probleme organizatorice. Institutul monumentelor istorice nu s-a îngrijit din timp de procurarea lemnului, de exemplu. Acolo trebuie luat lemn de stejar din timp, pus la uscat, tratat… Nu se poate folosi orice. Si trebuie o cantitate mare, cîteva sute de metri cubi. Nu se poate face peste noapte.

Îngrijorare ministerialã Directorul Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural a judetului Neamt, Adrian Alui Gheorghe, este de pãrere cã administratiile locale si comunitãtile ar trebui sã fie mai grijulii cu ceea ce le apartine: „Cetatea Neamtului nu poate sã arate mai bine decît împrejurimile. E grav, însã, ce se întîmplã acolo si riscãm sã pierdem mãrturii patrimoniale importante, din motive diferite: sãrãcie, lipsã de coerentã a programelor nationale de restaurare, interventii pompieristice, inconsistente, care n-au rezolvat fondul problemei… La nivelul directiei specializate din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, starea Cetãtii Neamtului este privitã cu îngrijorare si sînt promise fonduri. Oricum, trebuie o interventie rapidã, pînã cînd localnicii nu vor reusi sã îngroape cetatea în gunoaie. Am condus niste specialisti în patrimoniu din strãinãtate la Cetatea Neamtului, la Agapia, la Vãratec, si au rãmas profund dezamãgiti de drumurile proaste, de gropi, de lipsa de interes a administratiilor locale pentru patrimoniul din preajmã.“

Final romantic În anul 1971, M. Drãgotescu, D. Bîrlãdeanu si Gh. Bunghez, într-o lucrare dedicatã monumentelor istorice din judetul Neamt, concluzionau astfel prezentarea Cetãtii Neamtului: „Supusã în ultimii ani unor ample lucrãri de restaurare si consolidare, cetatea si-a recîstigat semetia de altãdatã. S-a refãcut pînza de ziduri din vremea lui Stefan cel Mare; podul de acces cu stîlpii sãi monumentali se opreste din nou în fata portii principale; constructiile anexe din interior au fost reamenajate. Mai mult ca oricînd, pãrãsind cetatea si privind în urmã, ni se pare si nouã, asemenea lui Vlahutã, cã în forma zidurilor sale vedem coroana lui Stefan cel Mare.“ Nu îndrãznesc sã vã spun ce vedem astãzi…

NOTÃ: Documentarea acestui articol a fost fãcutã de înainte ca autoritãtile locale din Tîrgu Neamt, cu sprijinul Consiliului Judetean, sã cîstige, recent, un proiect PHARE, intititulat „Reabilitare monument istoric Cetatea Neamtului“. El va beneficia de o finantare de 1,7 milioane euro, urmînd a se reabilita infrastructura rutierã de la Policlinica din orasul de la malurile Ozanei si pînã la cetate, construirea a douã parcãri, canalizãri si alimentare apã pînã în incinta monumentului medieval, trotuare, reparatii la ziduri si podul cetãtii etc.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Trending