Contactează-ne

Actualitate

Caruselul preşedinţiei rotative a Consiliului European

Știre publicată în urmă cu

în data de

Românii sunt fericiţi că le-a venit rândul să se urce în caruselul preşedinţiei rotative a Consiliului European, după ce au stat timp de 12 ani pe margine, jinduind la acadelele promise. În 2007, porţile Europei s-au deschis larg şi pentru români, care schimbând iţarii cu blugii, au dat năvală, călcându-se în picioare ca la „black friday“, pentru a se înfrupta fără viză din miracolul occidentului. Avangarda năvălitoare, care a cotropit Europa până în fundul cătunelor norvegiene, au constituit-o hoardele de cerşetori, şuţi, gabori, interlopi şi curve, care au înspăimântat vestul, mai ceva ca hoardele lui Gingis – han, trântindu-ni-se poarta Schengen în nas. Schengen-ul riscă să rămână închis pentru români, mai ales acum, când zvonul amnistiei şi graţierii, menite să golească puşcăriile României, a speriat de groază pe olandezi, care nici până acum n-au învăţat că nu este bine să pleci de acasă, fără să încui uşa.

Ce ne-au adus cei trei crai de la Apus

Pentru a blagoslovi urcarea României în caruselul preşedinţiilor rotative, pe 10 ianuarie s-au deplasat la Bucureşti cei trei magi ai UE, preşedinţii Parlamentului European, al Consiliului Europei şi al Comisiei Europene, respectiv Antonio Tajani, Donald Tusk şi Jean Claude Juncker. În pofida multiplelor critici la adresa României, transmise din ograda UE, odată ajunşi la Bucureşti pe 10 ianuarie, cei trei crai de la Apus au schimbat placa, punând partitura cu tămâieri, ştiind probabil că românii sunt sensibili la laude, precum purcelul la scărpinat. Guvernul Dăncilă, în calitate de gazdă, a făcut ce ştie românul să facă mai bine, când îi este călcat pragul. Şi-a copleşit oaspeţii cu atenţii, festivităţi şi festin, mai ceva ca pe nişte prinţi. Intenţia gazdelor a fost în primul rând ca oaspeţii marcanţi să se simtă bine şi să nu aibă impresia că românii sunt zgârie-brânză, precum vesticii. În subsidiar, s-a dorit administrarea unei lecţii acestor oaspeţi, gazdele dovedind toleranţă, chiar dacă sunt beştelite de Înalta Poartă de la Bruxelles pentru nodurile din papură. Din alocuţiunile înalţilor oficiali ai UE am înţeles că şi la Bruxelles se face politică ca şi pe Dâmboviţa. Adică una vorbesc la Bruxelles şi alta fumează la Bucureşti, iar românii, ca europeni de mâna a doua, trebuie să simtă permanent zăbala, ca să nu o ia razna, dar să o lase mai moale cu nediscriminarea. Aflăm astfel că, deşi îndeplinim condiţiile încă din 2011, neintrarea noastră în spaţiul Schengen nu s-a datorat PSD -ului şi nu ştiu cărei guvernări, ci s-a datorat unor „recalcitranţi din UE“ în frunte cu olandezii. Deşi preşedintele Juncker a avut poziţii oscilante faţă de România, s-a văzut că venind la noi a renunţat la toate acuzaţiile, uitându-le în avion înainte de a coborî la Băneasa. Juncker ne-a gratulat cu toate amabilităţile posibile, arătându-ne că este băiat de comitet, atunci când este treaz. Ne-a asigurat că nu se confirmă că actuala putere are tendinţe centrifuge spre est, după cum bat câmpii nişte deraiaţi pe la noi, şi că nici nu suntem măcar cantonaţi într-o Europă de Est. Nu există o Europă de Est şi o Europă de Vest, ci doar una singură, fără graniţă între Est şi Vest. Juncker nu neagă existenţa conflictelor dintre Preşedintele Iohannis, Guvern şi PSD, dar ne somează să nu exportăm în Europa aceste conflicte. Pentru export a fost vizat Klaus Iohannis, care a renunţat la greva prezidenţială şi a venit la Ateneu, pentru a arăta că face echipă bună cu Guvernul României. Donald Tusk ne-a sfătuit în româneşte să apărăm, precum Duckadam în 1986, libertatea, adevărul, integritatea, statul de drept şi Constituţia. La îndemnul privind apărarea Constituţiei, am sesizat o lucire tăioasă în ochii lui Iohannis, care susţinuse în speach-ul său că „statul de drept nu este negociabil“. Dacă lângă statul de drept, includea în propoziţie şi Constituţia, Iohannis ar fi avut şansa să nu piardă în 2019 voturile multora dintre cei care în 2014 l-au împins spre Cotroceni.

Caruselul – un bun prilej de joc de picioare a liderilor noştri

Din partea oficialilor români, la festivitatea de la Ateneul Român, marele absent a fost Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, care a vrut să demonstreze că premierul Viorica Dăncilă se poate descurca şi fără el. A fost înlocuit de vicepreşedintele Camerei, Florin Iordache, care a trecut cu curaj şi tupeu peste momentul ordonanţei 13 din februarie 2017, etalându-şi nonşalant fizicul alături de mărimile zilei. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a ratat şansa de a fi cel mai mare absent din sala Ateneului şi a apărut stingher în ultimul moment, inaugurând festivitatea cu o strângere a mâinii premierului Viorica Dăncilă. Momentul a fost imortalizat în depozitele memoriei colective, pentru a fi speculat ulterior, garnisit cu ironiile pe care le bănuim deja. Iohannis a venit, a vorbit şi după ultimele acorduri ale concertului de încheiere, a plecat ca din puşcă spre Sibiu, unde era aşteptat de familie în faţa şemineului. Speech-ul de deschidere al festivităţii, pentru care Klaus Iohannis a fost convins să se deplaseze spre Ateneul Român, s-a dovedit a fi înscris în limite echilibrate, nonconflictuale, în ciuda pariurilor că acesta nu va rata ocazia să-şi continue retorica anti-PSD şi în faţa oficialilor UE, suflând totodată şi în borşul deja răcit al protestatarilor de afară. Ineditul festivităţii au constituit-o de departe cuvântările lui C. P. Tăriceanu şi ale lui Donald Tusk. Românul Tăriceanu a vorbit în engleză şi polonezul Tusk a vorbit în română. Româna lui Donald Tusk, bine strunită fonetic şi gramatical, a avut rolul de a capta bunăvoinţa românilor de pretutindeni, ceea ce a reuşit cu brio. Dacă se adaugă şi conţinutul inspirat, se poate spune că Tusk a ridicat cota de simpatie tradiţională faţă de polonezi şi de Polonia. După unii analişti, prin discursul său ţinut în limba engleză, Tăriceanu s-a cam dat în stambă, deoarece protocolar ar fi trebuit să vorbească în limba ţării sale. Din punct de vedere al abilităţilor lingvistice, Tăriceanu i-a surclasat pe Iohannis, Iordache şi Dăncilă, care au vorbit în limba română în faţa milioanelor de telespectatori europeni şi americani, curioşi să afle dacă românii nu sunt cumva membrii vreunui trib recent descoperit. Singura justificare a discursului ţinut în engleză a fost că oficialii europeni, dar şi europenii, trebuiau să afle de la sursă, în direct şi altceva decât ce li se transmitea flaşnetar despre guvernarea României. La manivela flaşnetei s-au rânduit Klaus Iohannis, unii europarlamentari în frunte cu Monica Macovei, unii lideri ai opoziţiei mai săraci în idei sau activişti ce rătăcesc pe cărări ce duc la moara serviciilor secrete. Tăriceanu a transmis în direct că în România, independenţa Justiţiei nu este afectată de guvernare, ci de protocoalele SRI încheiate cu DNA şi cu instituţiile statului de drept. Justiţia este subminată de către unii procurori ai DNA, precum şi de structurile statului paralel. Ca un corolar al acestor situaţii aberante, inabil mascate de Klaus Iohannis, aflăm că Procurorul şef interimar al DNA, Anca Jurma, s-a retras din funcţie, motivând că o face pentru că „crede într-o justiţie cu mâinile curate“ şi că în prezent în justiţie „s-a ajuns prea departe“. După retragerea Ancăi Jurma au urmat destructurările grupurilor infracţionale de la DNA Ploieşti şi DNA Oradea. Alte DNA-uri stau la coadă. Afară, în seara zilei de 10 ianuarie, patru organizaţii civice obscure au reuşit performanţa de a aduna o mână de protestatari, care i-au ţinut de urât statuii ecvestre a lui Carol I, scandând „PSD – Ciuma roşie!“ şi „Vrem cu UE, nu cu Rusia!“ Mesajele, mai mult decât răsuflate, impuneau un serios moment de reflecţie pentru organizatori, pentru participanţi şi pentru Dacian Cioloş, care trecând pe acolo ca să-i încurajeze, i-a fost subtilizată cravata.

Actualitate

Autostrada Unirii a fost, este și va fi o prioritate a PNL! Au început etapele pregătitoare ale tronsonului Târgu Neamț – Iași – Ungheni!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Partidul Național Liberal a început investițiile în dezvoltarea rețelelor de transport, bazându-se pe finanțare europeană. În ultimul an, Guvernul PNL a deblocat lucrări și proiecte majore de infrastructură importante pentru regiunea Moldovei: Autostrada Unirii  A8 (Tg. Mureș – Iași – Ungheni) și Autostrada Moldovei A7 (cu traseul Nord-Sud). Parlamentarii din județul Neamț au susținut în mod activ demararea proiectului Autostrăzii Unirii. Dată fiind importanța majoră a acestui proiect și Guvernul PNL a venit în susținerea lui.

Nemțenii au dreptul să știe că au fost începute etapele pregătitoare ale tronsonului din autostrada A8 care traversează regiunea Moldovei, adică Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Săptămâna trecută au fost depuse trei oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate, un pas esențial pentru buna desfășurare a proiectului. Câștigătorul licitației va fi anunțat la anul, când va și începe lucrul la acest studiu.

Și celelalte două loturi ale A8 sunt deja în etapele de obținere ale autorizațiilor și avizelor. Pentru tronsonul Târgu Mureș – Târgu Neamț se lucrează deja la studiul de fezabilitate, acesta fiind și cel mai greu de realizat, deoarece autostrada va traversa munții. În celălalt capăt al A8, la intrarea în Republica Moldova, este podul peste Prut de la Ungheni, care își așteaptă acordul de mediu și – după primirea lui – se va trece la emiterea Hotărârii de Guvern cu indicatorii tehnico-economici în baza cărora se va realiza proiectul.

Pentru cealaltă autostradă care va traversa Moldova – adică A7 – au fost încheiate, în acest an, contractele și pentru studiile aferente ultimelor două secțiuni (Pașcani – Suceava și Suceava – Siret). Termenul final de predare al documentațiilor tehnice este 2022. Primele patru loturi ale A7 (de la Ploiești la Pașcani) sunt acum în faza de elaborare a documentațiilor, iar la anul va fi lansată licitația pentru construcția efectivă a autostrăzii. Acest proiect va avea 428 kilometri și un preț de 3 miliarde euro.

Mai mult chiar, miercuri, 2 decembrie,  a fost inaugurat primul tronson al A7, respectiv 16 kilometri cu profil de autostradă din totalul de 31 de kilometri, cât are centura ocolitoare a Bacăului. După 30 de ani de promisiuni făcute de toate forțele politice care s-au succedat la guvernare, doar Guvernul PNL a reușit să îndeplinească un obiectiv strategic pentru Moldova. Deschiderea circulației pe acest tronson are loc cu 1 an înaintea termenului prevăzut în contract, ceea ce ne dovedește – o dată în plus – că antreprenorii români pot derula contracte de succes în colaborare cu un guvern care pune investițiile pe primul loc.

Toate aceste costuri (studiile de fezabilitate și costul efectiv al construirii autostrăzilor) au deja finanțarea asigurată. În mare parte este vorba despre bani europeni, restul sumelor provenind de la bugetul național sau din diferite parteneriate cu instituții financiare internaționale.

Echipa PNL Neamț va susține în continuare realizarea Autostrăzii Unirii (A8). Este o promisiune făcută nemțenilor, pe care o vom respecta! Vom avea parte de sprijinul Guvernului PNL, dar și al parlamentarilor liberali. Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din județul Neamț votați duminică PNL, poziția 6 pe buletinul de vot!

Citește știrea

Actualitate

Se mai încălzeşte, dar vin precipitaţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în week-end sînt aşteptate valori termice diurne de pînă la 7 grade ■ meteorologii anunţă precipitaţii, întîi ploaie, apoi ninsoare ■ minimele nocturne vor fi rezonabile ■

Luna decembrie a debutat cu temperaturi sub media perioadei şi cel puţin în zona Neamţului a fost mai rece decît ne-am fi aşteptat. Mai bine a fost în vîrf de munte, pe Toaca, din cauza unui fenomen denumit inversiune termică.

Pe 3 decembrie, la ora 11 termometrele indicau 1 grad la Roman, -1 grad era la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, iar la acelaşi moment la staţia meteorologică de pe Ceahlău – Toaca specialiştii au măsurat temperaturi pozitive de 3 grade. Tot acolo este şi strat de nea ce măsoară 6 centimetri. Indicele de răcire era mai coborît în teritoriu, iar dacă pe munte nu era nici o schimbare, 3 grade cu plus, la Piatra Neamţ şi Roman se resimţeau -1 grad, în timp ce la Tîrgu Neamţ era un indice de răcire de -6 grade.

Meteorologii spun că în week-end se mai încălzeşte, dar vin precipitaţii care, la început vor fi sub formă de ploaie, iar săptămîna viitoare debutează cu ninsoare. Aşa stînd lucrurile trebuie spus că pe 4 decembrie va fi mai cald, se anunţă cer variabil cu soare şi o maximă care ajunge la 6 grade. Noaptea rămînem cu valori termice negative, de -2 grade. Una din cele mai calde zile din această lună pare a fi cea de sîmbătă, 5 decembrie, cînd ziua se ajunge la temperaturi nesperate, de 7 grade. Din păcate se adună norii şi va ploua.

Şi noaptea regimul termic se apreciază nesperat, iar minima se opreşte la 4 grade, cu plus. Duminică, 6 decembrie, mercurul din termometre coboară niţel, iar în cel mai cald moment al zilei nu vor fi mai mult de 5 grade, motiv pentru care ploaia se poate transforma în lapoviţă. Şi noaptea se face mai rece, iar minima se opreşte la 1 grad. De săptămîna viitoare nu mai avem parte de zile calde.

Luni, 7 decembrie, cerul va fi acoperit şi sînt aşteptat ninsori la o maximă diurnă de doar 1 grad. După lăsarea întunericului vor fi temperaturi negative, de -2 grade. Frig va fi si marţi, 8 decembrie, 0 grade ziua, cînd din nou sînt aşteptaţi fulgi de nea, iar peste noapte rămînem cu minima cantonată la -2 grade. Mijlocul săptămînii aduce o apreciere a regimului termic şi scăpăm de precipitaţii, nu şi de cerul acoperit. Maxima diurnă ajunge la 2 grade, iar minima nocturnă va fi de -2 grade. Ziua de joi, 10 decembrie, aduce din nou nori, dar şi precipitaţii, ploaie sau lapoviţă.

Valorile termice diurne ajung la 3 grade, iar după lăsarea întunericului va fi 1 grad, cu plus. Cer acoperit ne aşteaptă şi vineri, 11 decembrie, dar fără precipitaţii. Valori termice nu suferă modificări, o maximă diurnă de 3 grade şi 1 grad peste noapte. Cam la fel va fi vremea şi în week-end-ul viitor, iar în perioada 11 – 12 decembrie va fi cer acoperit şi nu mai mult de 3 grade. Noaptea rămînem cu valori pozitive, dar modeste, de 1 grad.

Citește știrea

Actualitate

Ce naţionalităţi mai vieţuiesc în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţămîntului Profesional şi Tehnic sînt precizate şi date referitoare la naţionalităţile conlocuitoare ■ în judeţ, 439.834 persoane s-au declarat români, 6.398 romi şi sub 0, 05% de alte naţionalităţi ■

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, prin Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale a structurat Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţăm=ntului Profesional şi Tehnic (PLAI), document prin care se fac referiri la aspecte importante ale vieţii din judeţ.

Din unul din capitolele documentului aflăm cam ce naţionalităţi mai vieţuiesc în unităţile administrativ teritoriale ale judeţului, cu specificaţia că la ultimul recensămînt al populaţiei, din 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi religiei au fost benevole, aşa că numărul real de conjudeţeni aparţinînd diverselor naţii conlocuitoare este irelevant, fiind dat de doar ceea ce şi-au asumat liber consimţit persoanele recenzate.

Altă parte de informaţii de la acest ultim recensămîn al populaţiei, susţin semnatarii documentului de care vorbim, provind din informaţii furnizate de unităţile administrativ teritoriale. Astfel, ca urmare a datelor prezentate cu referire la etnie, limbă maternă şi religie, în judeţul Neamţ ar trăi 439.834 de români, adică 93,43%.

De etnie romă s-au declarat doar 6.398 de nemţeni, ceea ce reprezintă 1,35%, ştiut fiind că numărul etnicilor romi este mult mai ridicat în realitate. Alte etnii, lipoveni, italieni, maghiari, germani, evrei, turci şi tătari, reprezintă în ponderea etniilor conlocuitoare în Neamţ un procent nesemnificativ, de sub 0,05% .

De remarcat şi faptul că pentru un număr de 23.852 de persoane, ceea ce înseamnă 5,07%, aceste informaţii sînt indisponibile, persoanele respective nefiind recenzate pentru că nu au fost găsite la domiciliu la recensămîntul din anul 2011.

Citește știrea

Trending