CCI caută soluţii pentru forţa de muncă deficitară

■ atragerea lucrătorilor din spaţiul extracomunitar ar fi una din variantele pentru acoperirea deficitului de personal ■ o dezbatere pe această temă a avut loc la Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ ■ au fost prezenţi specialişti în diverse domenii ■

Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ a organizat o dezbatere cu tema „Atragerea de forţă de muncă din spaţiul extracomunitar“. Manifestarea a avut loc pe 30 august 2018, iar tema aleasă pentru dezbatere a rezultat din faptul că pe piaţa forţei de muncă este deficit de personal atît în judeţul Neamţ, dar şi în România, în general. Pentru a putea avea toate datele necesare înainte de a apela la forţa de muncă a străinilor, atît sub aspectul legalităţii dar şi a al altor avantaje sau dezavantaje care pot să apară din această acţiune, Camera de Comerţ şi Industrie a invitat o serie de specialişti în măsură să ofere toate aceste informaţii. Deschiderea evenimentului a fost făcută de Mihai Apopii, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, care a scos în evidenţă eforturile făcute de instituţia pe care o conduce pentru a rezolva această mare problemă a mediului de afaceri – forţa de muncă deficitară. Mihai Apopii a amintit în acest context şi despre stadiul la care a ajuns organizarea învăţămîntului dual şi a învăţămîntului profesional unde, deşi sînt create condiţii deosebite elevilor, totuşi puţini aleg această formă de pregătire. Pentru a putea înţelege contextul în care a avut loc această dezbatere, din partea Direcţiei Regională de Statistică Neamţ, directorul executiv adjunct Cristina Denisa Muraru a pus la dispoziţia participanţilor o serie de date privind evoluţia populaţiei din judeţul Neamţ şi a populaţiei active civile care este într-o continuă scădere în primul rînd din cauza sporului natural negativ, dar şi din cauza emigraţiei care continuă să fie destul de mare. Această scădere nu este caracteristică numai judeţului Neamţ, ci întregii ţări, singura regiune în care nu se manifestă fiind Bucureşti – Ilfov.

De ce e complicat cu extracomunitarii

Ioan Popescu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ împreună cu Sanda Georgeta Eşanu, comisar şef de poliţie în cadrul Biroului pentru Imigrări al judeţului Neamţ au trecut în revistă aspectele legale ale importului de forţă de muncă din spaţiul extracomunitar. Actele normative care reglementează încheierea contractelor de muncă cu persoane străine sînt Ordonanţa Nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, Ordonanţa de Urgenţă Nr. 194 Republicată din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, Codul muncii republicat adoptat prin Legea Nr. 53 din 24 ianuarie 2003 şi Hotărîrea nr. 905 din 14 decembrie 2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor. De ştiut, că străin reprezintă orice persoană care provine dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, cu excepţia Confederaţiei Elveţiene. Un străin poate fi încadrat în muncă numai în baza unui aviz de angajare obţinut în condiţiile Ordonanţei 25 2014. Obţinerea avizului de angajare necesită întocmirea unui dosar destul de voluminos şi o perioadă de timp pentru prelucrarea acestuia, care poate să ajungă la 60 de zile. O altă formă de a folosi forţa de muncă a unui străin în cadrul firmei este prin detaşare, dar şi aici sînt necesare condiţii speciale cum ar fi contracte directe cu firme din străinătate, care să detaşeze persoana respectivă sau folosirea forţei de muncă în cadrul holdingurilor. În cazul detaşărilor se poate atrage numai muncă calificată, pe o perioadă determinată, iar Ordonanţa 25 2014 prevede şi în acest caz eliberarea unui aviz de detaşare, condiţie prealabilă întrării într-o relaţie de muncă cu persoana detaşată. Excepţie de la obligaţia obţinerii avizelor de angajare sau a celor de detaşare este angajarea unui străin care este membru de familie al unui cetăţean român, studenţi, azilanţi, toleraţi sau aflaţi într-o situaţie de protecţie acordată de statul român. Angajarea acestor persoane trebuie totuşi anunţată în termen de 10 zile Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a se evita sancţiunile care se ridică la valori importante. Pentru angajarea străinilor, Ministerul Muncii stabileşte contingente anuale. În 2018, contingentul se ridică la 8. 000 de angajaţi şi 3. 000 de detaşaţi. Salariul minim impus prin lege pentru străini este la nivelul salariului mediu pe economie, care în 2018 este de 4. 162 lei, reglementare care se aliniază directivelor europene. Beneficiind de experienţa colaborării cu o companie multinaţională în care lucrează salariaţi din nouă ţări, Liliana Savin, consultant de dezvoltare personală la PROJOB România, a ţinut să scoată în evidenţă faptul că angajarea străinilor într-o firmă vine la pachet cu o serie de probleme rezultate din faptul că străinii în primul rînd nu cunosc limba, ceea ce necesită angajarea unui interpret şi din diferenţele de ordin cultural, religios sau pur şi simplu din felul de a muncii a fiecărei naţii. Astfel, odată cu angajarea unui străin, firma trebuie să ia în calcul punerea la dispoziţia angajatului a unei locuinţe şi în general o anumită formă de asistenţă în toate aspectele întîlnite în viaţa unei persoane, sănătate, timp liber, viaţă culturală, religioasă etc. După trecerea în revistă a tuturor aspectelor privind angajarea unui străin, legislaţie, efort financiar, apariţia unor probleme de ordin social, concluzia generală a celor prezenţi a fost aceea că e de preferat să se găsească metode şi modalităţi de reţinere a forţei de muncă deja existente, sau de determinare a revenirii forţei de muncă emigrate în vestul Europei. Camera de Comert şi Industrie va continua atît dezbaterile cu mediul de afaceri local privind criza forţei de muncă, dar mai ales va insista la nivel naţional pentru adaptarea cadrului legislativ atît pentru stimularea anagjarii absolvenţilor din învăţămîntul profesional şi fidelizarea lor în cadrul firmelor, cît şi soluţii pentru alte forme de pregătire cum ar fi ucenicia la locul de muncă, angajarea pensionarilor, angajarea tinerilor absolvenţi de licee care nu reuşesc la facultate cît şi a celor care se întorc după perioade lucrate în afara ţării. Camera de Comerţ consideră rezolvarea crizei forţei de muncă o problemă deosebit de importatantă, care nu mai suportă amînare pentru că din această cauză multe firme, mai ales din domeniul producţiei, sînt în dificultate, iar unele chiar în pragul falimentului.