Contactează-ne

Prima pagină

Ce e bine și ce nu e bine să faci la trecerea dintre ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în preajma trecerii spre Noul An, de la care oamenii așteaptă lucruri mai bune, se practică o serie de obiceiuri și tradiții ce diferă între o regiune sau alta a țării ■ Plugușorul, Buhaiul, Jocul Caprei și al Ursului se practică în întreaga țară ■ oamenii țin însă și la o serie întreagă de superstiții legate de vâsc, bani, haine, mâncare, etc ■

Principala pagină de socializare la care sunt abonați românii, Facebook, devenită o veritabilă „Poiană a lui Iocan” din romanul ”Moromeții” lui Marin Preda, unde  se dezbat „problemele capitale” ale comunității, abundă în aceste zile de sfaturi legate de ceea ce e bine sau rău, de ceea ce trebuie sau e interzis să faci la intrarea în Noul An.

Este știut că perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne: Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis, reinterpretate în perspectivă creştină, ţărănească şi teologală, potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, care vorbeşte în „Sărbători de iarnă” despre colindele din ultimele zile ale anului.

Acestea sunt reamintite de internauții cunoscători ai obiceiurilor. În Moldova şi Muntenia se umblă cu Capra și Ursul de Anul Nou, iar copiii umblă cu Steaua. Pe paginile de socializare sunt evocate și unele dintre cele mai cunoscute superstiţii, care sunt legate de bani, noroc şi belşug. Și cine nu-și dorește asemenea lucruri?!

În noaptea dintre ani, se spune că e bine să ai bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani în anul în care intrăm. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund un bănuț, iar cel care găseşte moneda va avea noroc de bani tot anul, obicei moștenit de la greci, numit Vasilopita.

Se consideră că e bine să avem în casă vâsc, acea plantă erbacee semiparazită, ce creşte pe tulpinile altor plante și are aspectul unor tufe rămuroase, îngroşată la noduri, de unde se rupe cu uşurinţă. Fructele sale sunt sticloase, verzi la început apoi albicioase, toxice şi apar din octombrie până în decembrie, recomandat fiind doar cel care creşte pe mesteacăn, brad, frasin, trandafir, măr şi păr pădureţ.

O altă superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet, pentru că există superstiția că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, ca, de altfel și femeile. Se mai spune că musafirul trebuie să intre în casă cu o crenguţă de vâsc, o pâine şi sare. Superstiţioşii vor avea pe masa de Revelion struguri şi smochine, simbolul belşugului.

În noaptea dintre ani se spune că e bine să purtăm ceva roşu, iar pe 1 ianuarie să avem haine noi, pentru noroc. Din bătrâni se ştie că nu e bine să fie agăţat calendarul anului nou înainte ca acesta să se fi sfârşit, pentru că aduce ghinion. Un alt sfat al superstițioșilor e acela de a nu arunca nimic în prima zi a anului, nici măcar gunoiul, pentru a nu da cu piciorul norocului.

Se mai spune că în noaptea dintre ani nu se găteşte mâncare din carne de pasăre, deoarece, aşa cum găina scormoneşte pământul şi-l împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei. În prima zi din Noul Nn nu se mătură, nu se spală, pentru a nu atrage sărăcirea casei. Cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile va fi leneş. Acestea sunt doar câteva sfaturi venite din partea superstițioșilor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending