Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Ceangãii – de la Enigmã la Adevãr

Știre publicată în urmă cu

în data de

Existã în acest moment o presiune fantasticã de a denatura adevãrul, de a defini în mod eronat comunitatea romano-catolicilor din Moldova drept o minoritate etnicã „asupritã“. Este scandalos mesajul si modalitatea de prezentare, zilele acestea, a filmului „Fabricat în România“, în Parlamentul European. Comunitatea este prezentatã sub denumiri ca „ceangãi“, „ceangãi-maghiari“, o minoritate maghiarã care trãieste în sãrãcie si este marginalizatã tocmai pe aceste considerente. Dincolo de maniera tendentioasã de abordare, falsul grosolan prezentat de acest film nu poate fi trecut cu vederea. Consider cã este momentul sã afirmãm, din nou, cã noi, cei care reprezentãm aceastã minoritate crestinã catolicã din Moldova, sîntem urmasii unor populatii românesti maghiarizate, si nici nu sîntem, dar nici nu ne-am considerat niciodatã, o minoritate etnicã. Nu neg însã cã sîntem si vom rãmîne, probabil, o minoritate religioasã, dar este cu totul altceva. Ceea ce se face acum, în discutii de cele mai multe ori „teoretice“, reprezintã un abuz întretinut sistematic prin falsuri si denaturãri în dorinta de a se sustine, împotriva tuturor realitãtilor, cã în România ar fi încãlcate drepturile acestor comunitãti. Eu pot sã vã spun, si vã spun cu toatã sinceritatea, cã am trãit si am simtit întotdeauna româneste si nimeni, niciodatã, n-o sã îmi scoatã, indiferent cîte încercãri se vor face, cîte cãrti se vor scrie, acest fapt din suflet. În problema romano-catolicilor din Moldova, existã o linie de abordare, care apartine pãrtii maghiare, si care porneste de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Zold Peter. Sosit în Moldova, el a produs, constient sau nu de ceea ce face, o inovatie lingvisticã: „ceangãii-maghiari“, raportînd-o la comunitatea romano-catolicilor si creînd astfel un fals etnonim. Din acel moment, cercetãtorii unguri s-au lansat în cãutarea originilor acestei etnii imaginare, ajungîndu-se sã se vorbeascã succesiv de „ceangãi“ de origine cumanã, cabarã, pecenegã, hunicã sau maghiarã. Teoriile respective ocolesc cu grijã, scandalos as spune, posibilitatea apartenentei la poporul român a catolicilor moldoveni, elementele traditionale, care îi înscriu în mod evident în aceastã arie culturalã, fiind considerate ca rezultate ale asimilãrii exercitate de majoritatea româneascã. Procedînd evident partizan în aceastã manierã, partea ungarã ajunge invariabil la concluziile vizate de la bun început: în Moldova ar exista o minoritate etnicã de origine maghiarã, misterioasã, exoticã si fascinantã, „ceangãi“, care este însã amenintatã cu disparitia, vinovate de aceastã situatie fiind biserica catolicã si, bineînteles, statul român. Din pãcate, organismele europene, în principal anumite subcomisii ale Consiliului Europei, au cãzut în capcana cu migalã construitã de aparatul propagandistic maghiar si, fãrã a întreprinde mai întîi o cercetare stiintificã a problemei, s-au grãbit sã adopte documente pentru „salvarea“ presupusei minoritãti. S-a ajuns astfel la celebra, de acum, „Recomandare 1521“ care vorbeste despre ceangãi si limba ceangãiascã, considerate de origine maghiarã certã, pentru ca abia la sfîrsitul documentului sã se facã propunerea absolut necesarã de „a se cerceta si inventaria caracteristicile lingvistice si etnografice ale acestora“. Cred cã asemenea paradoxuri ar fi putut fi evitate dacã „europenii“ ar fi avut disponibilitatea sã „audã“ sau mãcar sã asculte si alte argumente decît cele ale pãrtii maghiare. S-ar fi observat cã moldovenii catolici sînt si se considerã români dintotdeauna. S-ar mai fi putut constata cã, de la 1781, pînã în prezent, partea maghiarã trage încontinuu aceleasi semnale în legãturã cu „pericolul iminent al asimilãrii maghiarilor din Moldova“, numind provincia drept „marele cimitir al natiunii maghiare“. Dacã situatia ar fi asa, i-as invita pe sustinãtorii acestor aberante idei sã rãspundã la cîteva întrebãri: Cum a supravietuit presupusa comunitate si a crescut numericeste?; Cum de a avut un statut egal cu populatia majoritarã timp de peste 300 de ani?; Ar fi fost posibile toate acestea în contextul mult reclamatei politici de asimilare a unei populatii de aproape 300.000 de locuitori fãcutã de statul român? Unde sînt dovezile serioase si stiintifice care sustin asemenea teorii? Trebuie sã întelegem cã este vorba despre identitatea unor oameni sau a unor comunitãti. Ce elemente luãm în calcul cînd stabilim o identitate, mai ales decît dacã ea este revendicatã de natiuni diferite? Este simpla declaratie a cîtorva persoane, din zona Bacãu, suficientã pentru a stabili un adevãr istoric? Nu încãlcãm cumva principiul de drept „testis unus, testis nullus“?

„Problema“ ceangãilor, o falsã problemã Cred cã problema identitãtii trebuie sã cuprindã în mod obligatoriu si abordarea unor elemente definitorii ale acesteia, cum sînt, de exemplu, cele care decurg din apartenenta etnicã: etnia, limba, istoria si traditiile culturale, iar simtãmîntul apartenentei reprezintã principale repere identitare ale catolicilor din Moldova, de care trebuie sã se tinã seama dacã se doreste cu adevãrat aflarea adevãrului istoric. Constat cã în ultimii 10-15 ani au apãrut din ce în ce mai multe „teorii“ sau afirmatii tendentioase privind implicarea bisericii în asa-zisa politicã asimilationistã, care ar fi dusã împotriva „ceangãilor maghiari“, a cãrei consecintã ar fi dezbinarea comunitãtii credinciosilor catolici din Moldova. Am întîlnit afirmatii extrem de grave, total nejustificate împotriva unei biserici care promoveazã echilibrul si armonia în rîndul credinciosilor sãi. Astfel, s-a mers chiar pînã acolo, încît a fost acuzat Vaticanul, cã prin crearea Episcopiei romano-catolice de Iasi, nu a fãcut decît sã participe la procesul de românizare a „ceangãilor maghiari“ . De ce aduc aceastã problemã în discutie? Pentru cã eu o trãiesc, cum au trãit-o si pãrintii, bunicii si strãbunicii mei, si mã confrunt cu aceastã falsã „problemã a ceangãilor“, problemã care în realitate nu existã. Pentru cã identitatea catolicilor moldoveni trebuie sã fie apãratã si conservatã, iar deciziile care ne privesc nu trebuie sã conducã la denaturarea adevãrului istoric, plecînd de la premise false sau prin informare selectivã si unilateralã, de cãtre surse interesate. Textul invitatiile fãcute europarlamentarilor pentru a viziona filmul amintit contine un neadevãr flagrant, as spune o minciunã sfruntatã, dacã bunul simt nu m-ar opri din a îmi cataloga proprii colegi astfel. România este prezentatã ca un teren al confruntãrilor etnice, unde drepturile minoritãtilor sînt încãlcate în permanentã si populatia romano-catolicã din zona Moldovei apartine, zice-se, diasporei maghiare. Se sugereazã cã folosirea limbii maghiare în public în România este pasibilã de pedeapsã penalã, un lucru cît se poate de neadevãrat. Nu sînt amintite nici drepturile legiferate ale etnicilor maghiari, nici scolile în limba maternã, nimic din toate acestea. Consider cã limita a fost depãsitã, iar astfel de încercãri de a denatura adevãrate valori si de a detrona istoria trebuie oprite. Stimati colegi, dacã nu întelegeti cã aceastã comunitate catolicã din Moldova doreste numai sã trãiascã bine, mãcar lãsati-o sã mai trãiascã. PS. Declaratia a fost sustinutã în Senat

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending