Contactează-ne

Actualitate

Cetatea Neamţ, istorii mai puţin cunoscute

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în decursul veacurilor, fortificaţia care străjuia Valea Ozanei a cunoscut perioade de glorie şi decădere ■ prin anii 1800 era o ruină, localnicii folosindu piatra pentru a construi beciuri şi locuinţe ■

„Ce de lucruri n-ar şti să povestească de-ar avea grai ruinele acestea! Când te gândeşti c-a fost atâta viaţă aici… Inimi care s-au iubit, ochi cari-au plâns, viteji care şi-au vărsat sângele pe zidurile acestea…”.

Aşa descria Alexandru Vlahuţă în anul 1901 Cetatea Neamţ, neobositul călător prin ţinutul străjuit de Ceahlău evocând istoria zbuciumată a ei, plecând de la faptul că la început de secol XX era în paragină. Şi alte surse pomenesc de fortăreaţa ridicată pe culmea Pleşu, dominând oraşul Târgu Neamţ, din ele rezultând că a avut perioade de înflorire, dar şi de decădere.

Prima atestare apare pe 3 februarie 1395, într-un document care se referă la expediţia lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, în Moldova. Cetatea a avut un rol strategic bine definit, de aici putându-se supraveghea zona cuprinsă între valea Moldovei şi a Siretului, dar şi drumul care treceau munţii spre Transilvania. Construcţia ei s-a făcut în contextul sistemului de fortificaţii construit în Moldova spre sfârşitul secolului al XIV-lea, odată cu apariţia pericolului otoman. Cetatea a fost zidită în timpul domniei lui Petru I (1375-1391), a fost fortificată de Ştefan cel Mare şi distrusă în secolul al XVIII-lea, în 1718.

Cât despre expediţia lui Sigismund de Luxemburg, aceasta a fost motivată de expansiunea teritorială, dar nu şi-a atins scopul. În „Cronica veche moldovenească“ se spune că domnitorul Ştefan I (1394-1399) i-a învins pe unguri la Hindău (comuna Ghindăoani), aşezare aflată de circa 15 km de de Târgu Neamţ). Oştile maghiare au înaintat până la cetate, asediind-o fără izbândă.

Iar la 2 februarie 1395 s-a emis un act de cancelarie „ante castrum Nempch“, care creprezintă prima atestare. Domnia lui Ştefan cel Mare îi atribuie un rol important, fiind prinsă în ansamblul de construcţii militare, inclusiv manastirile fortificate din Moldova, cu rol de apărare în cazul atacurilor turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonezilor. Considerând că Cetatea Neamţ nu este suficient întărită pentru a rezista, între Bătălia de la Podul Înalt (ianuarie 1475 – Vaslui) şi Bătălia de la Valea Albă (26 iulie 1476 – Războieni, Neamţ) Ştefan a supraînălţat zidurile cu câţiva metri şi a realizat creneluri şi ferestre înguste.

Tot atunci a fost săpat un şanţ de apărare. La toate aceste activităţi au fost folosiţi prizonieri turci, luaţi ostateci la Podul Înalt. După victoria de la Valea Albă, Mahomed al II-lea a asediat timp de opt zile Cetatea Neamţ, crezând că voievodul Moldovean s-a retras aici, lucru nereal. Acest asediu este prezentat în cronica lui Ion Neculce, unde se arată că fortificaţia a suferit mari distrugeri în urma salvelor de artilerie, dar a rezistat. „Răspunsul“ din cetate, tot cu tunuri, i-a făcut pe otomani să se retragă.

În cronica scrisă de vistiernicul veneţian al sultanului, Giovanni Maria Angiolello, asediul este descris astfel: „Făcând încercarea de a cuceri fortăreaţa, s-au aşezat şapte bombarde şi în decurs de opt zile s-au făcut efortul de a o cuprinde, dar două din cele bombarde s-au spart, iar cei care se aflau în fortăreaţă nu voiau să stea de vorbă şi toţi se apărau cu artilerie şi nu le păsa de noi“.

Anii au trecut, iar otomanii şi-au extins dominaţia în Ţările române, impunând domni care le erau supuşi. Alexandru Lăpuşneanu, în a doua domnie (1564 – 1568), la solicitarea sultanului mută capitala Moldovei de la Suceava la Iaşi şi obligat să dărâme toate cetăţile. „Alixandru vodă făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetăţile de lemne, le-au aprinsu de au arsu şi s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leaşi“. Se pare că Cetatea Neamţ nu a suferit distrugeri importante, arzând doar lemnăria şi prăbuşindu-se plafoanele care erau susţinute de grinzi de stejar.

Refacerea construcţiilor militare a fost făcută în mai multe etape de către Petru Şchiopul (prima domnie, 1574-1577), Vasile Lupu (1634-1653), Cetatea Neamţ fiind loc de refugiu pentru familia şi averile celui din urmă, în timpul invaziei tătarilor din 1650. Alt domn care a primit poruncă de la turci să dărâme fortificaţiile a fost Dumitraşcu Cantacuzino, în 1675, într-un document menţionându-se „Atunce au strâcat cetatea Sucevei ş-a Neamţului ş-a Hotinului“, iar Nicolae Costin scria următoarele: „Şi punând lagum (praf de puşcă – n.r.), sub zidurile cetăţilor le-au arungat din temelie. Numai cetatea Sucevei, neputând-o strica cu lagum au umplut-o cu lemne şi cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Şi astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbinţelei de tot mari s-a risipit cetatea“. În 1718, Mihai Racoviţă (1660 – 1744), domn în Moldova de trei ori), primeşte şi el ordin pentru distrugerea fortificaţiilor.

„Lui Mihai-vodă i-au venit de la Poartă poroncă să strice Cetatea Neamţului şi Miera, unde au şăzut cătanele. Şi le-au stricat, iar nu foarte de tot“, arată Ion Neculce. După această distrugere, Cetatea Neamţ şi-a pierdut importanţa politico-militară, iar procesul de degradare s-a accentuat. A urmat mai bine de un secol de ruinare, domnii fanarioţi neavând nici un interes să o reconstruiască, iar localnicii au folosit piatra din ziduri, din bastioane şi din pilonii podului de acces pentru a-şi construi case şi beciuri. Abia domnitorul Mihail Sturdza (1834- 1849) a emis mai multe acte, adresate ispravnicilor de Neamţ, prin care a cerut protejarea zidurilor cu gard şi punerea unui supraveghetor.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Pltimisesti Echipadeinitiativa

    3 iunie 2020 at 9:35 PM

    Ora 21:34.

     O documentatie utila:
     1] la promovarea turismului la Cetatea Neamţ,  2] Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Târgu Neamţ.

      Intrebare: Cum a fost aceasta documentatie despre Cetatea Neamţ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Notele de la simularea Evaluării din acest an, mai bune ca în alţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, promovabilitatea este de 65,53% ■ după primirea rezultatelor se va realiza o analiză şi se vor stabili măsurile remediale ■ cei 11 elevi de la Bîra, localitate aflată în carantină, la vremea simulării vor participa la o simulare, separat ■

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ a realizat o centralizare a rezultatelor obţinute la simularea examenului de Evaluare Naţională, în opinia inspectorului şcolar general, Mihai Obreja, rezultatele din 2021 fiind cele mai bune din ultimii cinci ani.

„La nivel de judeţ, procentul de promovabilitate la simulare este de 65,53%, aproximativ la acelaşi procent înregistrat la nivel naţional, care este de 65,6. Este un procent mai bun ca în alţi ani. La Limba română procentul este de 64,38%, ceea ce însemană mai mulţi elevi care au obţinut note peste 5. La Matematică procentul este de 59,81%.

Sînt, repet, rezultate mai bune ca în alţi ani. După ce vom primi rapoartele din şcoli vom face o analiză şi vom stabili un plan remedial pentru a vedea care sînt paşii ce trebuie urmaţi pînă la examenul propriu-zis. A rămas să mai luăm o decizie cu cei 11 elevi de la Bîra, localitate aflată la data simulării în carantină. Vom vedea dacă simularea va avea loc la aceeaşi dată cu ceilalţi elevi din ţară, care nu au susţinut din aceleaşi motive simularea sau dacă ni se va lăsa independenţa de a organiza în plan local“, a precizat Mihai Obreja, care insistă pe ideea că astfel de simulări pun elevii în situaţia concretă a unui examen şi este un exerciţiu care poate contribui la optimizarea rezultatelor din timpul examenului de Evaluare, propriu-zis.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute în municipiul Bucureşti (82,1%) şi în judeţele Cluj (77,6%), Argeş (71,5%), Brăila (71,3%) şi Prahova (69,9%). Comparativ cu simulările din anii precedenţi, rezultatele indică o creştere substanţială a mediilor mai mari sau egale cu 5, după cum urmează: în 2016 – 44,05%, în 2017 – 51,47%, în 2018 – 47%, în 2019 – 53,1 %. În 2020 nu s-au organizat simulări, din cauza pandemiei.

Reamintim şi faptul că subiectele la Evaluarea Naţională 2021 sînt noi faţă de anii precedenţi, avînd ca model testele internaţionale, după o programă nouă, constînd într-o broşură cu 10 pagini care trebuie completată în două ore. Examenul de Evaluare Naţională se va desfăşura în perioda 22-25 iunie 2021.

Citește știrea

Actualitate

Bătălie pentru clienţi de energie electrică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ trecerea la piaţa liberă nu presupune nici un cost şi nu presupune întreruperea furnizării energiei sau a gazului metan ■ una dintre companii a emis un comunicat în care dă cîteva sfaturi privind operaţia de trecere de la un furnizor la altul ■

De cîteva luni, distribuitorii de energie au ieşit la vînătoare de clienţi, folosindu-se de toate mijloacele de atragere a acestora: prin e-mail-uri, SMS, pe Facebook sau prin angajarea de personal care să bată din uşă în uşă, pentru a încheia noile contracte. Asta în condiţiile în care liberalizarea pieţei de energie înseamnă că preţurile la electricitate şi gaze nu mai sînt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei (ANRE), ci de fiecare furnizor.

Compania E-ON a remis un comunicat de presă prin care dă cîteva sfaturi privind operaţia de trecere de la un furnizor la altul. În acest sens, firma spune că un consumator trebuie să verifice dacă se află sau nu în piaţa liberă. „Dacă pe prima pagină a facturii apare Produs de gaze naturale sau Elecricitate Serviciu Universal înseamnă că acel client nu a optat, încă, pentru o ofertă pe piaţa liberă, care se poate face oricînd.

În cazul furnizării gazelor naturale, termenul de 30 iunie înseamnă că, dacă un consumator va opta pentru ofertă concurenţială, pînă la această dată, clientul va fi trecut automat pe piaţa liberă, începînd cu 1 iulie, fiind notificat în acest sens în perioada următoare (în cazul E-ON – n.r.). În cazul furnizării de electricitate, dacă un client are un contract de serviciu universal, termenul de 30 iunie, se referă la data limită pînă la care se poate opta pentru piaţa concurenţială, situaţie în care poate şi să beneficieze de discountul oferit de furnizor, care reprezintă diferenţa între preţul pentru serviciul universal şi cel mai bun preţ din oferta concurenţială a companiei.

După această dată E-ON va aplica preţul de serviciu universal valabil de la 1 iulie 2021“. Un alt sfat dat de specialiştii companiei este legat de evaluarea nevoilor şi descoperirea ofertelor de pe piaţa liberă prin comparatorul de oferte-tip de furnizare afişat pe site-ul ANRE ( www. anre.ro). Clientul trebuie să fie atent la preţurile de furnizare publicate, la perioada de valabilitate a preţurilor (în condiţiile în care furnizorii noi de servicii se grăbesc să lanseze tot soiul de oferte mincinoase, unele n.r). O mare atenţie trebuie acordată şi condiţiilor în care pot fi modificate preţurile oferite. La E-ON, se mai spune în comunicat, se pot alege oferte cu preţ fix sau variabil, produse cu ambele utilitrăţi pe acelaşi contract, pachete cu asistenţă tehnică sau servicii tehnice incluse.

Trecerea la piaţa liberă nu presupune nici un cost, nu presupune întreruperea furnizării energiei electrice sau a gazului metan, operatorul asigurînd intervenţiile tehnice pentru deranjamente şi incidente. O altă precizare se referă la verificarea capacităţii operaţionale şi financiare a furnizorului. Clienţii trebuie să citească cu mare atenţie şi să înţeleagă toate documentele referitoare la noile contracte, la transparenţa preţurilor, cu toate componentele incluse, la termenele de plată, durata contractului, valoarea termenlor de reziliere şi să fie atenţi să nu existe cîmpuri necompletate în noile contracte, care pot lăsa loc de modificări ulterioare. Compania E-ON a elaborat şi un „ABC al liberalizării“ în secţiunea eon.ro/liberalizare.

Citește știrea

Actualitate

Bursuc salvat dintr-un subsol

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii Biroului pentru Protecţia Animalelor au avut o misiune mai puţin obişnuită, iar pe parcursul zilei de ieri, 19 aprilie 2021, au acţionat pentru salvarea unui bursuc. Sălbăticiunea a ajuns, nu se ştie cum, în subsolul unui bloc din Piatra Neamţ.

„Pe 19 aprilie, poliţiştii Biroului pentru Protecţia Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ au fost sesizaţi cu privire la faptul că la subsolul unui bloc din Piatra Neamţ se află un bursuc, ce poate constitui un pericol pentru locuitorii din zona respectivă“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ. La scurt timp, echipa operativă formată din poliţişti şi jandarmi s-a deplasat la faţa locului, unde „a desfăşurat activităţi specifice necesare pentru salvarea acestuia“.

Poliţiştii au emis un ordin de plasare în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile, bursucul fiind preluat şi predat unui adăpost aparţinînd unei asociaţii de protecţie a animalelor.

Citește știrea

Trending