Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Ceangãii – de la Enigmã la Adevãr

Știre publicată în urmă cu

în data de

Existã în acest moment o presiune fantasticã de a denatura adevãrul, de a defini în mod eronat comunitatea romano-catolicilor din Moldova drept o minoritate etnicã „asupritã“. Este scandalos mesajul si modalitatea de prezentare, zilele acestea, a filmului „Fabricat în România“, în Parlamentul European. Comunitatea este prezentatã sub denumiri ca „ceangãi“, „ceangãi-maghiari“, o minoritate maghiarã care trãieste în sãrãcie si este marginalizatã tocmai pe aceste considerente. Dincolo de maniera tendentioasã de abordare, falsul grosolan prezentat de acest film nu poate fi trecut cu vederea. Consider cã este momentul sã afirmãm, din nou, cã noi, cei care reprezentãm aceastã minoritate crestinã catolicã din Moldova, sîntem urmasii unor populatii românesti maghiarizate, si nici nu sîntem, dar nici nu ne-am considerat niciodatã, o minoritate etnicã. Nu neg însã cã sîntem si vom rãmîne, probabil, o minoritate religioasã, dar este cu totul altceva. Ceea ce se face acum, în discutii de cele mai multe ori „teoretice“, reprezintã un abuz întretinut sistematic prin falsuri si denaturãri în dorinta de a se sustine, împotriva tuturor realitãtilor, cã în România ar fi încãlcate drepturile acestor comunitãti. Eu pot sã vã spun, si vã spun cu toatã sinceritatea, cã am trãit si am simtit întotdeauna româneste si nimeni, niciodatã, n-o sã îmi scoatã, indiferent cîte încercãri se vor face, cîte cãrti se vor scrie, acest fapt din suflet. În problema romano-catolicilor din Moldova, existã o linie de abordare, care apartine pãrtii maghiare, si care porneste de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Zold Peter. Sosit în Moldova, el a produs, constient sau nu de ceea ce face, o inovatie lingvisticã: „ceangãii-maghiari“, raportînd-o la comunitatea romano-catolicilor si creînd astfel un fals etnonim. Din acel moment, cercetãtorii unguri s-au lansat în cãutarea originilor acestei etnii imaginare, ajungîndu-se sã se vorbeascã succesiv de „ceangãi“ de origine cumanã, cabarã, pecenegã, hunicã sau maghiarã. Teoriile respective ocolesc cu grijã, scandalos as spune, posibilitatea apartenentei la poporul român a catolicilor moldoveni, elementele traditionale, care îi înscriu în mod evident în aceastã arie culturalã, fiind considerate ca rezultate ale asimilãrii exercitate de majoritatea româneascã. Procedînd evident partizan în aceastã manierã, partea ungarã ajunge invariabil la concluziile vizate de la bun început: în Moldova ar exista o minoritate etnicã de origine maghiarã, misterioasã, exoticã si fascinantã, „ceangãi“, care este însã amenintatã cu disparitia, vinovate de aceastã situatie fiind biserica catolicã si, bineînteles, statul român. Din pãcate, organismele europene, în principal anumite subcomisii ale Consiliului Europei, au cãzut în capcana cu migalã construitã de aparatul propagandistic maghiar si, fãrã a întreprinde mai întîi o cercetare stiintificã a problemei, s-au grãbit sã adopte documente pentru „salvarea“ presupusei minoritãti. S-a ajuns astfel la celebra, de acum, „Recomandare 1521“ care vorbeste despre ceangãi si limba ceangãiascã, considerate de origine maghiarã certã, pentru ca abia la sfîrsitul documentului sã se facã propunerea absolut necesarã de „a se cerceta si inventaria caracteristicile lingvistice si etnografice ale acestora“. Cred cã asemenea paradoxuri ar fi putut fi evitate dacã „europenii“ ar fi avut disponibilitatea sã „audã“ sau mãcar sã asculte si alte argumente decît cele ale pãrtii maghiare. S-ar fi observat cã moldovenii catolici sînt si se considerã români dintotdeauna. S-ar mai fi putut constata cã, de la 1781, pînã în prezent, partea maghiarã trage încontinuu aceleasi semnale în legãturã cu „pericolul iminent al asimilãrii maghiarilor din Moldova“, numind provincia drept „marele cimitir al natiunii maghiare“. Dacã situatia ar fi asa, i-as invita pe sustinãtorii acestor aberante idei sã rãspundã la cîteva întrebãri: Cum a supravietuit presupusa comunitate si a crescut numericeste?; Cum de a avut un statut egal cu populatia majoritarã timp de peste 300 de ani?; Ar fi fost posibile toate acestea în contextul mult reclamatei politici de asimilare a unei populatii de aproape 300.000 de locuitori fãcutã de statul român? Unde sînt dovezile serioase si stiintifice care sustin asemenea teorii? Trebuie sã întelegem cã este vorba despre identitatea unor oameni sau a unor comunitãti. Ce elemente luãm în calcul cînd stabilim o identitate, mai ales decît dacã ea este revendicatã de natiuni diferite? Este simpla declaratie a cîtorva persoane, din zona Bacãu, suficientã pentru a stabili un adevãr istoric? Nu încãlcãm cumva principiul de drept „testis unus, testis nullus“?

„Problema“ ceangãilor, o falsã problemã Cred cã problema identitãtii trebuie sã cuprindã în mod obligatoriu si abordarea unor elemente definitorii ale acesteia, cum sînt, de exemplu, cele care decurg din apartenenta etnicã: etnia, limba, istoria si traditiile culturale, iar simtãmîntul apartenentei reprezintã principale repere identitare ale catolicilor din Moldova, de care trebuie sã se tinã seama dacã se doreste cu adevãrat aflarea adevãrului istoric. Constat cã în ultimii 10-15 ani au apãrut din ce în ce mai multe „teorii“ sau afirmatii tendentioase privind implicarea bisericii în asa-zisa politicã asimilationistã, care ar fi dusã împotriva „ceangãilor maghiari“, a cãrei consecintã ar fi dezbinarea comunitãtii credinciosilor catolici din Moldova. Am întîlnit afirmatii extrem de grave, total nejustificate împotriva unei biserici care promoveazã echilibrul si armonia în rîndul credinciosilor sãi. Astfel, s-a mers chiar pînã acolo, încît a fost acuzat Vaticanul, cã prin crearea Episcopiei romano-catolice de Iasi, nu a fãcut decît sã participe la procesul de românizare a „ceangãilor maghiari“ . De ce aduc aceastã problemã în discutie? Pentru cã eu o trãiesc, cum au trãit-o si pãrintii, bunicii si strãbunicii mei, si mã confrunt cu aceastã falsã „problemã a ceangãilor“, problemã care în realitate nu existã. Pentru cã identitatea catolicilor moldoveni trebuie sã fie apãratã si conservatã, iar deciziile care ne privesc nu trebuie sã conducã la denaturarea adevãrului istoric, plecînd de la premise false sau prin informare selectivã si unilateralã, de cãtre surse interesate. Textul invitatiile fãcute europarlamentarilor pentru a viziona filmul amintit contine un neadevãr flagrant, as spune o minciunã sfruntatã, dacã bunul simt nu m-ar opri din a îmi cataloga proprii colegi astfel. România este prezentatã ca un teren al confruntãrilor etnice, unde drepturile minoritãtilor sînt încãlcate în permanentã si populatia romano-catolicã din zona Moldovei apartine, zice-se, diasporei maghiare. Se sugereazã cã folosirea limbii maghiare în public în România este pasibilã de pedeapsã penalã, un lucru cît se poate de neadevãrat. Nu sînt amintite nici drepturile legiferate ale etnicilor maghiari, nici scolile în limba maternã, nimic din toate acestea. Consider cã limita a fost depãsitã, iar astfel de încercãri de a denatura adevãrate valori si de a detrona istoria trebuie oprite. Stimati colegi, dacã nu întelegeti cã aceastã comunitate catolicã din Moldova doreste numai sã trãiascã bine, mãcar lãsati-o sã mai trãiascã. PS. Declaratia a fost sustinutã în Senat

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending