Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Ce înseamnã sã fii onest

Știre publicată în urmă cu

în data de

• dialog cu Henk Schrevel

„Vrei sã scrii un articol despre viciile mele?“ Cristian Timofte: De cînd fumezi, Henk? Henk Schrevel: Am început sã fumez în armatã (armata olandezã – n.n.) de la 19 ani. M-am oprit la vîrsta de 46 pînã la 54. Acum fumez iar. Fumam tutun cu foitã… C.T.: Stiu, am lucrat în portul Constanta opt ani, stiu tutunurile voastre olandeze cu foitã, n-am învãtat niciodatã sã fac o tigarã ca lumea cu foita aia din pachetel si cu tutunul din alt pachet. H.S.: Eu aveam abilitatea sã fac tigara cînd conduceam masina. Faptul este confirmat de Rodica, insinuatã pe usã cu tava cu cafele. Ne aflãm în vila celor doi, pe Privighetorii, sub Pietricica. O casã de un bun gust total, Rodica scuzîndu-se cã nu a avut timp sã steargã geamurile, iar Henk întrebîndu-mã el, ca un reporter: H.S.: Vrei sã scrii un articol despre viciile mele? C.T.: Nu, sigur cã nu! Vreau sã stiu de ce ai lãcrimat cînd ai tinut ultimul tãu discurs la închiderea Galeriilor Topart? De ce pleci din Piatra, din România? Asta vreau sã stiu. H.S.: Ce pot sã-ti spun? Cînd se încheie un capitol de viatã, normal cã ai niste emotii. Eu am un obicei: fac un ritual, o petrecere unde stãm de vorbã, glumim, bem un pahar. Bine, atunci nu m-am stãpînit suficient si am lãcrimat, dar nu mi-e jenã deloc. C.T.: Henk, stii cã si Bãsescu a lãcrimat la debarcarea lui Stolojan. Am vãzut pe la televizor. Au fost atunci, la presedintele României, lacrimi adevãrate? Cum ai simtit tu? H.S.: El nu este un actor de teatru si el stie ce este sentimentul de prietenie. A fost emotie atunci si l-am crezut. C.T.: Fiindcã tot am intrat în politicã, haide sã vorbim putin despre Legea lustratiei, cã-i la modã. H.S.: Eu, cînd am venit în România, am stat de vorbã cu ambasadorul Olandei si, printre altele, i-am spus cã as vrea sã scriu ceva despre istoria comunismului din România. De ce nu se face, în România, un proces al anticomunismului? Românii trebuie sã fie avertizati. Evreii, de exemplu, cu Holocaustul, ei au publicat, au fãcut filme, au fãcut ce trebuie pentru a da un avertisment generatiilor viitoare. Eu nu sînt evreu, dar gîndesc cã la fel ar trebui fãcut si cu comunismul. Pe de altã parte, în timpul comunismului au fost o grãmadã de presiuni mai mult sau mai putin oficiale. Dacã doreai sã faci o Universitate, trebuia sã faci niste derogãri. Si eu nu cred cã toti românii au fost colaboratori ai Securitãtii (Ne cerem scuze, nu astea au fost cuvintele lui Henk, dar asta a fost ideea, ceea ce este valabil si în continuare – n.n.). C.T.: O.K.!, sã ne întoarcem la artã, Henk-ule… H.S.: Eu sînt un mare diletant în artã, sînt un amator, asta fiindcã n-am studii de acest gen. Uite, la Alex (fiul Rodicãi – n.n.), el a fãcut Beaux Artes la Paris, sau la Lucian Strochi, alt tip cu educatie artisticã. Eu sînt un amator. C.T.: Spune-mi anul, locul si data nasterii, cum se cere pe la noi. La care Henk, îmi ia carnetul de reporter si scrie cu mîna lui: HENK SCHREVEL, 29.10.1940, TILBURG, la care eu adaug si Olanda. Apoi îmi spune blînd, cã în articolul meu despre el i-am grafiat incorect numele, scriindu-l Hank. Fãrã nici un fel de repros.

„Dacã nu cãdea Zidul Berlinului, eu nu eram aici, cu Rodica“ C.T.: Asadar, tu ai fãcut si armatã. H.S.: Armata am fãcut-o la Serviciul de Informatii, am stat cu englezii, francezii si americanii din NATO (în Germania – n.n.), obiectivul fiind Zidul Berlinului. Bine, Christiane, eu am fãcut studii cum sã intru în radio, telex, puncte diferite, cum sã localizez… (poate cã aici n-am înteles noi bine ce a vrut sã ne spunã el, dar concluzia lui, din Armatã, este fabuloasã): În 89, cînd a cãzut Zidul Berlinului, m-am gîndit: Am stat acolo degeaba! Si, încã ceva: dacã nu cãdea Zidul Berlinului, eu nu eram aici, cu Rodica. C.T.: Cum ai cunoscut-o pe Rodica? H.S.: Am cunoscut-o dupã Revolutie. Am fãcut în Olanda un program pentru Asistentã de Sãnãtate în România, de psihiatrie. Scopul programului a fost de a schimba o mentalitate legatã de psihiatrie. Gîndirea psihiatricã în tãrile fost comuniste a fost, tot timpul, legatã de explicatii biologice. În Occident, noi vorbim despre psihologie socialã. În România lui Ceasescu nu se putea vorbi despre asa ceva. Totul era biologic, mai ales deraierile psihice. C.T.: Henk, ce esti tu de profesie? H.S.: Eu sînt de profesie economist si manager. Bine, am vrut sã fiu arhitect, dar am fost interzis de tata (n.n. în aceastã optiune) care fãcea afaceri în Olanda si voia sã-l urmez. TC: Si ce-ai fãcut? H.S.: La 26 de ani am spus „adios“ la comertul pe care l-am fãcut cu tata în Olanda, Italia, Franta, Germania, Anglia, Irlanda… C.T.: Coane, dar ai bãtut mult Europa asta! H.S.: Asa este, dar la 26 de ani m-am dus în Sistemul de Sãnãtate Mintalã. Am citit un anunt care punea la concurs un post de director pentru o societate de Sãnãtate Mintalã. Am dat interviu, le-am dat diplomele mele, oamenilor le-a plãcut de mine si m-au angajat acolo. C.T.: Cîti au fost la concurs? H.S.: Cam 24 de oameni, dar m-au ales pe mine. C.T.: Asadar, tu te-ai cunoscut cu Rodica fiind seful unei Asociatii care a venit în România pentru a promova psihiatria? (aceasta fiind o întrebare cam aiurea, dar spusã oarecum asa). Ea este un cunoscut medic psihiatru. H.S.: Sînt în România cu avantajul cã sînt cãsãtorit cu o româncã. Ea a luat decizia sã stãm în tarã, aici, cu toate cã 99 la sutã din femeile din România au preferat, în aceastã situatie, sã plece în strãinãtate.

„Nu mi s-a cerut nici o mitã“ C.T.: Cum ti-ai fãcut firma din Piatra Neamt? Topart? O firmã de artã, perdantã acum si aici? H.S.: Da, m-am confruntat cu birocratia, dar, sã fiu onest, spun cã nu mi s-a cerut nici o mitã, ei au fost total corecti. Eu eram un strãin, deci cred eu, trebuia sã-i acorde o atentie mai mare acelui strãin, care eram eu, fiindcã omul ãla era corect. Cred cã atunci, gîndeau ei asa: El este un strãin, deci trebuie sã-i arãtãm cã în România lucrurile merg bine. Eu n-am dat nici o mitã pentru firma mea, mai ales cã ce pericol este o galerie de artã cu niste tuburi de uleiuri puse spre vînzare? Da, dar a trebuit sã aduc o diplomã legalizatã, în fine, birocratia! C.T.: Dacã tu, Henk, ai fi fãcut la noi afaceri cu petrolul, nu cu artã n-ai fi avut nici o sansã, asa-i? H.S.: Sînt sigur. Cred cã as fi avut probleme. C.T.: Cum ai învãtat tu limba românã, care-i greu de învãtat? Tu rîzi la bancurile mele, simti niste subtilitãti ale limbii române, esti formidabil. H.S.: Eu am învãtat de la Rodica, citind ziare, uitîndu-mã la televizor si, pe urmã, de la muncitorii care au reparat casa, care vorbeau cu mine. Am citit si citesc în limba românã. C.T.: Aratã-mi ce citesti acum. La care, Henk întinde mîna si-mi pune în fatã „Cartea lui Hiram, Francmasoneria, Venus si Secolul Virtutii la Iisus“, scrisã de Cristopher Knight si Robert Lomas. Cartea are un semn de carte pe la mijloc, iar discutia noatrã începe sã curgã pe tema cãrtii. Apoi, cu franchete, îmi face o destãinuire: H.S.: Am fost invitat, mai demult, sã intru în Francmasonerie, dar am refuzat. Eu am refuzat. Eu am o altfel de gîndire. C.T.: Bine, sã ne întoarcem la cum ai învãtat tu limba românã. Fiindcã, de regulã, occidentalii sînt conservatori în domeniul ãsta. H.S.: Da, ai dreptate, englezii spun cã limba lor este universalã, asa cã nu trebuie sã mai învete altã limbã, francezii sînt nationalisti, italienii, spaniolii la fel… Uite, Olanda este o tarã care face comert si a avut colonii. Olandezii au o atitudine de genul cã trebuie sã învete limba localã, pentru comunicare. Olandezii se contopesc cu localnicii, atunci cînd se duc într-o altã tarã. Ei nu au obiceiuri, de exemplu, sã înfinteze cluburi private sau exclusiviste. Olandezii se adapteazã si primul pas este acela de a învãta limba. Asa am învãtat si eu limba românã, la tv., din ziare, negociind la piatã o legãturã de pãtrunjel, cu cei care au lucrat în casã cînd am renovat si zugrãvit, ti-am spus…

„La voi mi-a plãcut Maria Tãnase“ C.T.: Ce muzicã îti place? H.S.: Sînt nebun dupã operã. Am 500 de CD-uri cu muzicã clasicã. Îmi place foarte mult si muzica popularã din Olanda. Este vorba despre cîntece cu o poveste simplã si cu un mesaj la sfîrsit. Cu un pescar care se duce pe mare sau despre un om bogat si unul sãrac, sau o poveste de dragoste. Sînt specifice olandezilor care sînt oameni de treabã. E adevãrat, ei cautã profitul, fiindcã sînt comercianti, dar sînt si melancolici, usor de emotionat. La voi mi-a plãcut Maria Tãnase. Nu-mi place muzica rock si nici manelele. Chiar mi-a plãcut un taximetrist aici care avea în masinã un afis: Astãzi nu se ascultã manele! Mi-a plãcut si i-am dat un bacsis. C.T.: Noi doi am ratat un proiect, desigur, din vina mea, fiindcã tu te-ai arãtat deschis. Mai tii minte? H.S.: Cum sã nu! Voiai sã facem la Topart, pe 26 ianuarie, de ziua lui Ceausescu, o întîlnire în care fiecare sã aducã cîte ceva din perioada dictaturii si sã discutãm. C.T.: Eu am vrut sã aduc o colectie de fotografii inedite, un prieten a spus cã aduce un costum complet de pionier, cu tobã si trompetã, drapele, medalii, altul timbre, totul pe fundal de muzicã patrioticã de-atunci. În fine, n-a fost sã fie. H.S.: Ceausescu face parte din istoria României. Nu este bine sã negi trecutul. Fiecare popor trebuie sã-si cunoascã trecutul. Eu nu sînt iubitor de el (n.n. – nostalgic), dar a fost pãcat cã a fost împuscat, fiindcã el trebuia judecat ca sã iasã la ivealã mai multe. Ceasescu nu a fost singur si trebuiau multi mai multi sã plãteascã si sã se stie. Împuscîndu-l, vezi, pentru unii s-a creat un fel de martir. Românii au dreptul sã afle care a fost adevãrul la Brasov, la Canal, în puscãriile comuniste si la Revolutie.

„La 26 de ani am înfiintat un partid“ C.T.: Tu faci politicã? H.S.: Am fost invitat sã fiu membru de partid în Olanda, sã fiu secretar de stat, dar am refuzat. Totusi, în tinerete, la 26 de ani am înfiintat un partid, l-am fãcut cu niste prieteni, si acum este încã prezent în parlament. Este între liberal si socialist, un liberalism cu o fatã socialã. C.T.: Tot atunci, la 26 de ani, mi-ai spus cã ai dat concurs si ai devenit director al Asociatiei Olandeze pentru Sãnãtate Mintalã. Concret, ce fãceai acolo? H.S.: Management care se face la o asemenea asociatie, negocieri cu Guvernul, cu sindicatele, cu inspectiile de sãnãtate. Atunci nimeni nu avea grijã de sãnãtatea mintalã în Olanda, am fãcut, cît am ocupat aceastã functie, 80 la sutã din toate spitalele de acest gen care sînt acuma în Olanda, 80 la sutã din infrastructura pentru sãnãtate mintalã din Olanda. Am fãcut un curs în specialitatea psihoterapie, de terapie ocupationalã, am invitat arhitecti din Olanda sã vinã cu proiecte si am creat servicii de viitor în acest domeniu. S-a dezvoltat o gîndire nouã privind conceptul de sãnãtate mintalã. TC: Lucrai opt ore pe zi? H.S.: Ha-ha!, da de unde! C.T.: Noi am mai discutat de Sigmund Freud, tãticul psihanalizei… H.S.: El a sexualizat toatã existenta omului. Nu este bun. Eu nu spun cã instinctul sexual nu este important, dar viata este mult mai complexã, fiindcã intervine socialul, religia, în fine… Apoi este faptul cã tu esti responsabil de viata ta.

„Sînt ca o pasãre migratoare“ C.T.: Totusi, de ce te-ai hotãrît sã pãrãsesti România? H.S.: Þi-am spus. Cu Galeriile Topart am încheiat un capitol. Eu am lucrat în 12 locuri diferite, sînt ca o pasãre migratoare. Am lucrat laTilburg, unde m-am nãscut, la Rotterdam, Utrecht, Londra, Dublin, chiar si lîngã Paris. Si încã ceva: mie nu-mi place foarte mult iarna. Înaintînd în vîrstã, apar riscuri de reumatism, asa cã vom pleca într-un loc cu climã mai mediteraneeanã, mai dulce. C.T.: Dupã cum te cunosc eu pe tine, n-ai sã stai degeaba, nu? H.S.: Nu poti sta acasã si sã vezi cum creste iarba. Un olandez se înscrie în niste cluburi literare, de sport, de artã, asta e terapia ocupationalã. Aici nu ai acest tip de cluburi. Eu mi-am creat o ocupatie proprie. Fãrã ocupatie, structura unui om se pierde. Un om trebuie sã fie ocupat cu ceva, altfel se degradeazã, se devalorizeazã C.T.: Ai douã fete si nepoti… H.S.: Da, da, Lisan Simone, e doctoritã la Amsterdam, care are doi bãieti si încã un copil pe drum, în iunie, nu stim ce va fi, si Githa Clarisse, care e violonistã în sudul Frantei si care are trei fete. H.S.: Ai fãcut aici, la Piatra, reuniuni de familie? C.T.: Da, de douã ori cu totii, apoi au mai venit si separat de cîteva ori. I-am dus peste tot, le-am arãtat România, eu sînt un bun ambasador pentru România, toti au plecat cu o gîndire pozitivã. C.T.: Si fiindcã am început dialogul nostru anormal, cu viciul fumatului, sã-l terminãm la fel de atipic: ce înjurãturi ai învãtat tu în limba românã? H.S.: Rodica a refuzat sã mã învete, dar am aflat în afarã de casã. Spunîndu-mi-le (douã înjurãturi subtiri, aproape inocente), am înteles cã stã foarte slab la acest capitol la care, se pare, românii exceleazã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Trending