Contactează-ne

Actualitate

CARP, moment de bilanţ şi noi tensiuni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ reprezentanţii unei mari instituţii financiare nebancare, care numără peste 25.700 de membri, au asistat la o nouă încercare de desfăşurare a unei Adunări Generale ■ au fost prezentate documente vitale pentru activitatea CARP ■ de 7 ani, „taberele“ din instituţie nu reuşesc să intre în legalitate ■ organizaţia nu este înregistrată la Judecătorie ■

Adunarea Generală de pe 24 august a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, o mare instituţie financiară nebancară, cu circa 25.700 de membri, înfiinţată în 1940 de către colonelul Teodor Ghiorghiu şi care gestionează un capital de peste 20 de milioane lei a fost, din nou, un semi eşec.

De 7 ani, Justiţia nu reuşeşte să facă lumină într-o poveste încurcată, în care e vorba de bani mulţi şi… interese. Consiliul Director al Asociaţiei Pensirom Roman nu a reuşit să fie înregistrat, după cum cere legea, la Oficiul Registrului Comerţului de pe lîngă Tribunalul Neamţ, aşa cum rezultă din actele eliberate de această instituţie, pe 18 august 2020, la cererea pensionarului Gheorghe Popa, membru al CARP, fost director al Economatului înfiinţat pe lîngă CARP.

Toată „istoria“ îşi are originile în „luptele“ din august 2013, cînd două tabere care-şi disputau conducerea s-au contestat reciproc şi au ajuns să se judece. Şi de atunci actualul Consiliu Director, în care erau nominalizaţi ca făcînd parte: Dumitru Călărăşanu (inginer, preşedinte), Dumbravă Vasile (inginer, pensionar), Dumitru Huţanu (profesor, pensionar), Alexandru Albu ( colonel, pensionar) şi regretatul Ioan Vlăduţ (inginer, fost preşedinte), sînt contestaţi de „adversari“.

„Din verificările efectuate s-a constatat că ei (membrii Consiliului Director -n.r.) s-au adresat Judecătoriei Roman cu două cereri (dosar 289/291/2017 şi dosar 171/291/2016 prin care au solicitat a se lua act de modificările statutului, judecata celor două dosare fiind în prezent suspendată“, se precizează în documentul amintit, eliberat la data de 4 mai 2018 de judecătorie. Pe cale de consecinţă, Consiliul Director nu are drept de semnătură bancară şi de coordonare a activităţii instituţiei, nefiind recunoscut de instanţă.

Tensiuni evidente

Ultima adunare generală desfăşurată a scos în evidenţă starea deloc „roză“ în care se află instituţia şi starea de tensiune evidentă, apărută între conducerea economică a CARP şi Consiliul Director, unde preşedintele ales, dar nerecunoscut de instanţă, nu are drept de semnătură în gestionarea fondului bancar amintit.

Criza pandemică a mărit numărul restanţierilor la plata ratelor, care a ajuns la 1.583 cu întîrzieri atingînd suma de peste 1 milion de lei (1 miliard de lei vechi), lucru evidenţiat, în adunare, cu subiect şi predicat, de contabila şefă a CARP, Mariana Rusu, care încearcă să evite diverse „probleme“ financiare.

În cadrul instituţiei, unele persoane ar dori înfiinţarea unor servicii – funerare, prin achiziţionarea a unui car mortuar, la mîna a doua, cumpărarea unui autocar pentru excursii, achiziţionarea unui spaţiu propriu, în care să se înfiinţeze un centru medical, cu angajaţi retribuiţi din fondurile CARP, a unui spaţiu în care să se ţină praznice sau în care să se organizeze diverse servicii: croitorie, atelier reparaţii încălţăminte, frizerie.

Încercările actualului Consiliu Director de a trece de votul celor aproximativ 40-50 reprezentanţi ai pensionarilor cîteva modificări ale Statutului au trecut aproape neobservate, în graba de a încheia repede Adunarea Generală, „din motive de securitate sanitară“, au spus organizatorii, care nu au permis prea multe luări de cuvînt.

Un Statut care ar încălca dreptul oricărui pensionar de a alege şi a fi ales, prin modificarea articolului 12 A din document, referitor la numărul de delegaţi care să participe la adunările generale, ce ar urma să fie stabiliţi de membrii Comitetului Director. „În aceste condiţii organismul colectiv de conducere poate fi subiectiv în selectarea reprezentanţilor, ţinînd cont de faptul că aceştia pot fi desemnaţi pe criterii de cunoştinţe şi relaţii, ce ar aproba orice aberaţie propusă“, spune economistul Gheorghe Popa, fost director al Pensirom, care acuză şi alte posibile încălcări ale Statutului, de către actualul Consiliu Director.

Ce spune economistul Popa

„Am dorit să iau cuvîntul în Adunarea Generală, dar nu mi s-a permis. Vroiam să atrag atenţia puţinilor participanţi, că preşedintele CARP, Dumitru Călărăşanu, are o vechime de 14 ani de zile, consilierul Dumitru Huţanu de 14 ani, 7 ani colonelul Alexandru Albu, intrat pe uşa din dos a CARP, încălcîndu-se articolul 14, care precizează că un Consiliu Director se alege pe o perioadă de 4 ani. Statutul după care funcţionează CARP a fost, autentificat notarial de notarul Luminiţa Tănase sub nr.1602 din 19 septembrie 2009.

În opinia mea, acest Consiliu Director nerecunoscut de instanţa de judecată, din 2013 şi pînă acum, are o activitate economică nesatisfăcătoare, care duce instituţia în pragul falimentului. La începutul anului 2013, Consiliul Director a cooptat pe ofiţerul Alexandru Albu în funcţia de consilier retribuit, fără a avea nici o zi în funcţia de membru supleant, aşa cum cere Statutul. Consiliul Director ar fi trebuit potrivit Statutului să se reînoiască la fiecare adunare generală de alegeri, în proporţie de 1/5.

Judecătoria Roman a refuzat, pe bună dreptate, înscrierea acestora, din cauza faptului că s-au dus doar cu un proces verbal de numărătoare a voturilor din Adunarea Generală (din 2013 – n.r.) şi nu cu procesul verbal de desfăşurare a Adunării Generale, document necesar în înregistrarea legală a CARP. Cu documentul de înscriere la Grefa Judecătoriei, Comitetul Director trebuia să se prezinte la ITM. Din 2013 şi pînă acum, acest organ de conducere ilegal nu are drept de semnătură în relaţiile financiar contabile cu băncile, încălcîndu-se legislaţia şi avînd banii ţinuţi doar la Banca Transilvania.

Banii împrumutaţi acum pensionarilor se scot din bancă pe semnătura contabilei şefe, Mariana Rusu şi a uneia din secretare, Elena Burlacu. O altă ilegalitate e aceea că indemnizaţiile consistente ale membrilor Consiliului Director sînt ţinute la secret, deşi acestea ar fi trebuit date publicităţii. Contractele de împrumut se fac, contrar legii, într-un singur exemplar pe contractul de împrumut fiind şters numele fostului preşedinte recunoscut de instantă, Ioan Vlăduţ, între timp decedat şi înlocuit cu numele inginerului Dumitru Călărăşanu, ales de Adunarea Generală din 2013, dar nerecunoscut de Judecătorie“, a mai spus Gheorghe Popa.

Transparenţă în instituţie…

Contabilul şef al instituţiei, Mariana Rusu, a arătat, în Adunarea Generală din 24 august, că CARP întîmpină dificultăţi în recuperarea împrumuturilor de la 1.583 de pensionari, care au restanţe de peste un milion de lei, din cauza situaţiei juridice incerte a instituţiei care nu mai este înregistrată la Judecătoria Roman.

La ceea ce economistul Gheorghe Popa apreciază a fi un simulacru de Adunare Generală a ieşit iar în evidenţă un lucru deja cunoscut, de ani de zile, existenţa în instituţie a unei stări de tensiune între conducerea economică şi membrii nerecunoscuţi de justiţie ai Comitetului Director.

Iar colonelul Alexandru Albu a acuzat-o în plenul adunării pe contabila şefă că ar pune frînă dezvoltării activităţii, de 7 ani încoace. Inginerul Dumitru Călărăşanu a declarat că se va încerca convocarea unei noi Adunări Generale de alegeri şi că se va încerca, din nou, înscrierea Consiliului Director al CARP la Judecătorie. Cît despre o tranparenţă a activităţii CARP, prin înfiinţarea unui site, în care să se publice documentele prezentate în Adunarea Generală, salariile, hotărîrile Consiliului Director, ca la alte instituţii similare, se va vedea, se va analiza şi… poate se va materializa, într-un orizont de timp neprecizat.

Şi asta pentru ca cei peste 25.000 de membri să ştie ce se întîmplă cu banii lor, ce servicii se pot contracta, ce salarii primesc cei 30 de angajaţi, ce indemnizaţii iau membrii Comitetului Director, etc.

Actualitate

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Corina Chiriac soseşte la Piatra Neamţ pentru „Minuni trăite“. Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

Citește știrea

Actualitate

Surpriză în cazul tonelor de motorină furate din rezervoarele unor camioane. A fost depistat încă un făptaş

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Citește știrea
Advertisement








Trending