Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

CASE ÎN GHEAÞÃ

Știre publicată în urmă cu

în data de

• la Izvoru Alb, Sãrbãtorile vor fi triste • lacul natural format în august dupã alunecãrile de teren a înghetat • cu tot cu casele sãtenilor • „Dumnezeu ne-a încercat încã o datã. Asta este a treia oarã cînd ne mutãm sãlasul în altã parte. A doua oarã a fost cînd ne-am strãmutat, cînd cu lacul de acumulare de la Bicaz. Si acum, iarãsi apa! Mie mi-a înghitit casa lacul cel blestemat la care nimeni nu se astepta sã rãsarã de-o datã aici între munti“, a declarat o sãteancã •

Izvoru Alb, zi de sãrbãtoare cînd reporterul Monitorul a ajuns în satul cel mai afectat de natura dezlãntuitã din acest cumplit an 2005. 12 familii rãmase în varã fãrã adãpost, ca urmare a alunecãrii muntelui Dosul Izvorului peste locuinte, continuã sã-si plîngã soarta. Lacul format prin barajul natural apãrut peste noapte în mijlocul satului, care a înghitit, în august, cîteva gospodãrii, s-a transformat, o datã cu sosirea iernii, în pod de gheatã, strîngînd acum ca într-o menghinã peretii caselor. Izvorãnii încearcã sã realizeze, cu ajutorul unui utilaj trimis de Primãria Bicaz, un sant de scurgere pentru eliberarea milioanelor de metri cubi de apã din lac. Zadarnic, deocamdatã. Cu sprijinul administratiei locale, sãtenii au început amenajarea unui drum, pe versantul din stînga al proaspãtului lac natural, care sã refacã legãtura dintre cele douã pãrti ale cãtunului. Cît priveste constructia caselor, desi au intrat în posesia materialelor, cele 12 familii rãmase fãrã adãpost au reusit pînã la lãsarea frigului sã toarne doar temeliile. Urmeazã ca oamenii sã locuiascã pînã în primãvarã fiecare pe unde poate. Douã dintre familiile sinistrate au hotãrît sã pãrãseascã satul definitiv. La rude, una la Bicaz, iar o alta în comuna Farcasa. Restul au ales ca locatii pentru ridicarea gospodãriilor zona Baicu, apartinînd aceluiasi sat. Acum douã duminici, primarul Bicazului, Constantin Catrinoiu, împreunã cu liderul local PD, Viorel Munteanu, s-au aflat în mijlocul izvorãnilor pentru a purta discutii cu localnicii. S-a hotãrît de comun acord ca Primãria sã trimitã în zonã un buldozer pentru a termina drumul început. Preotul paroh al satului, Aurel Florea, apelînd la ajutorul altor parohii din judet, a reusit sã acorde prin bisericã fiecãrei familii sinistrate cîte 15 milioane de lei. Dar Sãrbãtorile iernii lui 2005 îi vor gãsi pe izvorãni mult mai tristi decît în anii trecuti.

Neputintã Toate acestea au fost aflate, cu cîteva zile în urmã, din discutiile purtate de cãtre reporter cu sãtenii din Izvoru Alb, loc în care natura a luat-o razna în varã si o datã cu ea si pãmîntul de sub gospodãriile unor oameni pasnici si cu credintã în Dumnezeu. La descinderea în zonã, pe multi dintre localnici aveam sã-i aflãm la bisericã, unde pãrintele Florea oficia Sfînta Lirughie de duminicã. Sãteni tãcuti, învãluiti de mirosul de tãmîie, apãsati de griji si de anii trãiti aspru printre munti. Din putinul lor aduseserã ofrande bisericii, cîte ceva întru pomenirea mortilor, nu putini la numãr dupã cum aveam sã aflãm dînd ascultare celor pomeniti de preot. Printre localnici, se afla si primarul Bicazului, care cãlcase satul întru aflarea de noi pãsuri. „Am trimis aici un utilaj pentru a încerca sã mai dislocãm din barajul natural, lucrare care sã conducã la scãderea nivelului apei“, a spus primarul Catrinoiu. Iar mai apoi aveam sã întelegem cele spuse de cãtre acesta, direct în teren. Într-adevãr un canal de fugã lung de vreo 50 de metri, adînc de aproximativ trei metri si lat tot pe-atît, îsi fãcea acum loc printre mormanele de pãmînt adus în vale de prãpãdul din varã. Numai cã rostul sãu nu se prea regãsea în înãltimea lacului, care ce-i drept scãzuse vreun metru, dar prea putin. Casele se aflau tot sub prigoana apei înghetate pînã aproape de usorul usilor. „Ne-ar trebui un buldozer care sã împingã la vale malul de pãmînt. Apoi tot cu acest utilaj sã continuãm drumul început pe coastã care sã facã legãtura dintre cele douã pãrti ale satului“, a spus preotul satului. „Ne-a ajutat primãria cînd a putut. Oamenii au acum materiale pentru case, dar le lipseste forta de muncã. Aproape toti sînt bãtrîni. Ce sã facã? Dar satul trebuie sã rãmînã sat, cãci oamenii sînt legati sufleteste de glie“, a mai declarat preotul comunitãtii.

„Sã fie un blestem, o lucrare diavoleascã sau o încercare din partea lui Dumnezeu“ Dar, cei bãtuti de soartã, acum, aproape jumãtate de an de la dezastru, cînd îsi vãd gospodãriilor înghitite de ape si strînse între gheturi o datã cu sosirea iernii, sînt pesimisti. „Vin sãrbãtorile peste noi si nevoia ne face sã le întîmpinãm printre strãini. Dumnezeu ne-a încercat încã o datã. Asta este a treia oarã cînd ne mutãm sãlasul în altã parte. A doua oarã a fost cînd ne-am strãmutat, cînd cu lacul de acumulare de la Bicaz. Si acum, iarãsi apa! Mie mi-a înghitit casa lacul cel blestemat la care nimeni nu se astepta sã rãsarã de-o datã aici între munti. De multe ori stau si mã gîndesc, sã fie un blestem, o lucrare diavoleascã sau o încercare din partea lui Dumnezeu?“, se întreba Miluta Titianu, o izvorancã ce se apropie de 80 de ani. „Nu mã las, pînã nu-mi fac altã casã în Baicu, locul în care cu ajutorul lui Dumnezeu o sã si sfîrsesc pînã la urmã“, a mai adãugat bãtrîna. Si totusi, din spusele ei, am aflat cã nu va renunta nici la vechea casã, pe care, dacã apele o vor slobozi, „o va lãsa spre amintire urmasilor, cã a fost o femeie zdravãnã, precum Ceahlãul“. Pe lîngã locul „rupt“ de puhoaie se aflau alte figuri care priveau parcã în gol cu chip pustiit de vlagã. Erau unii dintre bãtrînii locului peste gospodãriile cãrora cãzuse „potop“ de pãmînt, distrugîndu-le tot ce agonisiserã o viatã. Si cum puteau fi perceputi chiar si acum, dupã mai multe luni de la dezastru, altfel decît niste oameni deznãdãjduiti, cînd trãiserã pe viu si fuseserã pãrtasi la imagini apocaliptice, în chiar propriile ogrãzi? „Nu se mai poate face nimic. Vin zilnic si privesc la locul în care am trãit zeci de ani, cu bucuriile si necazurile unei vieti. Dar acum amintirile nãvãlesc una dupã alta. Am primit materiale pentru a-mi ridica o altã casã, însã mai sînt eu oare în stare la bãtrînete?“, ne-a spus, între douã oftaturi, un bãtrînel gîrbovit de frig. Mai încolo un altul, si tot asa, precum niste personaje dintr-o altã lume. Izvoru Alb, prin alunecãrile de teren produse în varã, ca urmare a ploilor torentiale abãtute asupra zonei, a rãmas în continuare o ranã deschisã si adînc încrustatã în constiinta oamenilor din sat. Sãrbãtorile Crãciunului si cumpãna dintre ani vor afla cele 12 familii, cãrora le-a „fugit“ pãmîntul de sub case, mult prea triste si rãvãsite, încît sã poatã trãi din plin bucuria unor împliniri sufletesti. Dar, asa cum rãzbate din spusele sinistratilor, SPERANÞA n-a murit. (FOTO: Izvoru Alb, august si decembrie 2005)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending