Contactează-ne

Actualitate

Cazul salariilor de la Protecţia Copilului: Arsene, “certat” de ministrul de finanţe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “avem foarte mulți președinți de consilii județene care și-au bătut joc de banii pe care i-au primit anul acesta de la Ministerul de Finanțe”, spune Câţu ■ judeţul Neamţ a fost dat drept exemplu negativ ■ în opinia ministrului ar fi banii necesari pentru plata salariilor, dar nu s-ar vrea ca ei să fie daţi angajaţilor ■

Ministrul Finanţelor, Florin Câţu, a susţinut, miercuri, 4 noiembrie, o declaraţie de presă în care a dorit să clarifice situaţia salariilor restante la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. În Neamţ şi în alte judeţe. Ministrul a vorbit despre mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene care “şi-au bătut joc de banii pe care i-au primit de la Ministerul de Finanţe”, dar a ţinut să dea judeţul Neamţ drept exemplu negativ, afirmând, în rezumat, că ar fi banii necesari pentru plata salariilor.

Reamintim că angajaţii DGASPC Neamţ au protestat recent pentru că nu şi-au primit salariile pe luna septembrie, moment în care a început un veritabil război al declaraţiilor între reprezentanţii Guvernului şi cei ai CJ. Ambele părţi susţineau că au dat banii prevăzuţi prin lege şi aruncau vina dintr-o parte în alta. Preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene, a anunţat apoi că a găsit nişte bani pentru a plăti salariile pe septembrie şi parţial pe octombrie, iar liberalii au afirmat că au cerut ministrului de finanţe să trimită corpul de control pentru a verifica unde sunt banii daţi de Guvern.

Până la corpul de control, a venit declaraţia ministrului Câţu: ”În ultima perioadă, de fapt de câteva luni de zile, a apărut această dezbatere despre banii pentru consiliile județene și, în special, banii pentru finanțarea serviciilor sociale, sistemul de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Există această dezbatere și se aruncă vina pe Ministerul Finanțelor Publice. Aș vrea să vă spun concluzia și apoi o să vă arăt cu date că nu este adevărat.

Avem foarte mulți președinți de consilii județene care și-au bătut joc de banii pe care i-au primit anul acesta de la Ministerul de Finanțe. Sunt unii dintre ei care au pierdul alegerile din 27 septembrie și au lăsat vistieria goală. Pe de altă parte, sunt alții care au câștigat, de la socialiști, și în continuare îi mint pe oameni și spun că problema este la Ministerul de Finanțe. Sunt astăzi aici să vă arăt cu date că acești președinți de consiliu județean îi mint pe oameni, și am să vă dau și două exemple. În primul rând, situația la zi, care este legislația în vigoare și care au fost sumele care au fost alocate și cât s-a cheltuit din aceste sume la consiliile județene. Legislația în vigoare: în anul 2020, prin Legea bugetului de stat și rectificările bugetare, s-a stabilit

și s-a asigurat finanțarea de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA a 60% necesarul de finanțat al acestor servicii sociale, restul, asta este legea, restul 40% fiind obligația județelor de a asigura din venituri proprii, inclusiv din TVA din echilibrare. 60% din bugetul de stat, 40% din venituri proprii.Vorbim de TVA (defalcat, cei 60% – nbp) și TVA din echilibrare. Mai mult, pentru a susține acest sector, în anul 2020, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, s-a dat posibilitatea ca județele să poată utiliza excedentul bugetar local acumulat din anii precedenți și pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

Legea spunea foarte clar, până am modificat-o noi prin Legea bugetului, excedentul din anii precedenți se folosea doar pentru investiții. Am dat voie în acest an ca din excedent să se folosească bani și pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Deci aceasta este legislația în vigoare, de aici am pornit anul acesta. De asemenea, județele, ca toate unitățile administrativ-teritoriale, trebuie să respecte legislația în vigoare, care stabilește reguli clare ce se aplică în cursul exercițiului bugetar, reguli ce vizează o bună gestionare a fondurilor publice și eliminarea arieratelor. Și am să vă dau aici un exemplu: conform prevederilor articolului 49, alineatul 9 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul execuției bugetare, deci în timpul anului, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor.

Pe parcursul execuției bugetare, adică tot timpul anului, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor. Deci, repet, conform Legii 273 din 2006, pe parcursul execuției bugetare ordonatorii de credite, consilii județene, asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor. Potrivit prevederilor art. 5, alineatul 3 și 4 din Legea 273/2016 cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale sunt cele care stabilesc prioritățile în finanțarea cheltuielilor publice locale, iar fundamentarea și aprobarea acestora se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza.

Deci, prioritățile, modul în care sunt cheltuiți banii, aceste priorități sunt decise de către unitățile administrativ-teritoriale, de consiliile județene. Deci, ei au această decizie, pe baza estimărilor reale ale încasărilor. Și acum, să trecem la cifre. Sumele asigurate de la bugetul de stat în acest an au fost de 1,23 miliarde lei. Până la 31.10 s-au cheltuit 1,17 miliarde lei. Se spune că nu sunt bani acolo, că este nevoie de bani. Au fost alocați 1,23 miliarde lei, s-au cheltuit doar 1,17 miliarde lei. Deci, bani sunt la consiliile județene! Se constată, astfel, că bugetele au folosit sumele alocate de la bugetul de stat – și asta este o altă obsevație – fără a se asigura partea de 40% din venituri proprii și TVA de echilibrare. Deci, la începutul anului am spus că asigurăm 60% de la bugetul de stat, am dat 1,23 miliarde de la bugetul de stat, au fost cheltuiți 1,17, nici acești bani nu au fost folosiți toți, dar se vede foarte clar că s-au folosit doar banii de la bugetul de stat și nu s-au asigurat și cei 40% pe care trebuiau să îi asigure consiliile județene. Deci, partea cu care trebuiau să vină consiliile județene nu a existat. Au fost folosiți banii de la bugetul de stat și nici aceia toți. La data de 31.10.2020, situația pe județe și Municipiul București cu privire la disponibilitățile secțiunii de funcționare, avem 1,3 miliarde lei și excedentul din anul precedent, rămas neutilizat, de 2 miliarde. Deci, avem banii din anii trecuți.

Analiza execuției la data de 31.10 evidențiază faptul că din totalul de 3,2 miliarde lei, reprezentând sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate bugetelor locale ale județelor, s-au utilizat 2,7 miliarde lei, restul de 514 milioane lei reprezentând sume la dispoziția acestor instituții, ce pot fi utilizate până la finalul anului și care se adaugă la resursele financiare pe care le-am analizat mai sus.

Deci, consiliile județene mai au până la finalul anului încă 514 milioane lei de folosit. Nu există niciun motiv pentru a nu plăti salariile.

Și aș vrea să iau aici un exemplu, pentru că este concludent și am văzut că acest președinte de consiliu județean este printre cei mai vocali. Aș vrea să mă uit la județul Neamț. Disponibil în secțiunea de funcționare la 31 ocrombrie 2020 – 19,7 milioane de lei. Excedent din anii anteriori rămas neutilizat la data de 31 octombrie 2020 – 45,1 milioane lei. Deci există acești bani! Din TVA defalcat, tot la județul Neamț, plan actualizare TVA – 108.429 lei. Utilizat până la 31.10.2020 – 94. 678 lei, rest de utilizat – 13.751 lei.

Și să știți că această situație este întâlnită în mai toate consiliile județene unde există PSD la conducerea acestor consilii județene. Deci există bani, nu vor să îi dea. Acest lucru trebuie să se oprească, acești președinți de consiliu județean trebuie să plătească salariile. Au bani din excedent și trebuie să oprească această imagine falsă și presiune asupra Ministerului Finanțelor Publice. Repet, până acum au folosit doar banii din TVA defalcat, nu au contribuit cu cei 40% pe care aveau obligația să îi plătească și totuși au și excedent din anii anteriori. Sumele sunt la consiliile județene. E adevărat, sunt și consilii județene unde există o problemă, în special unde psd-istii au pierdut. Acolo au venit alți președinți de consilii județene și da, acolo sunt niște probleme și le vom rezolva la rectificarea bugetară sau în perioada următoare. Acolo unde au fost oameni care au lăsat aceste consilii fără niciun ban. Dar în marea majoritate, acolo unde sunt psd-iști încă, bani sunt, trebuie să plătească, trebuie să oprească această dezinformare din spațiul public”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. mama omida

    19 noiembrie 2020 at 8:36 AM

    fatalau de bidon spart !!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Acuzat că a violat o bătrînă paralizată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un individ de 45 de ani, din Zăneşti, a intrat peste o septuagenară imobilizată la pat ■ i-a cerut 7 lei, iar la plecare abuzat-o sexual ■ cînd oamenii legii au dat de el, a încercat să se scape cu fuga ■

Un bărbat în vîrstă de 45 de ani, din localitatea Zăneşti, a fost reţinut 24 de ore şi ar putea fi arestat preventiv după ce a tîlhărit şi siluit o consăteancă septuagenară. Faptele lui sînt cu atît mai condamnabile cu cît victima agresiunii nu s-a putut apăra în nici un fel, fiind imobilizată la pat, iar miza infracţiunii de tîlhărie a fost modică, 7 lei.

Oamenii legii au aflat de infracţiuni pe 7 martie 2021, când anchetatorilor din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Săvineşti li s-a adus lacunoştinţă că în locuinţa unei femei din Zăneşti au pătruns persoane necunoscute, care au agresat-o şi i-au sustras o sumă de bani.

În urma sesizării primite, s-a format un grup de lucru la nivelul Secţiei de Poliţie Rurală Săvineşti format din poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei ai Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, fiind demarate de îndata cercetări. În baza activităţilor investigative desfăşurate în cauză, s-a reuşit în scurt timp identificarea şi depistarea persoanei bănuite de comiterea faptei.

Din cercetările efectuate a reieşit că, în noaptea de 6 spre 7 martie 2021, un bărbat de 45 de ani, ar fi pătruns în locuinţa unei femei 75 de ani, din Zăneşti, imobilizată la pat, pe care a constrîns-o să-i înmîneze 7 lei. „În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, profitînd de imposibilitatea femeii de a se apăra şi prin constrîngere, ar fi dezbrăcat-o şi ar fi întreţinut, împotriva voinţei sale, un raport sexual cu aceasta, după care a părăsit incinta imobilului“, se arată într-un comunicat al poliţiei Neamţ.

Pe numele persoanei bănuite de comiterea faptei a fost emis un mandat de aducere, bărbatul fiind depistat pe un teren agricol din localitatea Zăneşti. Cînd i-a văzut pe anchetatori, iar aceştia l-au somat verbal să se oprească, individul a luat-o la goană. Nu i-a fost de nici un folos deoarece a fost prins în scurt timp, imobilizat şi dus la sediul poliţiei pentru audieri.

În baza probatoriului administrat, bărbatul în cauză a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind cercetat sub aspectul comiterii infracţiunilor de tîlhărie calificată şi viol. Acesta urmează a fi prezentat în faţa unui procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ, cu propunere de luare a unei măsuri preventive. De menţionat este faptul că în activităţi au fost angrenaţi criminalişti şi luptătorii Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Achitare într-un caz cu acuze de fraudă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ patru persoane fizice şi o firmă au fost acuzate de procurorii DNA de nereguli cu fonduri europene ■ paguba a fost estimată la 1,1 milioane de lei ■ judecătorii nemţeni au decis că fapta nu există ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ s-au pronunţat pe 8 martie într-un proces în care patru persoane fizice şi o persoană juridică fuseseră acuzate de nereguli cu fonduri europene. După deliberări, magistraţii au dispus achitarea inculpaţilor şi exonerarea de răspunedere penală deoarece fapta nu există.

Au scăpat de necazuri penale Irimia Patrolea, Gheorghe Patrolea, Mihaela Bîzu, Ilie Bîzu şi societatea Carpentry Patrol SRL. Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Conform procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău, Irimia Patrolea, la data faptei administrator al SC Carpentry Patrol, a fost inculpat pentru săvîrşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Firma lui, Carpentry Patrol, a fost acuzată de săvîrşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În acelaşi dosar, Mihaela Bîzu, la data faptei administrator al unei societăţi, a fost inculpată pentru săvîrşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, iar Ilie Bîzu ar fi săvîrşit două infracţiuni de complicitate la de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În final, Gheorghe Patrolea a fost acuzat de săvîrşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

„În cursul anului 2011, în contextul derulării unor proiecte finanţate din fonduri nerambursabile (privind Achiziţii de maşini şi echipamente pentru atelier tîmplărie, mobilă şi activităţi meşteşugăreşti), inculpaţii Patrolea Irimia şi Bîzu Mihaela au depus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai multe înscrisuri cu un conţinut nereal (facturi fiscale, ordine de plată şi extrase de cont, etc.) prin care s-a urmărit crearea unei aparenţe de legalitate a acelor documente folosite în vederea obţinerii de fonduri din bugetul Uniunii Europene“, conform unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Anchetatorii au mai arătat că o parte din aceste înscrisuri au fost puse la dispoziţia celor doi de către inculpaţii Bîzu Ilie şi Patrolea Gheorghe. „Aceste demersuri au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cuantum de 1.107.325 lei, suma cu care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) s-a constituit parte civilă în cauză“, se mai arăta în comunicat. Probabil că atît procurorii DNA cît şi AFIR vor contesta decizia instanţei de fond.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Iată care sunt averile conducerii spitalului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Aşa cum ne-am obişnuit cititorii, redactorii Monitorul obişnuiesc să monitorizeze declaraţile de avere ale diverselor categorii profesionale. În numărul de astăzi vom trece în revistă averile conducerii Spitalulului Municipal de Urgenţă (SMU) Roman, începînd cu membrii Comitetului Director şi cu o parte din şefii de secţii. În afara salariului, majoritatea medicilor obţin şi alte venituri, din activităţile la cabinete private.

Managerul spitalului, Maria Andrici declară 500 mp teren intravilan, dobîndit în 2010, în cotă parte cu soţul. Familia deţine şi o casă de 198 mp şi un apartament de 70 mp. Doctorul Maria Andrici are un autoturism Jaquar XF, din 2015 şi un Mitsubischi din 2007. Ca active declară un depozit la BCR deschis în 2015, de 22.701 lei şi o descoperire de card, la Banca Transilvania, de 20.000 lei, credit contractat în 2019. La capitolul venituri, declară 159.990 lei, din salariul anual, la care se adaugă 81.751 lei din gărzile efectuate la Secţia Ortopedie. Soţul, inginer, a obţinut un venit anual de 17.292 lei şi un altul de 99.032 lei, de la firma proprie. În declaraţia de avere apare şi alocaţia copilului de 1.872 lei.

Directorul medical, dr. Iulia Bora, declară un teren intravilan de 500 m.p, dobîndit în 2017, în urma unui partaj. Deţine un apartament de 55 m/p din anul 1997 şi un altul de 62 m.p, cumpărat în 2020. Are active financiare la BT de 20.000 lei şi de 200.000 lei la Raiffeisen Bank. Ca medic coordonator al Compartimentului Îngrijiri Paliative, directorul medical a declarat 140.400 lei, la care se adaugă 1200 lei, salariu ca profesor la Şcoala Postliceală Sanitară Moldova şi 2400 lei de la Şcoala Postliceală Roman-Muşat. Directorul medical a mai obţinut venituri şi de la cabinetul individual, în valoare de 10.000 lei.

Directorul de îngrijiri medicale, asistent principal Elena Chirilă, declară mai multe suprafeţe de teren agricol: unul de 1.548 mp, din 2013 şi altul de 4.167 metri pătraţi. În 2013 a achiziţionat 3.600 metri pătraţi, iar alte două suprafeţe, de 2.359 şi 2.089 mpi, în 2016. Toate terenuri se află în comuna natală, Ruginoasa. Ca bunuri mobile declară un autoturism Volswagen din 2014 şi un Seat din 2016. Ca active financiare are la BT un cont curent în valoare de 14.904 euro, din 2015 şi trei depozite bancare de 10.100 lei (din 2015), unul de 10.100 lei (2019), precum şi alte două din 2020, în valoare de 50.000 şi 30.000 lei.

Ca venituri sînt consemnate cele de la Spitalul Roman, din contractul de administrare, în valoare anuală de 56.612 lei, precum şi stimulentele financiare în valoare de 29.207 lei. Directorul de îngrijiri a mai obţinut şi venituri de la Liceul Teologic Episcop Melchisedec Ştefănescu pe contract de muncă, în valoare de 10.278 lei. Mai sînt declarate tichetele de vacanţă de 1.450 lei, indemnizaţia de hrană de 3.688 lei, de la spital.

În bugetul familiei mai intră veniturile declarate ale soţului, Nicu Chirilă, fost primar la Ruginoasa, care a obţinut 33.052 lei, pe contract de muncă şi 6.856 lei, ajutor de şomaj cuvenit, după eliberarea din funcţie, prin ordin de prefect, ca urmare a problemelor juridice pe care le-a avut.

Veniturile şefilor de secţii

Soţii Dan şi Laura Arvătescu, ambii şefi de secţie la SMU Roman au declarat un teren de 750 mp, din anul 2000, 500 mp teren intravilan (2019), o casă de locuit în suprafaţă de 260 mp, din 2008. Ei deţin şi două autoturisme – Honda, din 2018 şi din 2020. Medicii au declarat un depozit bancar de 35.000 euro (2018). În 2019 au deschis la BT două depozite în valoare de 21.560 euro şi un altul de 16.000 euro. Ca venituri intră salariul soţului în cuantum de 195.821 lei şi al soţiei, Laura, de 204.420 lei.

Dan Arvătescu a declarat şi o indemnizaţie de 7.200 lei, ca vicepreşedinte al Colegiului Medicilor, iar dr. Laura Arvătescu veniturile din consultaţiile de la cabinetul individual, în cuantum de 94.776 lei. Doctorul Cătălina Pălăncianu, şefa Secţiei Medicină Internă, declară o casă de locuit de 200 mp, dobîndită în 2020, ca urmare a deschiderii succesiunii, în urma decesului soţului. Medicul mai deţine un depozit bancar la BRD, în valoare de 90.000 lei, din 2017. Are un salariu de 133.834 lei, de la SMU Roman şi venituri din gărzi de 22.630 lei.

Medicul şef al Secţiei de Anatomie Patologică, Constantin Danciu, a declarat 2.300 mp, teren intravilan, în Roman, dobîndit în 2005 şi altul de 108 mp, din 2005. Declară o casă de vacanţă de 250 mp, din 2009, un apartament de 60 mp, achiziţionat prin credit ipotecar. Soţii Danciu mai au o casă de locuit în Roman, de 280 mp, moştenită de soţie. În declaraţie mai apare au autoturism Opel şi unul VW.

La capitolul datorii este consemnat un credit bancar la First Banck of Amerika, în valoare de 25.000 euro, contractat în 2019, scadent în 2032. Ca venituri a fost menţionat salariul medicului de la SMU Roman, în valoare de 230.000 lei şi cel al soţiei, profesor cu jumătate de normă la CNRV, în valoare de 22.000 lei. Constantin Danciu a obţinut şi 7.000 lei, de la SC Popîrlan SRL, iar soţia o pensie de gradul III, în valoare de 13.200 lei. Dr. Danciu mai are şi un contract prestări servicii în valoare de 36.000 lei, la un PFA.

Citește știrea

Trending