Contactează-ne

Actualitate

Cazul salariilor de la Protecţia Copilului: Arsene, “certat” de ministrul de finanţe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “avem foarte mulți președinți de consilii județene care și-au bătut joc de banii pe care i-au primit anul acesta de la Ministerul de Finanțe”, spune Câţu ■ judeţul Neamţ a fost dat drept exemplu negativ ■ în opinia ministrului ar fi banii necesari pentru plata salariilor, dar nu s-ar vrea ca ei să fie daţi angajaţilor ■

Ministrul Finanţelor, Florin Câţu, a susţinut, miercuri, 4 noiembrie, o declaraţie de presă în care a dorit să clarifice situaţia salariilor restante la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. În Neamţ şi în alte judeţe. Ministrul a vorbit despre mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene care “şi-au bătut joc de banii pe care i-au primit de la Ministerul de Finanţe”, dar a ţinut să dea judeţul Neamţ drept exemplu negativ, afirmând, în rezumat, că ar fi banii necesari pentru plata salariilor.

Reamintim că angajaţii DGASPC Neamţ au protestat recent pentru că nu şi-au primit salariile pe luna septembrie, moment în care a început un veritabil război al declaraţiilor între reprezentanţii Guvernului şi cei ai CJ. Ambele părţi susţineau că au dat banii prevăzuţi prin lege şi aruncau vina dintr-o parte în alta. Preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene, a anunţat apoi că a găsit nişte bani pentru a plăti salariile pe septembrie şi parţial pe octombrie, iar liberalii au afirmat că au cerut ministrului de finanţe să trimită corpul de control pentru a verifica unde sunt banii daţi de Guvern.

Până la corpul de control, a venit declaraţia ministrului Câţu: ”În ultima perioadă, de fapt de câteva luni de zile, a apărut această dezbatere despre banii pentru consiliile județene și, în special, banii pentru finanțarea serviciilor sociale, sistemul de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Există această dezbatere și se aruncă vina pe Ministerul Finanțelor Publice. Aș vrea să vă spun concluzia și apoi o să vă arăt cu date că nu este adevărat.

Avem foarte mulți președinți de consilii județene care și-au bătut joc de banii pe care i-au primit anul acesta de la Ministerul de Finanțe. Sunt unii dintre ei care au pierdul alegerile din 27 septembrie și au lăsat vistieria goală. Pe de altă parte, sunt alții care au câștigat, de la socialiști, și în continuare îi mint pe oameni și spun că problema este la Ministerul de Finanțe. Sunt astăzi aici să vă arăt cu date că acești președinți de consiliu județean îi mint pe oameni, și am să vă dau și două exemple. În primul rând, situația la zi, care este legislația în vigoare și care au fost sumele care au fost alocate și cât s-a cheltuit din aceste sume la consiliile județene. Legislația în vigoare: în anul 2020, prin Legea bugetului de stat și rectificările bugetare, s-a stabilit

și s-a asigurat finanțarea de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA a 60% necesarul de finanțat al acestor servicii sociale, restul, asta este legea, restul 40% fiind obligația județelor de a asigura din venituri proprii, inclusiv din TVA din echilibrare. 60% din bugetul de stat, 40% din venituri proprii.Vorbim de TVA (defalcat, cei 60% – nbp) și TVA din echilibrare. Mai mult, pentru a susține acest sector, în anul 2020, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, s-a dat posibilitatea ca județele să poată utiliza excedentul bugetar local acumulat din anii precedenți și pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

Legea spunea foarte clar, până am modificat-o noi prin Legea bugetului, excedentul din anii precedenți se folosea doar pentru investiții. Am dat voie în acest an ca din excedent să se folosească bani și pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Deci aceasta este legislația în vigoare, de aici am pornit anul acesta. De asemenea, județele, ca toate unitățile administrativ-teritoriale, trebuie să respecte legislația în vigoare, care stabilește reguli clare ce se aplică în cursul exercițiului bugetar, reguli ce vizează o bună gestionare a fondurilor publice și eliminarea arieratelor. Și am să vă dau aici un exemplu: conform prevederilor articolului 49, alineatul 9 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul execuției bugetare, deci în timpul anului, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor.

Pe parcursul execuției bugetare, adică tot timpul anului, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor. Deci, repet, conform Legii 273 din 2006, pe parcursul execuției bugetare ordonatorii de credite, consilii județene, asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor. Potrivit prevederilor art. 5, alineatul 3 și 4 din Legea 273/2016 cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale sunt cele care stabilesc prioritățile în finanțarea cheltuielilor publice locale, iar fundamentarea și aprobarea acestora se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza.

Deci, prioritățile, modul în care sunt cheltuiți banii, aceste priorități sunt decise de către unitățile administrativ-teritoriale, de consiliile județene. Deci, ei au această decizie, pe baza estimărilor reale ale încasărilor. Și acum, să trecem la cifre. Sumele asigurate de la bugetul de stat în acest an au fost de 1,23 miliarde lei. Până la 31.10 s-au cheltuit 1,17 miliarde lei. Se spune că nu sunt bani acolo, că este nevoie de bani. Au fost alocați 1,23 miliarde lei, s-au cheltuit doar 1,17 miliarde lei. Deci, bani sunt la consiliile județene! Se constată, astfel, că bugetele au folosit sumele alocate de la bugetul de stat – și asta este o altă obsevație – fără a se asigura partea de 40% din venituri proprii și TVA de echilibrare. Deci, la începutul anului am spus că asigurăm 60% de la bugetul de stat, am dat 1,23 miliarde de la bugetul de stat, au fost cheltuiți 1,17, nici acești bani nu au fost folosiți toți, dar se vede foarte clar că s-au folosit doar banii de la bugetul de stat și nu s-au asigurat și cei 40% pe care trebuiau să îi asigure consiliile județene. Deci, partea cu care trebuiau să vină consiliile județene nu a existat. Au fost folosiți banii de la bugetul de stat și nici aceia toți. La data de 31.10.2020, situația pe județe și Municipiul București cu privire la disponibilitățile secțiunii de funcționare, avem 1,3 miliarde lei și excedentul din anul precedent, rămas neutilizat, de 2 miliarde. Deci, avem banii din anii trecuți.

Analiza execuției la data de 31.10 evidențiază faptul că din totalul de 3,2 miliarde lei, reprezentând sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate bugetelor locale ale județelor, s-au utilizat 2,7 miliarde lei, restul de 514 milioane lei reprezentând sume la dispoziția acestor instituții, ce pot fi utilizate până la finalul anului și care se adaugă la resursele financiare pe care le-am analizat mai sus.

Deci, consiliile județene mai au până la finalul anului încă 514 milioane lei de folosit. Nu există niciun motiv pentru a nu plăti salariile.

Și aș vrea să iau aici un exemplu, pentru că este concludent și am văzut că acest președinte de consiliu județean este printre cei mai vocali. Aș vrea să mă uit la județul Neamț. Disponibil în secțiunea de funcționare la 31 ocrombrie 2020 – 19,7 milioane de lei. Excedent din anii anteriori rămas neutilizat la data de 31 octombrie 2020 – 45,1 milioane lei. Deci există acești bani! Din TVA defalcat, tot la județul Neamț, plan actualizare TVA – 108.429 lei. Utilizat până la 31.10.2020 – 94. 678 lei, rest de utilizat – 13.751 lei.

Și să știți că această situație este întâlnită în mai toate consiliile județene unde există PSD la conducerea acestor consilii județene. Deci există bani, nu vor să îi dea. Acest lucru trebuie să se oprească, acești președinți de consiliu județean trebuie să plătească salariile. Au bani din excedent și trebuie să oprească această imagine falsă și presiune asupra Ministerului Finanțelor Publice. Repet, până acum au folosit doar banii din TVA defalcat, nu au contribuit cu cei 40% pe care aveau obligația să îi plătească și totuși au și excedent din anii anteriori. Sumele sunt la consiliile județene. E adevărat, sunt și consilii județene unde există o problemă, în special unde psd-istii au pierdut. Acolo au venit alți președinți de consilii județene și da, acolo sunt niște probleme și le vom rezolva la rectificarea bugetară sau în perioada următoare. Acolo unde au fost oameni care au lăsat aceste consilii fără niciun ban. Dar în marea majoritate, acolo unde sunt psd-iști încă, bani sunt, trebuie să plătească, trebuie să oprească această dezinformare din spațiul public”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. mama omida

    19 noiembrie 2020 at 8:36 AM

    fatalau de bidon spart !!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Zilele Orașului Piatra-Neamț 2021 Piatra Fest și Piatra Food Fest

Știre publicată în urmă cu

în data de

Primăria Municipiului Piatra-Neamț organizează în perioada 23-27 iunie 2021 evenimentul „Piatra Fest”, prilejuit de Zilele Orașului Piatra-Neamț. Pe parcursul celor cinci zile de sărbătoare vor avea loc manifestări cultural-artistice, concerte, un festival gastronomic și evenimente religioase dedicate sărbătorii Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, patronul spiritual al orașului. Festivalul gastronomic Piatra Food Fest se va desfășura în Piața Ștefan cel Mare, zona din fața Parcului  Central, ce va fi transformată în acea perioadă în pietonal, iar spectacolele la scenă vor fi organizate în Piața Curtea Domnească.

Duminică, pe scena de la Curtea Domnească va avea loc Gala Generațiilor, eveniment în cadrul cărora vor fi premiați șefii de promoție din anii terminali de la unitățile de învățământ din municipiu, dar și cuplurile care în acest an au împlinit 50 de ani de la căsătorie.

Toate manifestările se vor organiza cu respectarea măsurilor de prevenire Covid în vigoare.

Pregătim  programul detaliat al evenimentului și vom face publice toate detaliile în zilele următoare!

Citește știrea

Actualitate

Se încălzeşte spectaculos!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii anunţă valori termice de 30 de grade ■ din a doua parte a săptămînii viitoare se mai răcoreşte ■ vestea proastă este că nu scăpăm de instabilitate atmosferică ■

Ultima decadă a lunii iunie aduce o apreciere considerabilă a reistrului termic, iar meteorologii anunţă valori de pînă la 30 de grade. Acest lucru se va întîmpla pînă la mijlocul săptămînii viitoare, iar în a doua parte a intervalului se mai răcoreşte niţel. Acelaşi trend îl cunosc şi valorile termice nocturne.

Vestea proastă este că nu scăpăm de instabilitate şi va ploua, cam în fiecare zi, cel puţin pînă la final de Cireşar, conform prognozei. Pînă atunci, trebuie spus că toată ţara, inclusiv judeţul Neamţ, este sub o informare meteo de vreme rea, ce intră în vigoare de azi, 18 iunie, de la ora 12:00 şi expiră pe 20 iunie, la ora 22:00, anunţîndu-se cantităţi de apă însemnate cantitativ şi instabilitate atmosferică accentuată.

„În sudul, estul şi centrul ţării va ploua abundent şi vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 25-50 l/mp“, conform ANM. Şi ziua de azi, 18 iunie, va fi plăcută din punct de vedere termic şi ne vom bucura de o maximă de 24 de grade, dar nu scăpăm de furtuni. Noaptea va fi cea mai caldă din ultimul timp, iar minima va fi de 18 grade. Furtuni vor avea loc şi sîmbătă, 19 iunie, cînd sînt prognozate numai 19 grade.

Peste noapte mercurul din termometre ajunge la 17 grade. Duminică, 20 iunie, vor fi 24 de grade, însă nu scăpăm de instabilitate, furtuni cu toată suita de fenomene caracteristice, vînt, descărcări electrice şi poate grindină. Aprecierea regimului termic începe de luni, 21 iunie, iar meteorologii dau asigurări că în zona noastră mercurul din termometre saltă la 28 de grade, în timp ce minima nocturnă va fi de 17 grade.

Sînt posibile furtuni atît luni, cît şi marţi, 22 iunie, cînd va fi cea mai caldă zi din acest sezon şi vom avea parte de valori estivale de pînă la 30 de grade. Regimul termic diurn îl va influenţa şi pe cel nocturn, astfel că minima va fi de 18 grade. Miercuri, 23 iunie, va fi la fel de cald şi se vor înregistra 30 de grade, dar din nou vor fi furtuni. Urmează cea mai caldă noapte din vara aceasta şi minima se opreşte la valoarea de 21 de grade. Din a doua parte a intervalului se mai răcoreşte, iar joi, 24 iunie, vor fi doar 25 de grade, cu furtuni după amiază.

Noaptea aduce temperaturi în scădere, 19 grade. Vineri, 25 iunie, cerul va fi degajat în prima parte, apoi după amiază vin ploi consistente. Maxima diurnă nu trece de 26 de grade, iar minima nocturnă va fi de 20 de grade. Week-end-ul viitor, în perioada 26 – 27 iunie, vor fi temperaturi diurne de 25 de grade, cu furtunile de rigoare, iar peste noapte se vor înregistra 18 grade.

Citește știrea

Actualitate

Pene de curent, furnizorul taxat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cazul întreruperior neanunţate, furnizorul poate acorda despăgubiri ■ apelurile clienţilor trebuie preluate mai repede de reprezentanţii firmelor de distribuţie ■ în caz contrar, amenzile pot ajunge la 200.000 lei ■

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energieie a stabilit că de acum înainte furnizorii îşi vor despăgubi clienţii în cazul întreruperilor care nu au fost anunţate. Cele scurte, între 3 secunde şi 3 minute, au fost incluse în categoria întreruperilor care se monitorizează şi pentru care operatorii de distribuţie sînt obligaţi să acorde compensaţii la depăşirea numărului maxim stabilit prin standard.

Pentru fiecare astfel de depăşire operatorii de distribuţie vor acorda compensaţii tuturor utilizatorilor afectaţi, astfel: înalta tensiune: 300 lei peste 10 întreruperi pe an; medie tensiune: 10 lei peste 10 întreruperi pe săptămînă; joasa tensiune: 5 lei peste 10 întreruperi pe săptămînă. Impactul acestei măsuri este unul pozitiv pentru utilizatori deoarece includerea monitorizării întreruperilor scurte şi prevederea acordării de compensaţii utilizatorilor la depăşirea numărului maxim stabilit de standard, contribuie la obligarea operatorului de a lua măsuri rapide şi eficiente pentru remedierea disfuncţionalităţilor care în prezent se manifestă în diferite zone de reţea de joasă tensiune şi care pot provoca deprecierea echipamentelor electrocasnice, precum şi generarea de disconfort clienţilor.

O altă noutate constă în aceea că apelurile efectuate de clienţi către furnizorul de energie electrică, trebuie preluate de acesta din urmă într-un timp mai scurt. Astfel, au fost stabilite intervale privind preluarea apelurilor telefonice efectuate de utilizatorii reţelei prin centrele de telefonie gestionate de operatorii de distribuţie, şi anume: maximum 30 de secunde de la iniţierea apelului de către utilizator pînă la preluarea acestuia, fără intervenţia operatorului uman; maximum 180 de secunde de la preluarea apelului pentru posibilitatea utilizatorului de a selecta opţiunea de a transfera apelul la un operator uman; maximum 20 de minute de la preluarea apelului pentru începerea convorbirii utilizatorului cu un operator uman.

Prin această măsură se urmăreşte îmbunătăţirea comunicarii între utilizator şi operatorul de distribuţie astfel încît evenimentele semnalate de utilizatori să poată fi preluate cît mai rapid în scopul remedierii, precum şi reducerea timpilor de aşteptare în beneficiul utilizatorilor. „Deşi numărul de apeluri telefonice pentru care nu sînt respectate intervalele de timp menţionate anterior este doar monitorizat, nerespectarea acestor valori poate fi sancţionată conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile în situaţia nerespectării de către operatorul de distribuţie a prevederilor standardului de performanţă cu amendă de la 10.000 lei pînă la 200.000 lei“, conform ANRE.

Pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind calitatea curbei de tensiune operatorul e obligat să acorde compensaţii, după cum urmează: pentru persoane juridice: 270 lei, la 110 kV, respectiv 130 lei la joasă tensiune şi medie tensiune pentru fiecare perioadă de monitorizare; pentru persoane fizice: 270 lei 110kV, respectiv 70 lei la joasă tensiune şi medie tensiune pentru fiecare perioadă de monitorizare.

Racordarea unui client trebuie să se realizeze în maxim 90 zile, în cazul clienţilor casnici şi finali noncasnici ale căror locuri de consum sînt alimentate prin instalaţii de racordare cu lungimi de pînă la 2.500 metri. Cuantumul compensaţiei cuvenite în această situaţie este de 100 lei. ANRE a reglementat şi un calendar de implementare a unor echipamente cu rol de monitorizare a continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii tehnice a energiei electrice. Pînă la finele anului 2026, România trebuie să aibă capacitatea de monitorizare a tuturor staţiilor electrice.

Citește știrea

Trending