Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Ce-a fost asta?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dintru început tin sã fac precizarea cã întrebarea din titlu nu se referã în nici un caz la editia din acest an a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt, care, trebuie sã recunoastem, a fost una foarte interesantã si diversã din punctul de vedere al repertoriului si mijloacelor de abordare dramaticã, chiar dacã nu a produs – cã tot sîntem în temã – lovituri de teatru. „Ce-a fost asta?“ constituie expresia realã a întrebãrii cu care m-am ridicat din fotoliu la sfîrsitul reprezentatiei Teatrului „Fani Tardini“ din Galati. Lucrurile se puteau opri aici si mi-as fi spus cã astfel de lucruri se întîmplã, totusi, în mod inevitabil. Dar, o searã mai tîrziu, acest spectacol a fost încununat cu Marele Premiu. Si atunci am încercat niste senzatii care, izvorîte din pricini estetice, au luat formele contrarierii si suspiciunii, chiar dacã sînt perfect constient cã subiectivitatea este inerentã. Semnificatia unui premiu, atunci cînd nu este acordat pe criterii stupide, e coplesitoare, întrucît constituie o recunoastere publicã, un semn de respect si, nu mai putin, un model pentru cei din jur. Vitregiti de un argumentum public care sã motiveze decizia juriului celei de a XX-a editii a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt referitoare la acordarea Marelui Premiu, ne-am înversunat, nedumeriti fiind, sã aflãm, totusi, punctul de vedere al evaluatorilor. Si, cu toate cã mi s-au pãrut putin surprinsi, iatã ce am aflat. Presedintele juriului, actorul Ion Lucian: „Problema care m-a frãmîntat pe mine toatã sãptãmîna asta era aceea cã nu puteam sã desprind, din ceea ce am vãzut, punctul culminant. Pentru cã toate spectacolele au avut farmecul lor, calitãtile lor, performantele lor, nu se desprindea ceva cu pregnantã. Si mã întrebam ce vom face? Ca sã fie acest ultim spectacol, care, cum sã spun?… prin explozia pe care a avut-o, de vitalitate, de… si fãrã fisuri în interpretare. E adevãrat, grotesc conceputã. Dar a avut o credintã care pe mine m-a cucerit si am vãzut cã toti colegii mei au fost de acord“. Criticul teatral Irina Budeanu: „Acordarea Marelui Premiu Teatrului din Galati a fost o dorintã a celor cinci membri ai juriului. Toti, la unison, am gîndit acelasi lucru. Valoarea extraordinarã a acestui spectacol, în primul rînd viziunea regizoralã… Modern, foarte dinamic, foarte alert, expresiv, cu un text al dramaturgiei clasice scos practic din uitare – pentru cã s-a jucat putin la noi. Viziunea regizorului este de luat în seamã. Deci, în primul rînd modul cum a tratat acest text, da? Ãsta a fost primul argument. Al doilea argument a fost jocul actorilor. Si toti, de la rolul principal pînã la ultimul, sã zicem, din aceastã distributie – impresionantã, de altfel – si-au jucat partitura foarte bine. Asta înseamnã cã au înteles textul, cã au comunicat foarte bine cu regizorul si au comunicat foarte bine între ei. Toate împreunã au dat acest spectacol, care a bucurat publicul – ati vãzut reactia publicului – si ne-a încîntat si pe noi. Dincolo de judecãtile de valoare, întotdeauna existã si subiectivitatea, si emotia, si multe altele…“

Asaltul derizoriului Dacã în privinta lui D.R. Popescu prefer sã mã abtin – pentru simplul fapt cã nu-i cunosc îndeajuns estetica receptivã – nu pot suspecta, Doamne fereste!, de lipsã de profesionalism nici pe reputatul si finul om de teatru care este Ion Lucian, nici pe distinsul critic Alice Georgescu, nici pe inteligentul cronicar al cotidianului „Ziua“, Irina Budeanu, si, cu atît mai putin, pe cunoscutul actor Traian Stãnescu. Dacã existã, cu totul alta trebuie sã fie explicatia acordãrii Marelui Premiu al celei de a XX-a editii a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt unei productii mediocre, ce nu are nici o legãturã cu arta dramaticã contemporanã. Cu o variantã tradusã si adaptatã a unui text obosit, de A.V. Suhovo-Kobîlin sub brat, regizorul Ion Sapdaru s-a hotãrît sã încerce contrabanda transfrontalierã de ineptii. Uitînd cã ne ajung ale noastre; ba chiar ne prisosesc. Dar nu tot ce vine din Moldova face ouã în România. Iar dacã face… cu gripa asta aviarã… Si dacã anul trecut am rãbdat indulgenti istoria aceea cu traficul de carne vie, care era cutremurãtoare în sine, dar în nici un caz nu se datora transfigurãrii dramatice cel putin îndoielnice, anul acesta, dupã ce am suportat o istorie gratuitã despre falsa moarte a unui escroc care, stim noi prea bine, în România nu va muri niciodatã, a trebuit sã acceptãm si încununarea imposturii teatrale. Si ne mai mirãm de succesul productiilor tip „Vacanta Mare“ într-un spatiu teatral recunoscut prin valoare si profesionalism. Dar dacã e sã vorbim în termenii elogiosi care se cuvin unei asemenea recunoasteri publice, putem spune cã Teatrul „Fani Tardini“ din Galati a prezentat si reprezentat prostul gust într-un stil remarcabil. O impresionantã (numeric) echipã actoriceascã s-a strãduit mai bine de douã ore sã-si etaleze calitãtile, potrivite mai degrabã arenei de circ sau revistei de doi bani. Umorul, de-a dreptul ieftin, provenea din exploatarea onomasticii (ati observat cît de copios se amuza sala la simpla pronuntie a numelui Oftikosov sau Borfetova, de pildã), din artificiile caricaturale ale costumelor (potrivite pentru o mascaradã pe o estradã din Bazar), din sonoritatea muzicii lui Bregovic (e si asta o modã) si din grosiera gesticã dilatatã copios si, de cele mai multe ori, contondent. Dacã reactiile sesizate si invocate de criticul Irina Budeanu s-au dovedit, din pãcate, a fi în parte adevãrate, si tot… o parte a publicului pietrean nu si-a putut disimula apetitul pentru umorul gros, avem o dovadã în plus cã asaltul mediatic al derizoriului propagat furibund de televiziunile românesti este, deja, eficient si prolific. Si, dupã cum prea bine se stie, alãturi de sala de concert si bibliotecã, teatrul era – si îndrãznesc sã sper cã mai este – locul în care bunul simt si fiorul spiritual vietuiesc încã în puritate. Tocmai de aceea, în acest domeniu nu avem dreptul sã facem compromisuri. Cu atît mai mult cu cît (nu trebuie sã fii profesor sau inspector general pentru a-ti da seama de asta) alãturi de noi se aflã tinerii cãrora le propovãduim estetica si alte valori umane si spirituale, de care noi însine ne batem joc. Oricum, pentru amatorii de astfel de senzatii estetice recomandãm show-ul lui Doru-Octavian Dumitru, care, sub genericul neaos „Smecher de UE“, vine sã încununeze festivalul. Puerilã si insalubrã, istoria lui Eskrokov nu spune nimic. Fiorul dramatic lipseste cu desãvîrsire, iar structura constructivã precarã constituie doar un pretext pentru prezentarea exemplificatã a statului de functiuni al institutiei. Decupat secvential, scenariul ar putea fi folosit cu succes pentru delectarea comesenilor beti la o nuntã. Si, dupã ce si-ar interpreta partitura din piesã, fiecare actor ar putea fi rãsplãtit cu o bancnotã lipitã pe frunte. De tot hazul, nu? Pentru cã – cine a vãzut trebuie sã recunoascã – toatã istoria cu audierea martorilor nu e altceva decît un pretext de o gratuitate jenantã de a aduce la rampã toatã garnitura actoriceascã a teatrului, suplimentatã cu învãtãcei, si care, din pãcate, nu are nici o noimã în story-ul debilului conflict dramatic împovãrat cu recitaluri pe cont propriu. Rãmîn la convingerea cã, asa cum a fost propus vineri seara, cel mai bun spectacol din Festival – chiar dacã în afara concursului – a fost cel cu „Volpone“, prezentat de Teatrul Tineretului. Si apoi, fãrã alte argumente extraartistice, interesate si vãdit inoportune, puteau fi luate în consideratie prestatiile celor de la Teatrul „Masca“, de la Teatrul Evreiesc, de la Teatrul Odeon si a studentilor italieni din Viterbo. Si astfel, semnificatia unui premiu într-un festival care se respectã ar fi fost neîntinatã si mãgulitoare. Atît pentru laureati, cît si pentru juriu si organizatori. Si, nu în ultimul rînd, pentru public.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea
Advertisement







Trending