Contactează-ne

Actualitate

Cât ne-am certat pe mască, am ajuns fruntaşii Europei la COVID. Asta ne-am dorit?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Asist de ceva vreme, neputincios şi frustrat, la o ceartă naţională între două tabere. Cei pro mască împotriva celor anti mască. Cu “subclasele” celor care cred că virusul este cea mai mare ameninţare pentru viitorul omenirii şi cei care îl consideră puţin mai puternic decât o banală răceală. Ce s-a întâmplat în tot acest timp în care ne-am muşcat de gât unii pe alţii căutând sau chiar inventând argumente pentru a ne dovedi deşteptăciunea, priceperea şi cunoştinţele în “domeniul” COVID?

Am ajuns fruntaşii Europei la numărul de cazuri noi raportate zilnic. Înţeleg că doar Spania ne mai depăşeşte, dar cred că în scurt timp vom reuşi “performanţa” de a ajunge pe primul loc. Asta ne-am dorit? Ce am mai “obţinut” în timp ce ne stucheam unii pe alţii pentru că… COVID? Avem şcoli închise şi copii condamnaţi la un postpai de educaţie denumită pompos “educaţie on-line”. La care mulţi nici măcar nu au acces, dar care, oricum, nu are valoare mai mare decât o tichie de mărgăritar. Avem firme închise şi altele care se vor închide, cu şomerii aferenţi. O economie care era muribundă oricum şi pe care acum ne chinuim să o repornim. O repornim ca să o ducem… la groapă? Avem spitale pline sau pe punctul de a se umple, iar suferinzii, COVID sau non-COVID, moartea nu alege, vor putea să moară în linişte acasă pentru că… nu vor mai fi nici paturi de spital nici medici disponibili pentru ei. Avem graniţe “închise”, pentru că am ajuns “ciumaţii” Europei. Avem… de toate. Şi probabil că le “merităm”. Asta ne-am dorit?

Înainte de epidemie, în timp ce ne muşcam de gât între noi nu pentru mască, ci pentru PSD, Băsescu, Iohannis, vaccinare, Ordonanţa 13, pro sau anti diaspora, etc, am ajuns să fim codaşii Europei la venituri, la economie, la autostrăzi sau măcar străzi asfaltate. Astăzi, tot în plină epidemie de înjurat între noi, am ajuns fruntaşi… la boală. Cu ceva ani în urmă, pe când unii franţuji ne-au catalogat la grămadă drept ţiganii Europei, am înjurat cu năduf considerând că nu merităm această etichetă. De atunci şi până azi ne-am înjurat şi ne înjurăm ca la uşa cortului pe orice motiv ne vine în minte, ducând în ridicol şi derizoriu orice temă inportantă pe care istoria ne-a aşezat-o înainte. O ţigăneală naţională, o spun cu toată ruşinea şi supărarea.

Am dovedit şi dovedim că nu înţelegem nimic din vremurile pe care le-am trăit şi le trăim. Că suntem în afara istoriei. Dacă mai stăm mult în afara vremurilor, vom sfârşi la coşul de gunoi al istoriei. Cu mască sau fără, oricum nu mai are importanţă. Asta ne-am dorit?

P.S. Disputa despre COVID, în opinia mea, nu a fost şi nu este în principal despre… oamenii care mor sau din ce cauze mor. Nu e despre laşitate sau curaj în faţa morţii. E despre cum evităm sau măcar limităm efectele sociale perverse ale acestei epidemii. Sărăcie, izolare (nu doar în Europa), economii prăbuşite, educaţie precară. Efecte poate mai rele decât moartea. Efecte care pot duce la moartea unei naţiuni, nu doar a unor indivizi.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. VLAD

    26 iulie 2020 at 11:05 AM

    Sigur, la această prăbușire a încrederii au contribuit și alte minciuni mai mici, dar la fel de grave. Imaginile cu Orban în birou cu whiskey-ul pe masă și înconjurat de membrii cabinetului, toți fără măști, petrecerile unor lideri PNL în total dispreț față de măsurile pe care ei le-au impus nu au ajutat deloc la dorința lor de a-i face pe români să creadă în limitările cerute de autorități. Nu au ajutat deloc nici cele 200 de milioane de lei care au fost dăruite mass-mediei și care au pus sub semnul întrebării obiectivitatea mass-mediei.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Ploi şi furtuni, dar va fi cald

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii au emis o informare de instabilitate valabilă toată săptămîna ■ sînt aşteptate valori termice de pînă la 32 de grade ■ din acest motiv, furtunile pot fi mai violente ■

Ultima săptămînă din luna lui Cireşar nu aduce tocmai vremea la care ne-am fi aşteptat, iar după ce au încetat toate codurile colorate de instabilitate, meteorologii au emis o informare de ploi, valabilă aproape toată săptămîna. Simultan, se anunţă o apreciere a regimului termic şi ne putem aştepta la 32 de grade. Acelaşi trend îl au şi temperaturile nocturne, care ajung la 21 de grade.

Din acest motiv este posibil ca furtunile de vară să fie mai puternice, cu vînt şi posibil grindină. Informarea meteorologică ce anunţă instabilitate atmosferică şi disconfort termic a intrat în vigoare de pe 21 iunie, de la ora 22:00 şi expiră vineri, 25 iunie, la ora 22:00, fiind valabilă în întreaga ţară. „În intervalul menţionat, în majoritatea regiunilor, dar cu precădere în zonele deluroase şi montane precum şi în regiunile estice, îndeosebi în timpul după-amiezilor şi al serilor, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, vijelii şi grindină.

Cantităţile de apă vor depăşi pe arii restrînse 25…50 l/mp. Vremea va deveni călduroasă în toata ţara, caniculară la început în Banat şi Crişana, apoi şi în celelalte regiuni, iar disconfortul termic va fi accentuat“, conform ANM. Ieri, 21 iunie, la ora 10:00, termometrele indicau 11 grade la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, 19 grade erau în reşedinţa de judeţ, 20 de grade se înregistrau la Roman şi 21 de grade erau, la acelaşi moment, la Tîrgu Neamţ. Temperatura resimţită era şi mai mare, mai ales în zona de şes, iar romaşcanii care au ieşit din casă au resimţit 23 de grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ erau 24 de grade.

Aprecierea spectaculoasă a registrului termic începe chiar de azi, 22 iunie, iar în zona noastră, în cel mai cald moment se vor înregistra 29 de grade Celsius şi momentan pare că scăpăm de precipitaţii. Deocamdată minima nocturnă e neschimbată şi rămîne cantonată la 16 grade. Şi mai cald va fi pe parcursul zilei de miercuri, 23 iunie, cînd se anunţă o maximă de 31 de grade. Regimul termic diurn îl „mişcă“ şi pe cel nocturn, iar minima saltă frumuşel pînă la 19 grade. Una din cele mai fierbinţi zile din intervalul de prognoză se anunţă a fi cea de joi, 24 iunie, cînd meteorologii spun că cerul va fi absolut senin iar mercurul din termometre se apropie de limita caniculei şi se vor înregistra 32 de grade. Noaptea aduce 19 grade.

Vineri, 25 iunie, cerul va fi degajat în prima parte, apoi după amiază ne putem aştepta la furtuni repezi de vară. Maxima rămîne cantonată la 32 de grade, iar noaptea va fi cea mai caldă din acest sezon, cu 21 de grade. Din week-end se mai calmează temperaturile. Sîmbătă, 26 iunie, nu vor fi mai mult de 28 de grade şi vor fi furtuni, iar cel mai rece va fi duminică, 27 iunie, cînd se vor atinge cu greu 24 de grade.

Citește știrea

Actualitate

Hram de Rusalii la Mănăstirea Horaiţa

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ lăcaşul monahal a sărbătorit hramul paraclisului Pogorîrea Sfîntului Duh

Mănăstirea Horaiţa a îmbrăcat haine de sărbătoare, duminică, 20 iunie, cu prilejul marii sărbători creştine Pogorîrea Sfîntului Duh (Rusaliile). Este un hram cu tradiţie, al paraclisului vechi din turnul-clopotniţă, ce a fost ridicat între anii 1852-1855.

Mai tîrziu, la sfinţirea bisericii principale, în 1867, mănăstirea a primit ca hram Botezul Domnului, dar de-a lungul timpului s-a sărbătorit hramul principal tot de Rusalii. Horaiţa îl are ca ocrotitor şi pe Sfîntul Ierarh Nicolae, care a dat numele celui de-al doilea paraclis, unde se slujeşte mai ales iarna. Pelerinii care ajung la această mănăstire sînt atraşi şi de o icoană considerată făcătoare de minuni, despre care se spune şi că este aducătoare de ploaie sau izbăvitoare de secetă. Icoana este o reprezentare a Maicii Domnului şi se presupune că ar fi fost pictată în secolul al XVIII-lea, fiind aşezată iniţial în prima biserică, din lemn, ce fusese ridicată în 1822.

Aceasta este scoasă în procesiune în fiecare an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, pe un traseu împădurit cu o lungime de circa un kilometru între Horaiţa şi mănăstirea Horăicioara. La cererea credincioşilor, icoana era scoasă din biserică şi în vreme de secetă, pentru organizarea de procesiuni prin sate. Aşezată nu departe de poalele Muntelui Horăiciorul, Mănăstirea Horaiţa a fost înfiinţată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Biserica actuală, cu hramul Botezul Domnului, a fost ridicată între anii 1848-1867, fiind sfinţită de către Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei de la acea vreme.

Biserica a fost construită exclusiv din piatră, doar bolţile fiind din cărămidă. Impresionează şi prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum şi prin influenţele ruseşti în numărul şi configuraţia celor opt turle. Catapeteasma este unică în ţară, în primul rînd prin aşezarea amvonului deasupra uşilor împărăteşti.

Citește știrea

Actualitate

Evaluare Naţională, doar unul este din seria trecută

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 3.505 candidaţi sînt aşteptaţi să susţină concursul ■ acesta se va desfăşura în 109 centre de examen ■ noutatea absolută este că elevii vor primi în loc de foaia tipizată o broşură cu subiectele ■

Începe examenul de Evaluare Naţională, cu proba la Limba şi literatura română, iar inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, susţine că sînt toate premisele ca el să decurgă bine. „Examenul se va desfăşura între 22 iunie şi 4 iulie, în judeţ fiind înscrişi 3.505 candidaţi din seria curentă şi unul din seria anterioară.

Concursul este organizat în 109 centre de examen, din care 32 în mediul urban şi 77 în rural. El va începe pe 22 iunie cu proba scrisă la Limba şi literatura română şi joi, 24 iunie cu cea de Matematică. Anul acesta aduce noutăţi privind modul de desfăşurare, în sensul că s-a renunţat la clasicele foi tipizate. Fiecare elev va primi o broşură conţinînd subiectele, mare parte dintre itemi fiind asemănători cu cel de la testele PISA”, a precizat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

Acesta crede că rezultatele de anul acesta vor fi mulţumitoare şi că fiecare elev are asigurat un loc într-o clasă de liceu sau o şcoală profesională. Primele rezultate vor fi afişate marţi, 29 iunie, zi în care între orele 16 şi 19 se vor primi contestaţiile. Şi pe 30 iunie, între 8 şi 12 se vor mai primi contestaţii, care pot fi depuse fie în formatul clasic, de către elevi sau prin mijloace electronice, situaţie în care contestaţia este însoţită şi de o declaraţie din care rezultă că elevul a luat cunoştinţă de faptul că nota acordată după contestaţie se poate modifica, după caz, prin creştere sau descreştere.

Absolvenţii clasei a VIII-a, care în contextul pandemiei de Sars Cov 2 s-au aflat în izolare, carantinare sau care din motive medicale vor fi scutiţi medical se vor putea prezenta la o ediţie specială, între 5 şi 12 iulie. Şi anul acesta, în fiecare centru de examen va avea circuite separate, iar elevii vor primi la intrarea în sală mască şi dezinfectant pentru mîini. Accesul candidaţilor la examen va fi permis de la ora 8 pînă la 8,30, iar examenul începe la ora 9,00.

Timpul de redactare a subiectelor este de 120 de minute, după cele 15 de completare a casetei de indentificare. Comunicarea rezultatelor se face anonimizat. Media generală obţinută la Evaluarea Naţională are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere.

Citește știrea

Trending