Cât ne-am certat pe mască, am ajuns fruntaşii Europei la COVID. Asta ne-am dorit?

Asist de ceva vreme, neputincios şi frustrat, la o ceartă naţională între două tabere. Cei pro mască împotriva celor anti mască. Cu “subclasele” celor care cred că virusul este cea mai mare ameninţare pentru viitorul omenirii şi cei care îl consideră puţin mai puternic decât o banală răceală. Ce s-a întâmplat în tot acest timp în care ne-am muşcat de gât unii pe alţii căutând sau chiar inventând argumente pentru a ne dovedi deşteptăciunea, priceperea şi cunoştinţele în “domeniul” COVID?

Am ajuns fruntaşii Europei la numărul de cazuri noi raportate zilnic. Înţeleg că doar Spania ne mai depăşeşte, dar cred că în scurt timp vom reuşi “performanţa” de a ajunge pe primul loc. Asta ne-am dorit? Ce am mai “obţinut” în timp ce ne stucheam unii pe alţii pentru că… COVID? Avem şcoli închise şi copii condamnaţi la un postpai de educaţie denumită pompos “educaţie on-line”. La care mulţi nici măcar nu au acces, dar care, oricum, nu are valoare mai mare decât o tichie de mărgăritar. Avem firme închise şi altele care se vor închide, cu şomerii aferenţi. O economie care era muribundă oricum şi pe care acum ne chinuim să o repornim. O repornim ca să o ducem… la groapă? Avem spitale pline sau pe punctul de a se umple, iar suferinzii, COVID sau non-COVID, moartea nu alege, vor putea să moară în linişte acasă pentru că… nu vor mai fi nici paturi de spital nici medici disponibili pentru ei. Avem graniţe “închise”, pentru că am ajuns “ciumaţii” Europei. Avem… de toate. Şi probabil că le “merităm”. Asta ne-am dorit?

Înainte de epidemie, în timp ce ne muşcam de gât între noi nu pentru mască, ci pentru PSD, Băsescu, Iohannis, vaccinare, Ordonanţa 13, pro sau anti diaspora, etc, am ajuns să fim codaşii Europei la venituri, la economie, la autostrăzi sau măcar străzi asfaltate. Astăzi, tot în plină epidemie de înjurat între noi, am ajuns fruntaşi… la boală. Cu ceva ani în urmă, pe când unii franţuji ne-au catalogat la grămadă drept ţiganii Europei, am înjurat cu năduf considerând că nu merităm această etichetă. De atunci şi până azi ne-am înjurat şi ne înjurăm ca la uşa cortului pe orice motiv ne vine în minte, ducând în ridicol şi derizoriu orice temă inportantă pe care istoria ne-a aşezat-o înainte. O ţigăneală naţională, o spun cu toată ruşinea şi supărarea.

Am dovedit şi dovedim că nu înţelegem nimic din vremurile pe care le-am trăit şi le trăim. Că suntem în afara istoriei. Dacă mai stăm mult în afara vremurilor, vom sfârşi la coşul de gunoi al istoriei. Cu mască sau fără, oricum nu mai are importanţă. Asta ne-am dorit?

P.S. Disputa despre COVID, în opinia mea, nu a fost şi nu este în principal despre… oamenii care mor sau din ce cauze mor. Nu e despre laşitate sau curaj în faţa morţii. E despre cum evităm sau măcar limităm efectele sociale perverse ale acestei epidemii. Sărăcie, izolare (nu doar în Europa), economii prăbuşite, educaţie precară. Efecte poate mai rele decât moartea. Efecte care pot duce la moartea unei naţiuni, nu doar a unor indivizi.